Connect with us

SUA

Ministerul Finanțelor de la Berlin: Germania a plătit peste 1 mld. de dolari în ultimul deceniu pentru staționarea trupelor SUA pe teritoriul său

Published

on

@ German Embassy Washington/ Facebook

Guvernul german a plătit peste 1 miliard de dolari în ultimul deceniu pentru a acoperi costurile legate de staționarea trupelor americane în Germania, potrivit Ministerului Finanțelor de la Berlin, transmite dpa, preluat de Agerpres.

Ministerul a furnizat cifrele ca răspuns la o întrebare adresată de parlamentarul Partidului de Stânga (Die Linke, germană n.r.) din opoziție, Brigitte Freihold. Răspunsul a fost obținut luni de The Associated Press și a fost raportat pentru prima dată de agenția germană de știri dpa.

Potrivit sursei citate, guvernul german a plătit 982,4 milioane de euro (1,1 miliarde de dolari) între 2010 și 2019 pentru cheltuieli legate de staționarea trupelor SUA pe teritoriul său. Din această sumă, 648,5 milioane de euro au intrat în lucrări de construcție, iar restul de 333,9 milioane au reprezentat „costuri de apărare rezultate”, adică plăţi către foşti militari americani, compensaţii pentru daunele produse de trupele SUA şi rambursarea investiţiilor Washingtonului în foste obiective militare.

Cu toate acestea, potrivit Departamentului Apărării de la Washington, doar alocarea financiară pentru 2020 a SUA a depășit 8,125 miliarde de dolari, deci de opt ori mai mult decât a cheltuit Germania în ultimii zece ani sau de 55 de ori mai mult decât efortul financiar al acesteia în 2019, care a fost de 132,4 milioane de euro.

Prezența militară a SUA în Germania se datorează poziţiei strategice a acesteia în centrul Europei, fiind un hub pentru operațiunile americane din Orientul Mijlociu și Africa.

Totuși, luna trecută, președintele american Donald Trump a declarat că va ordona o reducere majoră de trupe în Germania, de la aproximativ 34.500 de militari, care locuiesc împreună cu familiile în cele 21 de baze americane de pe teritoriul german, la 25.000 de soldați.

Germania nu a fost înștiințată cu privire la această decizie, care a survenit după ce Trump și-a calificat aliatul NATO drept „delincvent” pentru că nu a plătit suficient pentru propria apărare, prin faptul că nu a îndeplinit un obiectiv stabilit în 2014 ca membrii să oprească reducerile bugetare și să se îndrepte spre cheltuieli de cel puțin 2% din produsul național brut pentru apărare până în 2024. De altfel, Trump a subliniat că economia germană beneficiază de cheltuieli ale trupelor americane cu sediul acolo, însă pentru contribuabilii americani, Germania este cea mai costisitoare bază militară a SUA din străinătate. 

Trupe americane vor fi „probabil” transferate din Germania în Polonia, aceasta fiind, în opinia șefului de la Casa Albă, „una dintre puținele țări care își îndeplinesc obligațiile în NATO, în particular obligațiile financiare”, a declarat Donald Trump în timpul vizitei omologului său polonez Andrzej Duda la Casa Albă, la finele lunii iunie. „Ei vor plăti pentru ca noi să trimitem trupe suplimentare”, a mai spus liderul american.

Conform cifrelor NATO, Germania cheltuiește aproximativ 1,38% din PIB pentru bugetul său de apărare. Berlinul își propune să atingă 1,5% din PIB până în 2024 și insistă asupra faptului că acest nivel al cheltuielilor îi permite să îndeplinească obiectivele de planificare a apărării NATO. SUA – cu aproximativ 3,4% din PIB – cheltuiește mai mult pentru apărare decât toți cei 29 de aliați la un loc.

