Connect with us

RUSIA

Măsuri strategice în oglindă ale Statelor Unite și Rusiei: Moscova va amplasa bombardiere cu capacităţi nucleare în Crimeea ca răspuns la sistemul anti-rachetă din România, iar SUA au trimis bombardiere similare în Marea Britanie

Published

on

© Wikipedia/ B-52 Bombardier

Statele Unite și Rusia au luat luni primele măsuri strategice cu valențe nucleare de la suspendarea obligațiilor ce decurg din Tratatul privind Forțele Nucleare Intermediare, acord care limita cele două țări la producerea și utilizarea rachetelor de croazieră cu rază de acțiune de la 500 km la 5.000 km.

La cinci ani de la anexarea ilegală a peninsulei Crimeea, Rusia a decis să plaseze bombardierele strategice cu capacităţi nucleare Tupolev Tu-22M3 în Crimeea ca răspuns la sistemul anti-rachetă american din România, scrie Ria Novosti, citată de News.ro, potrivit Digi24.

Reamintim că Rusia a solicitat Statelor Unite să distrugă lansatoarele de rachete Mk-41 din dispozitivul de apărare antirachetă din România pe motiv că ar încălca Tratatul privind Forţele Nucleare Intermediare (INF), subiect asupra căruia atât NATO, cât și ministrul Teodor Meleșcanuau reacționat. Ulterior, pe acest subiect au existat consultări ale șefului diplomației române cu secretarul general al NATO și cu aliații.

România și NATO au criticat Rusia de o nouă tentativă flagrantă de a distrage atenţia de la încălcarea tratatului INF prin dezvoltarea şi implementarea rachetei sale SSC8.

© Wikipedia/ Tupolev Tu-22M3

Pe de altă parte, măsurile adoptate de Rusia apar în timp ce SUA au trimis în Europa două bombardiere capabile să transporte arme nucleare şi rachete de croazieră, cele două aeronave de tip B-52 urmând a fi staţionate la o bază a Forţelor Aeriene Regale din Marea Britanie.

Acestea reprezintă primele măsuri ale Washington-ului și Moscovei de la anunţul retragerii din tratatul bilateral privind forţele nucleare intermediare, ambele capitale acuzându-se reciproc de încălcarea acestui pact în vigoare din 1987.

Potrivit Digi24, anul trecut, în toamnă, un bombardier B-52 a desfăşurat activităţi de antrenament în comun în spaţiul aerian al României, la Bazele aeriene Mihail Kogălniceanu şi Borcea, alături de Forţele Aeriene Române.

Considerată una dintre cele mai de temut arme, aeronava B-52 poate transporta până la 32 de tone de armament şi se află în serviciul Forţelor Aeriene ale Statelor Unite de mai bine de 60 de ani.

Statele Unite și-au suspendat începând cu 2 februarie 2019 obligațiile din Tratatul Forțelor Nucleare Intermediare și au demarat procesul de retragere din Tratatul INF, care va fi finalizat în 6 luni, cu excepția cazului în care Rusia va reveni în conformitate cu prevederile acordului prin distrugerea tuturor rachetelor sale, a lansatoarelor și a echipamentelor asociate care încalcă înțelegerea ce datează din 1987 și care interzice Rusiei şi SUA utilizarea de rachete cu o rază de acţiune între 500 şi 5.500 de km.

SUA și NATO acuză Rusia de încălcarea acestui acord strategic prin producerea și deținerea rachetei de croazieră 9M729/ SSC-8, despre care Statele Unite și Alianța Nord-Atlantică spun că este mobilă, dificil de depistat și că poate lovi orice oraș european.

Rusia, care a susținut că sistemul său de rachete are o rază de acțiune de 480 km, a replicat prin suspendarea, la rândul său, a obligațiilor ce decurg din Tratatul INF.

 

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

INTERNAȚIONAL

Bulgaria expulzează doi diplomați ruși acuzați de spionaj militar

Published

on

© European Union, 2017/ Source: EC - Audiovisual Service

Bulgaria a anunțat miercuri expulzarea a doi diplomați ruși care se ocupau încă din 2016, potrivit autorităților de la Sofia, cu strângerea de ”informații despre proiecte de modernizare a armatei bulgare”.

