Connect with us

U.E.

Matteo Renzi, nemulțumit de rezultatele summitului de la Bratislava: Italia nu se poate preface că UE funcționează

Published

on

Italia nu este dispusă să se comporte ca și când Uniunea Europeană ar funcționa, a precizat astăzi prim-ministrul italian, Matteo Renzi, după summitul care a avut loc la Bratislava, la care și-a prezentat nemulțumirile față de rezultatele obținute, informează Agerpres, citând AFP.matteo renzi b

Nu cred că ar fi corect ca Italia să se prefacă că nu există nicio problemă atunci când lucrurile nu se ameliorează”, a susținut Renzi în cadrul unei conferințe organizată la Florența, la câteva ore după ce a arătat nemulțumirea față de rezultatele obținute la summitul de la Bratislava.

În capitala Slovaciei, ca și în repetate rânduri „noi am spus mai mult sau mai puțin aceste lucruri”, a precizat Renzi, care cere urgentarea progreselor în ceea ce privește creșterea economică și imigrație. Conform acestuia, Italia este lăsată să se descurce singură cu afluxul de imigranți iar soluțiile sugerate de Roma nu sunt suficient valorificate.

Se va înțelege oare că, oricât de corect este să-i salvezi pe toți pe mare, nu e cu putință să-i primești pe toți doar în Puglia sau în Sicilia. Fie acceptăm teza italiană și mergem în Africa, încheiem acorduri de cooperare internațională și blocăm plecările, creând șanse de dezvoltare, fie spunem clar că ne pierdem vreme”, a reclamat prim-ministrul Italian.

Referindu-se la creșerea economică, acesta a criticat politica de austeritate, catalogând-o o rețetă falsă pentru care UE a optat în ultimii 5 ani.

Matteo Renzi a refuzat să ia parte la o conferință de presă comună cu președintele Franței, Francois Hollande și cancelarul german Francois Hollande, susținând că „nu împărtășește concluziile summitului în aceeași manieră ca aceștia”

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

U.E.

UE ridică ”perdeaua de fum a minciunilor despre Ucraina”: Rusia o acuză în mod absurd că își atacă propriul teritoriu

Published

on

© European Union, 2020/Source: EC - Audiovisual Service

Unitatea pentru combaterea dezinformării din cadrul Serviciul European de Acțiune Externă (SEAE) ridică ”perdeaua de fum a minciunilor despre Ucraina” colportate de ”ecosistemul de dezinformare” al Kremlinului, arătând într-un nou material cum Moscova se folosește de acest instrument pentru a-și susține eforturile din termen.

”Ucraina este din nou ținta principală a eforturilor de distragere a atenției și denaturării. Ucraina nu este o țintă neobișnuită a dezinformării pro-Kremlin. Din cele peste 13.500 de cazuri pe care le-am identificat, catalogat, expus și dezmințit din 2015, Ucraina este menționată în peste 5.200. Aceasta reprezintă aproape 40 % din toate cazurile din baza de date EUvsDisinfo”, semnalează unitatea mai sus amintită a Uniunii Europene, care a publicat la începutul acestei săptămâni un material prin care sunt demontate cele mai răspândite șapte mituri legate de conflictul ruso-ucrainean, evidențiindu-se două narațiuni:

Rusia dă vina pe Occident

În efortul său extins de a defăimă Ucraina și de a semăna confuzie în legătură cu tensiunile recente provocate de Moscova, Rusia folosește narațiunea potrivit căreia Ucraina este o marionetă în mâinile Occidentului.

Astfel, o serie de publicații au încercat să prezinte Ucraina ca pe un instrument al puterilor occidentale pentru a influența și destabiliza Rusia. Atât SUA, cât și Marea Britanie au primit o atenție deosebită, ca de fiecare dată.

Unitatea pentru combaterea dezinformării punctează că acesta este un tipar bine împământenit, deoarece reia constant povești precum: ”SUA se folosește de fantoma Ucrainei pentru confruntarea cu Rusia”, ”SUA, Marea Britanie și Canada au încercat să folosească Ucraina ca pe un berbec împotriva Rusiei”. De asemenea, se poate observa că posturile pro-Kremlin dau o notă și mai dramatică narațiunii, susținând că ” Ucraina este deja ocupată de SUA și de sateliții săi”.