 

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

SUA

Donald Trump ar plănui înlocuirea lui Mark T. Esper din fruntea Pentagonului după luni de tensiuni între cei doi

Published

on

© GMFUS/ Twitter

Semnalele potrivit cărora mandatul ministrului apărării și șef al Pentagonului, Mark T. Esper, s-ar putea încheia mai repede după o vară de confruntări cu președintele Donald Trump s-au intensificat, potrivit unor parlamentari americani și oficiali ai administrației, relatează Bloomberg și Reuters, preluat de Agerpres

Cel mai recent conflict la nivel înalt ține de evaluarea cauzei exploziei devastatoare din Liban, care l-a înfuriat pe Donald Trump. La scurt timp după explozie, Trump a invocat un atac, citând informații de la „generali” pe care nici administrația și nici Pentagonul nu i-au putut identifica. A doua zi, Esper l-a contrazis pe președinte în cadrul unui forum de securitate, spunând că toate indiciile arată spre un accident care a declanșat explozia.

Această contradicție a intensificat fricțiunile existente dintre Casa Albă și Pentagon, potrivit unui oficial din cadrul Capitol Hill, care a discutat cu Bloomberg sub condiția anonimatului. Publicația scria miercuri că Trump intenționează să îl înlocuiască pe Esper după alegeri și că Esper plănuiește să demisioneze.

Cu toate acestea, secretarul de presă adjunct al Casei Albe, Judd Deere, a emis o declarație în care a precizat că administrația prezidențială nu are anunțuri cu privire la schimbări de personal.

La rândul său, purtătorul de cuvânt al Pentagonului, Jonathan Hoffman, a declarat că este „cea mai înaltă onoare și privilegiu pentru Esper să servească Națiunea cu scopul apărării țării noastre mărețe”.

De asemenea, potrivit unei surse apropiate acestuia, Esper ar fi spus că se angajează să rămână în funcție atâta timp cât Trump îl dorește acolo.

Speculațiile privind o înlocuire a șefului de la Apărare s-au intensificat după ce Trump l-a numit, săptămâna trecută, pe controversatul general în rezervă, Anthony Tata, într-o poziție care l-ar transforma în numărul trei din cadrul Ministerului Apărării din SUA.

Tata, veteran de război în Afghanistan, a fost supus unor critici aprige pentru tweet-urile sale în care susținea că Islamul este „religia violentă cea mai opresivă” și că Barrack Obama este un „lider terorist”. Ulterior, generalul și-a cerut scuze pentru declarațiile sale.

Chiar dacă numirea lui Tata nu a fost făcută de Trump cu intenția viitoare de a-l înlocui pe Esper, relațiile dintre președinte și șeful Pentagonului rămân tensionate după cele mai recente neînțelegeri privind situația din Liban, dar care s-au adăugat la diferențele de opinie privind gestionarea de către administrație a protestelor din toată țara după moartea lui George Floyd în arestul poliției din Minneapolis.

La acea vreme, Donald Trump susținea o reprimare în forță a protestelor care au degenerat în violențe, distrugeri și furturi, inclusiv prin scoaterea armatei în stradă, însă Esper s-a opus acestei soluții de forță majoră, relatează Bloomberg.

Citiți și

Ministerul Finanțelor de la Berlin: Germania a plătit peste 1 mld. de dolari în ultimul deceniu pentru staționarea trupelor SUA pe teritoriul său

Decizie oficială: SUA retrag 11.900 de militari americani din Germania. O parte vor putea fi relocați la Marea Neagră și pe flancul sud-estic al NATO

De asemenea, cei doi nu s-au înțeles nici asupra motivației privind retragerea masivă de trupe din Germania și relocarea lor în alte state aliate NATO din Europa, Esper susținând că mișcarea s-ar datora unei decizii strategice de contracarare a Rusiei și Chinei, în timp ce președintele SUA a denunțat „delincvența” Germaniei și eșecul acesteia de a contribui cu 2% din PIB la cheltuielile pentru apărare în contextul apartenenței la Alianță. 

