Ministrul Apărării, Radu Miruță, a discutat cu președinta Parlamentului European, Roberta Metsola, despre „nevoia unui SAFE 2”, despre cum poate fi inclusă direct „în regulamentul unui potențial nou program SAFE contribuția industriilor naționale de apărare.”
„Nevoile României au șanse să devină priorități europene atunci când sunt adresate direct și în fața factorilor de decizie”, a arătat acesta într-un mesaj publicat pe rețeaua de socializare Facebook.
Potrivit unui comunicat MApN remis CaleaEuropeană.ro, oficialul român a evidențiat importanța consolidării dimensiunii de apărare la nivelul Uniunii Europene, subliniind necesitatea asigurării unor alocări adecvate prin viitorul Cadru Financiar Multianual pentru sprijinirea finanțării industriei europene de apărare. Ministrul apărării naționale a pledat pentru o abordare consolidată la nivel european în vederea simplificării procedurilor și instrumentelor din domeniul apărării, astfel încât statele membre să poată accesa într-un mod mai eficient fonduri europene dedicate.
Un punct de interes al dialogului l-a constituit importanța inițiativei SAFE (Acțiunea pentru securitatea Europei) pentru România, atât din perspectiva consolidării bazei industriale și tehnologice de apărare, cât și a creșterii rezilienței în regiunea Mării Negre.
De asemenea, cei doi oficiali au abordat și subiectul referitor la propunerea României ca, pentru o continuare a programului SAFE, să fie gândit un regulament care sa includă maparea exactă a facilităților industriale existente și includerea directă a acestora în program.
„Statul român are multe fabrici cu tehnologie de ultimă generație, are platforme ale vechilor fabrici, deja certificate, poziționate strategic, cu depozite, buncăre, poligoane care pot fi o parte componentă a unei noi strategii europene de extindere a capacităților de producție a armamentului. Pot acomoda tehnologia deținută de mari companii care nu dețin, în schimb, aceste bunuri”, a evidențiat Radu Miruță.
Totodată, ministrul Miruță și președinta Metsola au discutat despre pericolul dezinformării și despre soluțiile tehnice, versus cele politice, cu privire la acest flagel.
În contextul evoluțiilor de securitate din vecinătatea estică, ministrul Miruță a reiterat importanța menținerii unei atenții sporite asupra regiunii Mării Negre, în contextul agresiunii Federației Ruse împotriva Ucrainei, precum și a implicațiilor mai largi generate de instabilitatea din alte regiuni, inclusiv din Orientul Mijlociu. Oficialul român a subliniat necesitatea unei abordări coerente și unitare la nivel european și euro-atlantic, în coordonare strânsă cu NATO.
Discuțiile au reconfirmat relevanța strategică a Flancului Estic al NATO pentru securitatea euro-atlantică. Ministrul apărării naționale a evidențiat contribuția consistentă a României la măsurile de consolidare a posturii aliate de descurajare și apărare, precum și angajamentul ferm pentru creșterea investițiilor în domeniul apărării.
În ceea ce privește sprijinul acordat Ucrainei, oficialul român a reiterat susținerea consecventă a României pentru independența, suveranitatea și integritatea teritorială, subliniind importanța continuării asistenței umanitare, financiare și militare, precum și a sprijinului pentru parcursul european al Kievului.
Radu Miruță a avut „o discuție deschisă” și cu Valérie Hayer, președinta grupului Renew Europe din Parlamentul European, alături de Dan Barna, vicepreședinte al grupului.
Temele vizate au fost securitatea Europei și rolul pe care România îl poate juca în această perioadă complicată pentru regiunea noastră.
„Am vorbit despre provocările din vecinătatea estică și despre Marea Neagră, o zonă care devine din ce în ce mai importantă pentru securitatea întregii Europe. România are aici un rol strategic, iar eu cred că putem face mai mult, inclusiv prin dezvoltarea unui hub regional care să întărească securitatea și cooperarea în zonă”, și-a exprimat convingerea oficialul român.
O altă temă discutată a fost aceea a utilizării eficiente a resurselor europene pentru apărare.
„Pentru mine este important ca, atunci când vorbim despre programe precum SAFE, o parte din producție să fie localizată și în România. Asta înseamnă locuri de muncă, industrie mai puternică și o contribuție reală la securitatea europeană. Europa vorbește si acționează tot mai serios în legătură cu propria apărare. Discutam la nivel european inclusiv despre instrumente noi, precum un posibil SAFE 2. România trebuie să fie parte activă a acestei conversații”, a arătat Radu Miruță.
În încheiere, ministrul Apărării a reliefat că „securitatea Europei nu se construiește doar prin declarații, ci prin colaborare constantă între guverne, Parlamentul European și partenerii noștri.”
Regulamentul SAFE a fost adoptat la 27 mai 2025, ca parte a Strategiei „Defense Readiness 2030”, un pachet ambițios de apărare care oferă statelor membre ale UE pârghii financiare pentru a stimula o creștere a investițiilor în capabilități de apărare.
Instrumentul SAFE (Security Action for Europe) este un mecanism financiar temporar al Uniunii Europene, cu un buget de 150 de miliarde euro, sub formă de împrumuturi acordate în condiții avantajoase.
Din cele 150 de miliarde de euro, România beneficiază de 16,68 miliarde euro, a doua cea mai mare alocare, din care 2,5 miliarde de euro reprezintă o plată de pre-finanțare.