Citiți și:
”Realitate vs. Ficțiune”: Departamentul de Stat al SUA demontează ”narațiunile false” ale propagandei ruse: Regimul Putin învinuiește victima, Ucraina, pentru agresiunea Rusiei

O altă narațiune este cea conform căreia Occidentul este pregătit să organizeze o operațiune sub stindard fals pentru a declanșa o confruntare directă cu forțele ruse masate la granița cu Ucraina. Această narațiune a luat diverse forme, de la acuzații la adresa Occidentului de provocări în spațiul informațional până la afirmația că instructorii occidentali creează un punct fierbinte la granița cu Rusia.

Există o tradiție în rândul dezinformatorilor pro-Kremlin de a disemina acuzații potrivit cărora Occidentul recurge la operațiuni sub stindard fals sau că Rusia este încercuită de NATO.

Totul este interconectat. Chiar așa este?

În multe privințe, dezinformatorii pro-Kremlin seamănă foarte mult cu oamenii care cred în conspirații. Ei văd legături peste tot, inclusiv acolo unde nu există. Întrucât Ucraina este în prezent principala țintă, aceștia au încercat să pună protestele din Kazahstan pe seama serviciilor secrete ucrainene, susținând că serviciile ”au coordonat acțiunile din Kazahstan”.

Nici Statele Unite nu au scăpat de astfel de acuzații, care au fost învinuite de agenții pro-Kremlin că au coordonat protestele din Kazahstan pentru a face presiuni asupra Rusiei înainte de negocierile de securitate dintre SUA și Rusia de la Geneva. Într-un alt demers, aceștia au arătat vag cu degetul spre o ”mână străină”, fără a proba însă informațiile.

NATO este descris drept agresor iar Rusia este ”o victimă a promisiunilor încălcate”, care nu au fost niciodată făcute

Un alt leitmotiv din manualul de dezinformare al Kremlinului a revenit, și anume că NATO este un bloc militar ostil al cărui obiectiv principal este de a provoca prejudicii Rusiei. Această temă uzată s-a repetat în ultimele două săptămâni, așa cum era de așteptat, având în vedere poziția Rusiei.

Când vine vorba de rolul NATO, Rusia nu se oprește aici. Moscova nu pare să înțeleagă nici conceptul de alianțe voluntare între țări democratice, susținând în mod fals că NATO ademenește Ucraina și țările scandinave și că NATO a promis în 1990 că nu se va extinde în Europa Centrală și de Est.

Deciziile cu privire la aderarea la NATO aparțin fiecărui candidat în parte și celor 30 de aliați NATO. Fiecare stat suveran își poate alege calea, iar statele limitrofe – în acest caz, Rusia – nu au dreptul să intervină.

Dincolo de demontarea acestor două narațiuni, unitatea pentru combaterea dezinformării din cadrul Serviciul European de Acțiune Externă (SEAE) destructurează șapte mituri răspândire de Kremlin pentru a legitima tensiunile create:

Primul mit: ”Tensiunile actuale sunt rezultatul unui comportament agresiv persistent al Ucrainei și al aliaților săi din Occident. Rusia nu face altceva decât să își apere interesele legitime și nu este responsabilă pentru acest conflict”

Fals: Adevărul este că Rusia continuă să încalce dreptul internațional, precum și alte acorduri la care s-a angajat. Prin anexarea ilegală a Peninsulei Crimeea și prin comiterea actelor de agresiune armată împotriva Ucrainei, Rusia, unul dintre membrii permanenți ai Consiliului de Securitate al ONU, a încălcat cel puțin 12 tratate internaționale și bilaterale. Printre acestea se numără Carta ONU, Acordul de la Helsinki și Carta de la Paris, care garantează egalitatea suverană și integritatea teritorială a statelor, inviolabilitatea frontierelor, abținerea de la amenințare sau utilizare a forței și libertatea statelor de a alege sau de a-și schimba propriile acorduri de securitate.

Cu alte cuvinte, acțiunile Rusiei care subminează și amenință integritatea teritorială, suveranitatea și independența Ucrainei, în special în Donbas, sunt ilegale. Acestea continuă să amenințe ordinea de securitate europeană în esența sa și pun în pericol ordinea internațională bazată pe reguli.