Continue Reading

SUA

Război comercial: SUA menține tarifele de 15% la aeronavele Airbus și de 25% la alte mărfuri din Uniunea Europeană

Published

on

© European Communities, 2005/Source: EC - Audiovisual Service

Guvernul Statelor Unite a declarat, miercuri, că va menține tarife de 15% la aeronavele Airbus și 25% la alte mărfuri europene, în ciuda eforturilor depuse de Uniunea Europeană pentru a rezolva o dispută privind subvențiile acordate producătorilor de aeronave, care durează de 16 ani, informează Reuters, preluat de Agerpres.

Reprezentantul american pentru comerț, Robert Lighthizer, a declarat că UE nu a luat măsurile necesare pentru a se conforma deciziilor Organizației Mondiale a Comerțului, iar Washingtonul va iniția un nou proces pentru a încerca să ajungă la o soluție pe termen lung.

Oficialii OMC au apreciat că împrumuturile preferenţiale acordate Airbus pentru dezvoltarea modelelor A350 şi A380 au provocat un prejudiciu pentru SUA evaluat la 7,5 miliarde de dolari. În consecinţă, Washingtonul poate riposta prin introducerea unor tarife vamale suplimentare pentru produse europene cu aceeaşi valoare.

Acesta a declarat că va modifica lista produselor europene afectate, care se ridică la o valoare de 7,5 miliarde de dolari, pentru a elimina anumite mărfuri din Grecia și Marea Britanie și a adăuga mărfuri cu o valoare echivalentă din Germania și Franța.

Totodată, oficialul american a ignorat apelurile oficialilor UE și ale parlamentarilor americani pentru a reduce tarifele la produsele alimentare, vin și băuturi spirtoase din UE, însă nu a adăugat tarife la vodcă, gin și bere, așa cum amenințase anterior. 

În acest context, Airbus a declarat că „regretă profund” decizia SUA de a menține tarifele pentru aeronavele produse de companie. De altfel, gigantul aeronautic a anunţat, la 24 iulie, că a făcut pasul final menit să pună capăt disputei comerciale transatlantice de miliarde de dolari pe tema subvenţiilor din domeniul aviatic, acceptând să plătească rate mai ridicate ale dobânzilor pentru împrumuturile guvernamentale primite de la Franţa şi Spania pentru dezvoltarea avioanelor Airbus A350, date în exploatare în 2015.

Mai mult. Airbus a mai transmis că „are încredere că Europa va răspunde în mod corespunzător pentru a apăra interesele tuturor companiilor și sectoarelor europene, inclusiv ale Airbus, care sunt vizate de aceste tarife”, relatează BBC

De asemenea, Comisia Europeană a precizat că „UE … Franţa, Spania şi Germania … respectă deplin deciziile OMC în cazul Airbus, ceea ce înlătură orice motiv ca SUA să menţină tarifele vamale suplimentare pentru produse europene şi este suficient pentru soluţionarea rapidă a acestei dispute îndelungate”. 

În acest sens, comisarul european pentru comerț, Phil Hogan, a transmis că se va implica activ în tratative cu Lighthizer pentru a ajunge la o soluționare, precizând, totodată, că recesiunea provocată de pandemia de coronavirus arată urgența cu care trebuie pus capăt conflictului comerial.

Totuși, Comisia Europeană a subliniat că, în funcție de deciziile de arbitraj ale OMC în cazul paralel al subvenţionării de către SUA a producătorului de avioane Boeing, vor fi stabilite dimensiunea şi anvergura oricăror măsuri de retorsiune.

Împrumuturile guvernamentale sunt printre măsurile europene pe care OMC le-a considerat subvenţii ilegale, ca parte a cazurilor care vizează şi sprijinul SUA pentru Boeing, începute în 2004.

Statele Unite au declarat în mai că sunt în deplină conformitate cu constatările OMC, după ce statul Washington a eliminat scutirile de taxe din industria aerospațială, de care a beneficiat în mare parte Boeing. 

SUA au impus, în octombrie 2019 tarife, de 25% pentru o serie de produse alimentare, vin și băuturi spirtoase din UE, inclusiv brânză italiană și whisky scoțian ca represalii pentru subvențiile acordate UE pentru producția aeronavelor mari.