Potrivit MAE bulgar, citat de Radio Free Europe, aceștia au la dispoziție 72 de ore pentru a părăsi țara.

Cei doi diplomaţii ruşi erau ajutaţi de către doi bulgari care au acces la informaţii despre industria militară bulgară şi care, cu anumite ocazii, erau plătiţi pentru serviciile lor, potrivit Parchetului.

Într-o primă reacție a Rusiei, Ministerul rus de Externe a anunțat că ”regretă această decizie a Sofiei de a declara persona non grata colaboratori ai reprezentanţei comerciale a Rusiei în Bulgaria pe baza unor acuzaţii fără fundament”, potrivit AFP, citat de Agerpres.

Bulgaria, stat membru NATO din 2004 şi UE din 2007, întreţine în mod tradiţional relaţii politice şi economice strânse cu Moscova, însă cazurile de spionaj implicând cetăţeni ruşi se multiplică în ultimii ani.

În octombrie 2019, un prim diplomat rus acuzat de spionaj a fost expulzat. În ianuarie 2020, un al doilea diplomat a fost trimis înapoi la Moscova, precum şi un alt angajat al Ambasadei Rusiei la Sofia.

Acest tip de scandaluri s-au înmulţit în Europa în ultimele luni pe fondul tensiunilor ruso-occidentale în creştere.

Rusia a anunţat la sfârşitul lunii august expulzarea a trei diplomaţi slovaci ca ”măsură de reciprocitate” după ce trei diplomaţi ruşi au fost trimişi acasă din Slovacia.

Cu câteva zile înainte, unui diplomat norvegian i s-a cerut să părăsească teritoriul rus, ca răspuns la expulzarea unui diplomat rus din Norvegia pe fondul unui scandal de spionaj.

Anterior, un diplomat austriac a fost declarat persona non-grata de către Rusia ca represalii la expulzarea unui diplomat rus la Viena pentru spionaj industrial.

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Directorul FBI: Rusia bate ”toba dezinformării” pentru a submina campania candidatului democrat Joe Biden și încrederea americanilor în procesul electoral

Published

on

© Joe Biden/ Facebook

Rusia ”interferează” în alegerile prezidențiale din SUA din acest an prin utilizarea ”zgomotului de tobe al dezinformării”, care îl vizează pe candidatul democrat Joe Biden, a avertizat joi directul FBI, Christopher Wray. De asemenea, Rusia încearcă, în plus, să submineze, cu această ocazie, încrederea americanilor în procesul electoral, anunță Reuters, citat de Agerpres.

În cadrul unei audieri în Comisia pentru securitate internă din Camera Reprezentanților, unde Partidul Democrat deține majoritatea, șeful Biroului Federal de Investigații a spus că Moscova încearcă de asemenea să submineze ceea ce consideră că ar fi establishmentul antirusesc în SUA.

Declarația oficialului american aparte în contextul în care, la data de 7 august, directorul Centrului național de contraspionaj și securitate, avertiza că Rusia, China și Iranul vor încerca să se amestece în alegerile prezidențiale organizate în prima zi de marți a lunii noiembrie, adică pe data de 3 noiembrie.

La aceste afirmații se adaugă recenta dezvăluire a Microsoft Corp, care informa la 11 septembrie că a detectat atacuri cibernetice din Rusia şi China care vizau persoane şi organizaţii politice legate de pregătirile pentru alegerile prezidenţiale din SUA.

Hackeri au vizat echipele de campanie ale preşedintelui republican Donald Trump şi ale candidatului democrat Joe Biden, a precizat Microsoft la acela moment pe blogul său, precizând că a detectat 200 de atacuri legate de grupuri de hackeri ruşi.

Numeroase analize ale agenţiilor de informaţii americane au conchis că Rusia a acţionat pentru a stimula campania din 2016 a preşedintelui Donald Trump şi a o submina pe cea a rivalei sale Hillary Clinton. Trump a respins mult timp această acuzaţie, iar Rusia a negat orice implicare.