Al doilea mit: ”Situația din Ucraina a declanșat acest conflict. Există dovezi că Ucraina comite atrocități împotriva populației rusofone din estul țării. Rusia trebuie să intervină, nu în ultimul rând pentru că Ucraina și Rusia sunt <<o singură națiune>>”. Ucraina aparține pur și simplu ”sferei de influență privilegiată” a Rusiei.

Fals: Acuzațiile potrivit cărora Ucraina își atacă propriul teritoriu și își persecută propriii cetățeni sunt absurde. Pentru a impulsiona sprijinul intern pentru agresiunea militară a Rusiei, mass-media controlată de statul rus a încercat neobosit să denigreze Ucraina, acuzând-o de presupusul genocid din estul Ucrainei, făcând paralele nefondate cu nazismul și cu cel de-al Doilea Război Mondial și fabricând povești menite să sensibilizeze publicul.

În realitate, nu există nicio dovadă că rezidenții rusofoni sau de etnie rusă din estul Ucrainei se confruntă cu persecuții – ca să nu mai vorbim de genocid – din partea autorităților ucrainene. Acest lucru a fost confirmat în rapoartele publicate de Consiliul Europei, de Înaltul Comisar al ONU pentru Drepturile Omului și de OSCE.

Afirmația recurent folosită că Ucraina și Rusia sunt ”o singură națiune” este unul dintre cele mai vechi mituri folosite împotriva Ucrainei. Chiar și dintr-o perspectivă istorică, acest argument nu se susține. Deși au rădăcini comune care datează din Rusia Kieveană, care a existat din secolul al IX-lea până la mijlocul secolului al XIII-lea, pur și simplu este complet eronat să susții că ucrainenii și rușii sunt o singură națiune 800 de ani mai târziu. În ciuda perioadelor lungi de dominație străină, Ucraina are o cultură și o identitate națională puternică și este o țară suverană.

Noțiunea de ”națiune integral rusă”, fără frontiere politice, este o construcție ideologică care datează din perioada Imperiului Rus și a fost folosită ca un instrument pentru a submina suveranitatea și identitatea națională ucraineană. Din 2014, guvernul rus a cultivat acest mit cu o vigoare reînnoită în încercarea de a raționaliza și justifica agresiunea sa militară împotriva Ucrainei.

Al treilea mit: ”Ucraina ar trebui să se îndrepte către Rusia, deoarece UE și Occidentul nu sunt interesate de această țară și au abandonat-o”

Fals: UE are un parteneriat strategic cu Ucraina. De fapt, Ucraina a devenit unul dintre cei mai apropiați parteneri ai UE, având un parteneriat consolidat în ultimii ani prin Acordul de asociere UE-Ucraina și prin Zona de liber schimb aprofundat și cuprinzător. În prezent, UE este cel mai mare partener comercial al Ucrainei, reprezentând peste 40% din schimburile sale comerciale. UE sprijină o gamă largă de programe în Ucraina în cadrul Parteneriatului estic al UE și sprijină Ucraina în punerea în aplicare a agendei sale de reformă. Din 2014, UE a acordat Ucrainei 17 miliarde de euro sub formă de împrumuturi și granturi.

Începând din 2014, UE a sprijinit ferm suveranitatea, integritatea teritorială și independența Ucrainei în cadrul frontierelor sale recunoscute la nivel internațional și a impus măsuri restrictive împotriva Rusiei pentru destabilizarea deliberată a Ucrainei, inclusiv în Peninsula Crimeea.

Al patrulea mit: ”Criza actuală este din vina NATO și a Occidentului. Dacă aceștia și-ar fi respectat promisiunea de a nu extinde alianța, Rusia nu s-ar fi simțit amenințată.”

Fals: O astfel de promisiune nu a fost făcută niciodată și nici nu a fost cerută vreodată de la NATO. Presa rusă controlată de stat a afirmat adesea că liderului sovietic Mihail Gorbaciov i s-a promis “verbal” că NATO nu se va extinde dincolo de Germania reunificată. De fapt, Gorbaciov însuși a negat această afirmație într-un interviu din 2014, spunând că ”subiectul <<expansiunii NATO>> nu a fost discutat deloc și nu a fost adus în discuție în acei ani. Spun acest lucru cu toată responsabilitatea. Nici măcar o singură țară din Europa de Est nu a ridicat problema, nici măcar după ce Pactul de la Varșovia a încetat să mai existe în 1991.”