Inițial, SUA au impus tarife de 10% aeronavelor Airbus, dar le-au majorat la 15% în martie.

Împrumuturile guvernamentale sunt printre măsurile europene pe care OMC le-a considerat subvenţii ilegale, ca parte a cazurilor care vizează şi sprijinul SUA pentru Boeing, începute în 2004.

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Alegeri SUA: Joe Biden o prezintă pe Kamala Harris drept ”persoana potrivită” pentru a ajuta la ”reconstrucţia ţării”

Published

on

© Joe Biden/ Twitter

Candidatul democrat Joe Biden a afirmat miercuri că senatoarea Kamala Harris este ”persoana potrivită” pentru a ajuta la ”reconstrucţia ţării”, după alegerea istorică de a o plasa în cursa pentru a deveni prima femeie vicepreşedinte al SUA, dacă vor câştiga alegerile în faţa lui Donald Trump şi Mike Pence în noiembrie, relatează AFP, potrivit Agerpres.

“Am avut de ales, dar nu am nicio îndoială că am ales persoana potrivită” pentru aceste alegeri “vitale pentru această ţară”, a declarat Biden, cu ocazia primei apariţii împreună cu senatoarea de culoare la Wilmington, în statul Delaware.

Preşedintele american Donald Trump s-a declarat “surprins” de decizia lui Joe Biden de a candida la Casa Albă în tandem cu senatoarea Kamala Harris, afirmând că aceasta s-a arătat “lipsită de respect” faţă de fostul vicepreşedinte în timpul dezbaterilor democraţilor şi a avut performanţe “mediocre” în campanie.

Candidatul democrat la președinția SUA, Joe Biden, a ales-o pe senatoarea din California Kamala Harris pentru a fi viitoarea vicepreședintă a Statelor Unite în cazul în care Biden va câștiga scrutinul prezidențial din 3 noiembrie în fața lui Donald Trump.

Senatoarea democrată este prima femeie afro-americancă din istorie nominalizată la funcția de vicepreședinte al SUA de unul dintre cele două mari partide. De altfel, dacă fostul vicepreședinte Joe Biden va câștiga alegerile prezidențiale, Kamala Harris va deveni prima femeie vicepreședinte din istoria SUA.

“Am deosebita onoare de a anunța că am ales-o pe Kamala Harris, un luptător neînfricat pentru oamenii de rând și unul dintre cei mai buni funcționari publici din țară – în calitate de vicepreședinte”, a scris Biden, pe Twitter.

 

Decizia lui Biden a urmat unui proces de căutare unui candidat care ar putea aduce voturi importante democraților într-un an electoral sălbatic și imprevizibil, care are loc pe fondul unei pandemii globale și a unor diviziuni interne puternice din cauza rasismului.

Această decizie este așteptată să aibă un impact major, nu numai pentru perspectivele politice imediate ale democraților, ci și pentru viitorul partidului.

Biden, în vârstă de 77 de ani, s-a prezentat drept un “candidat de tranziție”, care ar servi drept „punte” către o nouă generație de lideri, alimentând speculațiile că, în cazul în care ar fi ales, el va fi un președinte cu un mandat, amintește The Guardian. Coechipierul său va fi considerat potențialul succesor al lui Biden și persoana care ar putea deveni prima femeie președintă a națiunii.

Doar două femei au fost nominalizate anterior pentru vicepreședinție de către un partid politic major și niciuna nu a avut succes, : Sarah Palin, guvernatorul statului Alaska, în anul 2008, și Geraldine Ferraro, membră a Camerei Reprezentanților, în 1984.

Kamala Harris, 55 de ani, este de profesie avocat și a devenit senator în anul 2017. În calitate de membru al Partidului Democrat, Harris este a doua femeie afro-americancă și prima americancă cu origini sud-asiatice care face parte din Senatul SUA.

 

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending