Președintele Camerei Deputaților, Marcel Ciolacu, a discutat cu ministrul de externe al Croației, Gordan Grlic Radman, prezent la București pentru a participa la ministeriala NATO, despre ”necesitatea aderării în acest an a țărilor noastre la spațiul Schengen”.
”Am avut astăzi o întâlnire foarte bună cu ministrul Afacerilor Externe și Europene al Republicii Croația, domnul Gordan Grlic Radman, aflat la București în contextul Reuniunii miniștrilor de Externe ai NATO. M-am bucurat să împărtășesc cu partenerii noștri croați aceeași viziune comună cu privire la necesitatea aderării în acest an a țărilor noastre la spațiul Schengen. Acest lucru ar reprezenta nu numai o recunoaștere a așteptărilor noastre legitime, ci și o contribuție directă și semnificativă la consolidarea competitivității pieței interne și la creșterea rezilienței Uniunii Europene”, a precizat Ciolacu într-un mesaj publicat pe Facebook.
Discuțiile au vizat și un alt obiectiv major de politică externă – aderarea la OCDE, un obiectiv susținut de întreaga clasă politică, precum și de societatea românească.
”Acesta este următorul pas al evoluției noastre democratice, după ce am intrat în clubul select al Uniunii Europene și NATO”, a descris Ciolacu.
Acesta l-a felicitat pe ministrul croat de externe pentru ” succesul primului Summit parlamentar al Platformei Crimeea, eveniment important care a transmis un puternic mesaj de unitate, solidaritate și sprijin internațional pentru Ucraina”.
”România și Croația se bucură de relații bilaterale foarte bune, iar întâlnirea de astăzi a reconfirmat că împărtășim viziuni similare asupra principalelor teme din cadrul UE și al NATO, precum și din plan regional și internațional”, a completat președintele Camerei Deputaților.
Prezent la București pentru a participa la reuniunea miniștrilor de externe din NATO, Gordan Grlic Radman și-a exprimat optimismul cu privire la o decizie pozitivă din partea Consiliului referitor la acceptarea țării sale în Spațiul Schengen și a reiterat sprijinul pentru adoptarea aceleiași decizii și în cazul României și Bulgariei.
Executivul european a invitat Consiliul să adopte fără întârziere deciziile necesare pentru a permite Bulgariei, României și Croației să adere pe deplin la Schengen, completând că extinderea acestui spațiu va face Europa mai sigură, mai prosperă și mai atractivă.
Citiți și:
Conform executivului european, misiunea voluntară de evaluare, care a avut loc în luna octombrie a acestui an, a conformat faptul că Bulgaria și România, care îndeplinesc încă din 2011 criteriile de aderare, ”nu numai că au continuat să pună în aplicare noile norme și instrumente, dar au consolidat în mod substanțial aplicarea generală a arhitecturii Schengen în toate dimensiunile sale. În plus, aceste două țări au dovedit că au un istoric exemplar în ceea ce privește punerea în aplicare a normelor Schengen”.
Comisia Europeană a amintit, de asemenea, că țara noastră ”dispune de un sistem de gestionare a frontierelor puternic și de înaltă calitate, inclusiv supravegherea frontierelor și controale sistematice la frontieră, precum și de cooperare polițienească internațională. Lupta împotriva migrației ilegale și a traficului de persoane sunt două priorități în care România este activă. Sistemul de informații Schengen este bine pus la punct. În ceea ce privește respectarea drepturilor fundamentale, România dispune de structuri eficiente pentru a garanta accesul la protecție internațională cu respectarea principiului nereturnării”, argumentează instituția.
În pofida acestor recomandări ale Comisiei, există rețineri în rândul unor state membre cu privire la primirea României în Schengen, printre acestea aflându-se Olanda, Austria și opoziția social-democrată din Finlanda.
Recent, aceasta din urmă și-a reconsiderat poziția și a menționat că este pregătită să susțină poziția Guvernului de la Stockholm, adică să acorde un vot favorabil pentru pentru România.
În ceea ce privește Olanda, misiunea voluntară de evaluare a implementării de către România a acquis-ului Schengen, din care au făcut parte și experți naționali, printre aceștia aflându-se și cei din Olanda, a publicat un raport favorabil pentru țara noastră.
Un alt argument solid menit să răspundă preocupărilor olandeze, care spunea că trebuie așteptat evaluarea Comisiei Europene cu privire la MCV pentru a lua o decizie în vederea acceptării României la Schengen a venit tocmai din partea executivului european. Acesta a concluzionat că ”România a înregistrat progrese suficiente în ceea ce privește îndeplinirea angajamentelor pe care și le-a asumat în cadrul MCV la momentul aderării sale la UE și că toate obiectivele de referință pot fi închise în mod satisfăcător”, risipind astfel motivele de obiecție ale Olandei.
În cazul Austriei, care și-a exprimat îngrijorări legate de migrație pentru a argumenta opoziția sa, România, prin ministrul său de interne, Lucian Bode, care a efectuat o vizită la Viena, a transmis că doar 2,7% dintre migranți au ajuns în UE prin țara noastră.
Consiliul justiție și afaceri interne al Consiliului Uniunii Europene, prezidat în prezent de Cehia, în responsabilitatea căruia stă extinderea spațiului Schengen printr-o decizie unanim, urmează să voteze la 8 decembrie cu privire la participarea deplină a Bulgariei, României și Croației la spațiul Schengen fără controale la frontierele interne.