Aceste așa-zise acorduri verbale sunt o ficțiune. Membrii NATO nu și-au luat niciodată angajamente politice sau obligatorii din punct de vedere juridic de a nu extinde Alianța dincolo de granițele Germaniei reunificate.

NATO, ca alianță defensivă, nu se ”extinde” în sens imperialist. Deciziile privind aderarea la NATO sunt la latitudinea fiecărui solicitant în parte și a celor 30 de aliați NATO. Fiecare stat suveran își poate alege calea, iar statele limitrofe – în acest caz, Rusia – nu au dreptul de a interveni.

Al cincilea mit:  ”Din cauza expansiunii agresive a NATO, Rusia este acum <<încercuită de dușmani>> și trebuie să se apere.”

Fals: Nicio țară sau alianță nu plănuiește să invadeze Rusia. Nimeni nu amenință Rusia. De fapt, UE și Ucraina sunt susținători fermi ai ordinii de securitate europene stabilite. Rusia este cea mai mare țară din lume din punct de vedere geografic, cu o populație de peste 140 de milioane de locuitori și are una dintre cele mai mari forțe armate din lume, cu cel mai mare număr de arme nucleare. Este absurd ca Rusia să fie prezentată ca fiind o țară aflată sub o amenințare acută. Din punct de vedere geografic, mai puțin de o șaisprezecime din frontiera terestră a Rusiei este cu membrii NATO. Din cele 14 țări cu care se învecinează Rusia, doar cinci sunt membre NATO.

De asemenea, nu există niciun argument care să sugereze că forța militară este singura soluție. Există mai multe organizații internaționale, acorduri bilaterale și formate în care Rusia se poate angaja într-un dialog cooperant și pașnic – de exemplu, în cadrul OSCE și al regimurilor de control al armelor.

Al șaselea mit: ”Rusia nu este responsabilă pentru tensiunile actuale din Ucraina. Ucraina a încălcat în mod deliberat acordurile de la Minsk, iar Occidentul continuă să înarmeze Ucraina. Rusia trebuie să reacționeze rapid prin apărarea granițelor sale. Provocarea vine din partea Occidentului.”

Fals: De fapt, Rusia este cea care a acumulat 140.000 de soldați și echipamente la granițele Ucrainei, inclusiv în Peninsula Crimeea, anexată ilegal.

Rusia este parte la acordurile de la Minsk, iar acestea sunt cele mai recente documente oficiale în care Rusia a afirmat suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei. Cu toate acestea, Rusia nu a respectat partea sa de punere în aplicare a acordurilor de la Minsk. Partea rusă și reprezentanții săi nu au reușit să pună în aplicare o încetare a focului, să retragă toate armele grele, să pună în aplicare schimbul de prizonieri politici în totalitate sau să asigure furnizarea de asistență umanitară pe baza unui mecanism internațional. Dimpotrivă, Rusia a consolidat formațiunile armate ilegale din estul Ucrainei. De asemenea, Rusia nu permite observatorilor OSCE și SMM acces neîngrădit, inclusiv la frontiera dintre Ucraina și Rusia, unde misiunea de monitorizare (foarte limitată) a fost întreruptă din cauza unui veto rusesc în vara anului 2021.

Al șaptelea mit: ”UE este slabă și irelevantă. De ce să ne mai obosim să vorbim cu UE?”

Fals: Nu este adevărat. Establishmentul politic rus a depus eforturi pentru a convinge lumea că UE este slabă și nu are niciun interes în promovarea păcii și securității internaționale. Oficialii ruși și mass-media de stat prezintă în mod obișnuit UE ca fiind irelevantă și incapabilă să gestioneze crizele, fie că este vorba de conflictul dintre Rusia și Ucraina, fie de orice altă problemă internațională. În ianuarie 2022, ministrul de externe Serghei Lavrov a mers atât de departe încât a acuzat UE de ”neputință”.

Faptul că Europa s-a bucurat de pace de la sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial este o dovadă suficientă pentru a infirma această afirmație. UE, în coordonare cu ONU, NATO, OSCE, Consiliul Europei, membrii G7 și alți parteneri internaționali, a adus contribuții tangibile la pace și securitate în regiunea europeană extinsă și dincolo de aceasta, inclusiv în Ucraina.