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Emmanuel Macron i-a solicitat lui Vladimir Putin clarificări cu privire la ”tentativa de asasinare” a opozantului rus Aleksei Navalnîi: Este imperios să se facă lumină, fără întârziere

Published

on

©Kremlin.ru

Președintele francez Emmanuel Macron i-a solicitat omologului rus Vladimir Puțin să facă urgent lumină în cazul ”tentativei de asasinare” a opozantului rus Aleksei Navalnîi, informează France24 și The Moscow Times.

În cadrul unei convorbiri telefonice, liderul de la Palatul Elysee i-a precizat președintelui Puțin că ”este imperios să se facă lumină, fără întârziere, asupra circumstanțelor acestei tentative de asasinat” în vederea identificării ”celor responsabili”, precizează Administrația Prezidențială franceză. ”Este necesară o clarificare din partea Rusiei, în cadrul unei anchete credibile şi transparente”, i-a spus Emmanuel Macron lui Vladimir Putin, conform cotidianului Le Figaro, citat de TVR

În plus, Macron i-a adus la cunoștință liderului de la Kremlin că investigațiile Franței au confirmat că opozantul rus, Aleksei Navalnîi, a fost otrăvit cu agentul neurotoxic Noviciok.

Tot luni, guvernul german a confirmat că două laboratoare din Franța și Suedia au confirmat rezultatele inițiale din Germania, potrivit Reuters și DPA, citat de Agerpres.

”Facem din nou apel către Rusia să dea explicaţii cu privire la evenimente. De asemenea, suntem în strâns contact cu partenerii noştri europeni pentru următorii paşi”, a adăugat Seibert, amintind că această otrăvire constituie ”o gravă încălcare” a Convenţiei privind Armele Chimice.

Săptămâna trecută, secretarul de stat american, Mike Pompeo, a precizat că otrăvirea opozantului rus, Aleksei Navalnîi, a fost probabil orchestrată de ”înalți oficiali” din cadrul guvernului rus.

”Când oamenii văd eforturile făcute pentru a otrăvi un disident şi recunosc că există şanse mari ca aceasta să vină de la înalţi oficiali ruşi, cred că nu este bine pentru poporul rus”, a declarat secretarul de stat al SUA.

”Acesta este un lucru pe care îl vom analiza, evalua şi ne vom asigura că facem ceea ce trebuie să facem pentru a reduce probabilităţile ca aşa ceva să se întâmple din nou”, a explicat Mike Pompeo.

De altfel, miniștrii de externe ai statelor membre G7 au condamnat ferm otrăvirea opozantului rus Aleksei Navalnîi și au solicitat Rusiei, care a fost exclusă din acest format ca urmare a anexării ilegale a peninsulei ucrainene Crimeea, să aducă ”făptașii” în ”fața justiției”.

În ultimul an, Franța a dus o politică de reapropiere față de Rusia, urmărind progrese în stingerea conflictului din estul Ucrainei, fiind parte a Formatului Normandia, o strategie care a ridicat semne de întrebare în rândul aliaților din cadrul UE.

Cu toate acestea, analiștii subliniază că prin această otrăvire a opozantului rus Navalnîi, care se află în cotinuare în Berlin sub tratament medical după ce i s-a făcut rău în timp ce se deplasa de la Tomsk la Moscova, a afectat puternic legăturile pe axa Paris-Moscova.

Încă de la început Franța a adoptat un ton ferm, solicitând Rusiei să explice circumstanțele în care au avut loc acest eveniment.

Amintim că opozantul rus Alexei Navalnîi unul dintre cei mai vehemenţi critici ai Kremlinului, se deplasa de la Tomsk la Moscova cu avionul când i s-a făcut rău. Avionul a trebuit să aterizeze de urgenţă la Omsk, în vestul Siberiei. Opozantul a fost internat la spital, plasat la reanimare şi conectat la un aparat de ventilare pulmonară.

În urma insistențelor apropiaților acestuia, Comisiei Europene și disponibilității, din partea Germaniei, de a-l trata, Navalnîi a fost transferat la un spital din Berlin pentru a primi îngrijiri medicale. Recent, acesta a ieșit din comă indusă iar starea sa este stabilă.