Continue Reading

CONSILIUL UE

Ministrul francez al apărării, la București: Nu ne vom abandona niciodată aliații. O misiune de experți sosește în România pentru a studia posibila desfășurare militară a Franței sub egida NATO

Published

on

© Captură de ecran/ video MApN

Ministrul Forţelor Armate din Republica Franceză, Florence Parly, care efectuează joi o în vizită oficială la Bucureşti, a dat asigurări că ţara sa nu îşi va abandona niciodată aliaţii şi prietenii şi că se va afla alături de România.

Aflată la prima sa deplasare într-o țară membră a Uniunii Europene de la începutul președinției franceze a Consiliului UE, Parly a anunțat că o misiune de experţi din Ministerul apărării franceze sosește “chiar astăzi în România pentru a studia parametri” unei posibile desfășurări a prezenței militare franceze în România sub egida, după cum a anunțat președintele Emmanuel Macron.

“Situaţia securitară actuală este îngrijorătoare pe flancul est al Europei. În acest context, românii sunt îndreptăţiţi să îşi consolideze propria securitate, având în vedere că tensiunile în Ucraina se agravează de la zi la zi. În calitate de aliat şi europeni, vă înţelegem situaţia şi dorim să vă acordăm sprijinul nostru. Aşa cum a amintit şi Preşedintele Republicii, domnul Macron, săptămâna trecută, am contribuit îndelung la securitatea partenerilor europeni, în cadrul misiunilor NATO în ţările baltice şi vom continua să facem acest lucru pe termen lung în acelaşi spirit. El a indicat şi disponibilitatea noastră de a merge şi mai departe, şi tot în cadrul NATO, să ne angajăm în noi misiuni de tip eFP (Enhanced Forward Presence) – “prezenţă înaintată avansată”, în special în România, dacă aceste misiuni sunt hotărâte de NATO. O misiune de experţi din ministerul meu soseşte chiar astăzi în România pentru a studia parametri acestei posibile desfăşurări”, a spus Parly, într-o conferință comună de presă cu omologul român, Vasile Dîncu, cu care a mai avut o întrevedere bilaterală și la Brest, cu ocazia reuniunii informale a miniștrilor apărării din UE.

Având în vedere că vizita lui Parly la București coincide și cu discuțiile privind contractul dintre compania franceză Naval Group și Ministerul Apărării Naționale pentru construcția de corvete multifuncționale destinate Forțelor Navale Române, ea a subliniat că  “Franţa şi industria sa sunt pe deplin implicate pentru a ajuta forţele armate române ajungă la o nouă etapă din modernizarea lor şi (…) în special în dosarelor corvetelor”.

 

Franța este pregătită să trimită misiuni militare în România, a afirmat ministrul francez al apărării, Florence Parly, pe 20 ianuarie, confirmând anunțul făcut într-un discurs în fața forțelor militare franceze de către președintele Emmanuel Macron privind disponibilitatea de a participa cu o prezență militară avansată a NATO în România. Acest anunț a fost salutat de președintele Klaus Iohannispremierul Nicolae Ciucă și ministrul de externe Bogdan Aurescu. O astfel de decizie ar însemna că Franța ar putea fi națiunea-lider a unui batalion NATO în România, un tip de grup de luptă pe care Alianța le-a instalat doar în Polonia și țările baltice. Însă, pentru o astfel de desfășurare militară sub umbrelă aliată este necesară o decizie oficială la nivelul Alianței Nord-Atlantice. Terenul pentru o astfel de decizie ar putea fi netezit la reuniunea miniștrilor apărării aliați din luna februarie și adoptată oficial la summitul NATO de la Madrid din luna iunie.

Acum, Florence Parly a evocat și cooperarea dintre Franța și România în Sahel, precum și semnalele date de către Paris pentru o implicare în sprijinirea securității României.

“Vom fi în curând vom avea trupe în Sahel care vor lupta împreună împotriva terorismului, dat fiind că Parlamentul dumneavoastră a autorizat desfăşurarea unui contingent român în cadrul Task Force europene Takuba. Este o mândrie pentru mine să ştiu că militarii noştri vor lupta împreună şi profit de această ocazie pentru a vă mulţumi încă o dată pentru angajamentul dumneavoastră preţios alături de noi. (…) Forţele noastre aeriene sunt des desfăşurate, precum şi marina noastră, care execută în mod regulat exerciţii altături de Marina română. A fost cazul şi în decembrie anul trecut – fregata „Auvergne” a patrulat mai multe săptămâni în Marea Neagră şi a făcut escală la Constanţa. Şi va fi, de asemenea, cazul pe viitor, pentru că avem în vedere alte desfăşurări în cursul anului 2022. Adaug, de asemenea, că avem ofiţeri detaşaţi în cadrul Statelor majore NATO, la Bucureşti şi la Sibiu”, a punctat ea.

O fregată multi-rol a Marinei Franceze cu un echipaj de 150 de militari s-a aflat în Portul Constanța la mijlocul lunii decembrie a anului trecut. În cadrul relației militare dintre Franța și România există o notă de apreciere din partea Parisului după ce Bucureștiul a decis că va contribui cu 45 de militari la Takuba Task Force din Mali, un grup operativ al Uniunii Europene condus de Franța cu scopul de a consilia, asista și însoți forțele armate maliene, în coordonare cu partenerii G5-Sahel și cu alți actori internaționali de pe teren.

Potrivit lui Parly, “mâna întinsă de către Preşedintele Republicii Franceze amintește angajamentul nostru pentru securitatea Europei”.

Franța, în calitate de membru fondator al NATO și al UE, are un rol de jucat pentru a reasigura și proteja aliații și partenerii apropiați. (…) Franța se află alături de România. Franța își asumă responsabilitățile, așa cum a făcut întotdeauna. Franța nu îţi va abandona niciodată aliații și prietenii“, a conchis ministrul francez al apărării.

La București, Florence Parly este primită de preşedintele Klaus Iohannis, de premierul Nicolae Ciucă şi de ministrul apărării naţionale Vasile Dîncu.

Solidaritatea Franței față de România va mai cuprinde un moment important în următoarea perioadă după ce ministrul de externe francez Jean-Yves Le Drian a anunţat miercuri că va vizita în viitorul apropiat România pentru a transmite un mesaj de solidaritate acestei ţări, în contextul în care Franţa caută alături de partenerii europeni şi SUA modalităţi pentru detensionarea crizei legate de Ucraina.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Franța va primi încă 7,4 mld. de euro din Mecanismul de Redresare și Reziliență grație ”progresului rapid” în implementarea PNRR

Published

on

© European Union, 2021

Comisia Europeană a aprobat miercuri o evaluare preliminară pozitivă a cererii de plată a Franței pentru subvenții în valoare de 7,4 miliarde de euro în cadrul Mecanismului de Redresare și Reziliență (MRR), instrumentul-cheie care reprezintă nucleul NextGenerationEU.

La 26 noiembrie 2021, Franța a prezentat Comisiei o cerere de plată bazată pe îndeplinirea celor 38 de etape și obiective selectate în decizia de punere în aplicare a Consiliului pentru prima tranșă. Acestea acoperă reformele în domeniile finanțelor publice, locuințelor, mobilității, asigurărilor de șomaj, competențelor și sănătății, precum și al sistemului de audit și control al Franței pentru punerea în aplicare a MRR. Mai multe obiective se referă, de asemenea, la investiții majore în domeniul renovării energetice a clădirilor, al decarbonizării industriei, al vehiculelor nepoluante, al cercetării, al ocupării forței de muncă în rândul tinerilor și al educației.

Odată cu cererea lor, autoritățile franceze au furnizat dovezi detaliate și cuprinzătoare care să demonstreze îndeplinirea celor 38 de etape și obiective. Comisia a evaluat în detaliu aceste informații înainte de a prezenta evaluarea preliminară pozitivă a cererii de plată.

Am plăcerea de a anunța vești bune pentru Franța. Considerăm că Franța a făcut un pas important în direcția primirii unei plăți importante din planul nostru de redresare NextGenerationEU. După ce statele membre vor da, de asemenea, undă verde, vom plăti Franței 7,4 miliarde de euro, în cadrul NextGenerationEU. Franța a înregistrat într-adevăr progrese rapide în punerea în aplicare a planului său de redresare, prin reforme cruciale și investiții ambițioase în renovarea energetică, inovare și ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor. Acesta este începutul unui succes făcut în Franța și susținut de Europa”, a transmis președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.

Planul francez de redresare și reziliență include o gamă largă de măsuri de investiții și de reformă structurate pe nouă componente tematice. Planul va fi sprijinit de granturi în valoare de 39,4 miliarde EUR, din care 13 % (5,1 miliarde EUR) au fost plătite Franței sub formă de prefinanțare la 19 august 2021.