Continue Reading

Facebook

CONSILIUL EUROPEAN2 hours ago

Consiliul European: Klaus Iohannis, Angela Merkel, Emmanuel Macron și ceilalți lideri UE, mesaj comun de unitate la 75 de ani de la crearea ONU

CONSILIUL EUROPEAN3 hours ago

Emmanuel Macron, înaintea primei sale vizite în Letonia și Lituania: “Este clar că Lukaşenko trebuie să plece. În Belarus este o criză de putere”

NATO3 hours ago

Secretarul general NATO Jens Stoltenberg: Alianța trebuie să facă mai mult pentru a lupta împotriva schimbărilor climatice

POLITICĂ4 hours ago

Alegeri locale 2020. Liderul PSD Marcel Ciolacu: Astăzi nu alegem oameni politici și doctrine. Oamenii își aleg gospodarii orașelor și județelor

POLITICĂ4 hours ago

Alegeri locale 2020. Klaus Iohannis, către români: Mergeți la vot! Este foarte important să-i alegem pe cei care pot ceva pentru comunitatea în care trăim

Dacian Cioloș4 hours ago

Alegeri locale 2020. Dacian Cioloș: De votul de astăzi depinde ce se va întâmpla în comunităţile noastre locale în următorii ani

POLITICĂ4 hours ago

Alegeri locale 2020. Traian Băsescu îi îndeamnă pe bucureșteni să iasă la vot: Alegeți pe cel care poate schimba lucrurile în Bucureşti

POLITICĂ5 hours ago

Alegeri locale 2020. Premierul Ludovic Orban a votat pentru dezvoltarea comunităţilor locale prin investiţii, locuri de muncă și infrastructură

Eugen Tomac5 hours ago

Alegeri locale 2020. Eurodeputatul Eugen Tomac a votat “pentru oameni politici care au idealuri”: Mi-aş dori ca democraţia românească să nu mai sufere

NATO5 hours ago

Două avioane de vânătoare canadiene au interceptat un avion de luptă rus peste Marea Neagră în apropierea spațiului aerian al României

CONSILIUL EUROPEAN5 days ago

Charles Michel, apel la liderii lumii la 75 de ani de la crearea ONU: Curajul nostru de astăzi va crea oportunități pentru ca generațiile de mâine să-și deschide aripile

ROMÂNIA1 week ago

Ludovic Orban, la începerea lucrărilor la conducta submarină Midia – MGD: Susținem investițiile în gaze naturale care pot genera dezvoltare economică și creșterea calității vieții

Dragoș Pîslaru2 weeks ago

Dragoș Pîslaru: România trebuie să găzduiască viitoarea agenție a UE pentru cercetări biomedicale. Nu mai putem rata o nouă ocazie

Dacian Cioloș2 weeks ago

Dacian Cioloș: Legătura dintre bani și valori și consolidarea resurselor proprii sunt două aspecte esențiale în reconstrucția proiectului european

COMISIA EUROPEANA2 weeks ago

Seceta pedologică din România, menționată de Ursula von der Leyen în pledoaria pentru salvarea ”planetei noastre fragile”: Am văzut tot ce se întâmplă în jurul nostru: de la incendiile din Oregon până la culturile din România distruse de cea mai puternică secetă de zeci de ani

COMISIA EUROPEANA2 weeks ago

Comisia Europeană va numi în premieră un coordonator anti-rasism care să lucreze direct cu societatea civilă și instituțiile

COMISIA EUROPEANA2 weeks ago

Ursula von der Leyen anunță investiții de până la 20% din valoarea fondului de redresare Next Generation EU pentru a pava „calea europeană spre era digitală”

U.E.2 weeks ago

Grecia: Președintele Consiliului European îndeamnă statele membre să se mobilizeze pentru primirea de migranți după incendiul din tabăra Moria

U.E.2 weeks ago

Statele membre din sudul UE susțin îndemnul Franței la sancțiuni economice suplimentare împotriva Turciei

Dragoș Pîslaru2 weeks ago

Eurodeputatul Dragoș Pîslaru, amendament care prevede alocarea a 10% din planurile de redresare economică ale statelor din UE pentru măsuri care vizează tinerii

Advertisement
Advertisement

Trending