Plățile în cadrul MRR se bazează pe performanță și depind de punerea în aplicare de către statele membre a investițiilor și reformelor descrise în planurile lor respective de redresare și reziliență.

Continue Reading

Facebook

ROMÂNIA2 mins ago

De Ziua Internațională de Comemorare a Victimelor Holocaustului, MAE reiterează angajamentul său pentru prevenirea și sancționarea antisemitismului

U.E.7 mins ago

UE ridică ”perdeaua de fum a minciunilor despre Ucraina”: Rusia o acuză în mod absurd că își atacă propriul teritoriu

ROMÂNIA11 mins ago

Nicolae Ciucă condamnă “presiunile și amenințările” Rusiei la întâlnirea cu ministrul francez al apărării, aflat la prima vizită într-un stat UE de la începutul președinției franceze a Consiliului UE

CHINA39 mins ago

Antony Blinken a discutat cu omologul chinez Wang Yi despre efectele economice și de securitate globale ale unei noi agresiuni ruse împotriva Ucrainei

INTERNAȚIONAL1 hour ago

Canada anunță că va trimite echipamente neletale Ucrainei și va ajuta Kievul să contracareze atacurile cibernetice: Vom oferi sprijin continuu

ROMÂNIA1 hour ago

Premierul Nicolae Ciucă respinge cu fermitate încercările de intimidare a jurnaliștilor: Sunt de neacceptat așa-zise liste cu “redacții toxice”

CONSILIUL UE2 hours ago

Ministrul francez al apărării, la București: Nu ne vom abandona niciodată aliații. O misiune de experți sosește în România pentru a studia posibila desfășurare militară a Franței sub egida NATO

COMISIA EUROPEANA2 hours ago

Franța va primi încă 7,4 mld. de euro din Mecanismul de Redresare și Reziliență grație ”progresului rapid” în implementarea PNRR

COMISIA EUROPEANA2 hours ago

UE sesizează Organizația Mondială a Comerțului în cazul restricțiilor comerciale impuse de China Lituaniei

INTERNAȚIONAL2 hours ago

Ministrul de externe al Germaniei, Annalena Baerbock: Nu trebuie să permitem ca disputa privind livrările de arme către Ucraina să divizeze Occidentul

NATO21 hours ago

Klaus Iohannis: Planificarea sancțiunilor UE împotriva Rusiei este accelerată. România se pregătește să gestioneze efectele situației de securitate

NATO21 hours ago

Klaus Iohannis: România are un dialog permanent cu NATO, SUA, UE și OSCE. Acțiunile Rusiei încearcă să modifice în mod inacceptabil arhitectura europeană de securitate

NATO22 hours ago

Klaus Iohannis: Suntem gata să găzduim o prezență NATO crescută pe teritoriul României. Suntem în contact cu SUA și Franța în acest sens

NATO22 hours ago

Klaus Iohannis: CSAT a adoptat un plan de măsuri ca România să fie pregătită pentru orice scenariu. Ca membru al NATO, ne bucurăm de toate garanțiile de securitate

ROMÂNIA2 days ago

Șeful diplomației române, Bogdan Aurescu: Vom continua să condamnăm public, fără ezitare, orice încercare de a nega sau distorsiona Holocaustul

ROMÂNIA2 days ago

Președintele Klaus Iohannis: Suntem un model de bune practici în regiune prin extinderea și consolidarea programelor educaționale despre istoria evreilor și a Holocaustului

INTERVIURI6 days ago

INTERVIU Patriciu Achimaș-Cadariu: Noul Plan Național de Combatere a Cancerului este echivalentul unui ”PNRR al cancerului”. Există proiecte destinate finanțărilor europene

Daniel Buda7 days ago

Parlamentul European a adoptat cu largă majoritate rapoartele lui Daniel Buda prin care este asigurată bunăstarea animalelor în timpul transportului, protejând în același timp interesele fermierilor

COMISIA EUROPEANA7 days ago

Ursula von der Leyen, la Forumul Economic Mondial: Vom propune o Lege Europeană privind Cipurile în februarie

PARLAMENTUL EUROPEAN1 week ago

Liderul Renew Europe îndeamnă președinția franceză la Consiliul UE să fie foarte „îndrăzneață” în ceea ce privește sprijinirea tinerilor și egalitatea de gen

Advertisement

Team2Share

Trending