Ca parte a planului ReArm Europe, Parlamentul European și Consiliul UE, au convenit în mod formal miercuri seară, noi măsuri care vizează consolidarea bazei tehnologice și industriale de apărare a Europei prin direcționarea fondurilor UE către apărare și securitate, informează un comunicat oficial al Legislativului European. 

Astfel, va crește finanțarea pentru investițiile legate de apărare prin modificarea programelor UE existente – Platforma pentru tehnologii strategice pentru Europa (STEP), Orizont Europa, Fondul european de apărare (EDF), programul Europa digitală (DEP) și Mecanismul pentru interconectarea Europei (CEF) – pentru a canaliza fondurile UE către apărare.

În timpul negocierilor, deputații europeni au pledat pentru ca domeniul de aplicare al măsurilor să includă reziliența, cum ar fi protecția infrastructurilor critice, răspunsul la dezastre și integritatea alegerilor. Aceștia au insistat ca schema să îmbunătățească și reziliența împotriva amenințărilor cibernetice la adresa infrastructurilor digitale critice.

Deputații europeni au pledat, de asemenea, pentru ca legislația să permită un sprijin mai mare pentru industria de apărare a Ucrainei și au asigurat participarea țării la Fondul european de apărare.

Programul Orizont Europa va sprijini aplicațiile civile cu potențiale aplicații militare (cu dublă utilizare), promovând în același timp utilizarea aplicațiilor civile. Acest lucru se va face în cadrul unei derogări specifice prevăzute în cadrul financiar multianual (CFM) și nu aduce atingere rezultatului negocierilor viitoare privind următorul CFM.

„Tehnologiile de apărare” vor fi adăugate ca al patrulea sector strategic în cadrul Platformei pentru tehnologii strategice pentru Europa (STEP). Sprijinul ar trebui extins la IMM-urile nefinanțabile, inclusiv la start-up-uri și întreprinderile mici și mijlocii.

Legislația va permite, de asemenea, finanțarea de către UE a infrastructurii de transport cu dublă utilizare în cadrul Mecanismului pentru interconectarea Europei (CEF), inclusiv coridoarele de mobilitate militară, în cazul cărora Comisia va putea stabili condiții referitoare la țara de origine a echipamentelor, bunurilor, aprovizionărilor sau serviciilor care urmează să fie utilizate.

„Prin acest acord, Parlamentul și Consiliul și-au îndeplinit sarcina. Acum este rândul statelor membre și al Comisiei să acționeze – instrumentele sunt pe masă, iar oportunitățile pot fi valorificate”, a declarat deputatul european Rihard Kols (ECR, Letonia).

„Acest mini-omnibus este mai mult decât o soluție legislativă – este un semnal clar că UE începe în sfârșit să trateze investițiile în domeniul apărării cu seriozitatea pe care o impun vremurile. Rezultatul reflectă în mare măsură ceea ce a susținut Parlamentul și creează un precedent. Ne așteptăm să continuăm pe această linie în viitor, cu propuneri mai îndrăznețe și mai ample data viitoare. Parlamentul a demonstrat că este pregătit. Vom profita de acest impuls”, a adăugat el.

Acordul informal va trebui să fie aprobat atât de Parlament, cât și de Consiliu pentru a deveni lege. Comisia pentru industrie, cercetare și energie va vota textul pe 20 noiembrie, înainte ca acesta să fie prezentat întregii Camere înainte de sfârșitul anului.

Propunerea Comisiei Europene, prezentată la 22 aprilie 2025, vizează stimularea investițiilor în domeniul apărării în cadrul bugetului UE, ca parte a planului „ReArm Europe”. Ca răspuns la amenințările geopolitice în creștere, textul urmărește să consolideze baza tehnologică și industrială europeană de apărare (EDTIB) cu fonduri provenite din bugetele existente. Acesta urmează Cărții albe comune privind pregătirea europeană în domeniul apărării pentru 2030, care vizează consolidarea autonomiei strategice și a competitivității UE în domeniul apărării.

Consiliul Uniunii Europene a ajuns miercuri la un acord privind modificarea Legii europene a climei, stabilind un obiectiv intermediar obligatoriu pentru 2040, respectiv reducerea cu 90% a emisiilor nete de gaze cu efect de seră față de nivelurile din 1990. Decizia marchează o etapă majoră în drumul către neutralitatea climatică a Uniunii până în 2050, dar și o tentativă de a reconcilia ambițiile climatice cu nevoia de competitivitate, securitate energetică și echitate socială, în conformitate cu orientările strategice decise de cei 27 de șefi de stat sau de guvern la Consiliul European din luna octombrie.

Amendamentul convenit de țările UE stabilește, de asemenea, anumite domenii de flexibilitate și elemente-cheie pentru obiectivul din 2040 și pentru cadrul climatic de după 2030. Acestea vor orienta viitoarele propuneri legislative ale Comisiei Europene, pentru a permite statelor membre să atingă obiectivul din 2040, sprijinind în același timp industria și cetățenii europeni pe parcursul tranziției.

Astăzi am adoptat o țintă climatică de 90% pentru 2040, cu o susținere largă din partea statelor membre. Ținta se bazează pe știință și, în același timp, îmbină competitivitatea și securitatea noastră. Este important pentru viitorul Europei – și arată că, chiar și în vremuri dificile, putem rămâne uniți. Ținta stabilește o direcție clară, cu ani înainte, pentru politicile, industriile și investițiile noastre. Cu acest obiectiv în mână, suntem pregătiți să construim o Uniune Europeană mai puternică, mai competitivă și mai sigură”, a declarat Lars Aagaard, ministrul danez al climei, energiei și utilităților, a cărui țară deține președinția în exercițiu a Consiliului UE.

Textul convenit stabilește poziția Consiliului pentru viitoarele negocieri („triloguri”) cu Parlamentul European, care vor defini forma finală a legislației.

Principalele modificări convenite de Consiliu

Consiliul a menținut reducerea obligatorie de 90% a emisiilor nete de GES până în 2040, așa cum a propus Comisia. Cu toate acestea, au fost introduse ajustări pentru a reflecta îngrijorările privind competitivitatea UE, necesitatea unei tranziții juste și echilibrate din punct de vedere social, incertitudinile legate de absorbțiile naturale de carbon, precum și diferențele dintre situațiile naționale ale statelor membre, aceasta din urmă fiind o prevedere importantă pentru țări precum România.

Aceste modificări au fost inspirate și de orientările strategice oferite de liderii UE în concluziile Consiliului European adoptate la 23 octombrie 2025.

Domenii de flexibilitate pentru statele membre

Propunerea Comisiei includea trei opțiuni de flexibilitate, care urmează să fie reflectate în mod corespunzător în viitoarele propuneri legislative pentru atingerea obiectivului din 2040. Consiliul a clarificat suplimentar aceste domenii, care includ:

• posibilitatea utilizării de credite internaționale de carbon de înaltă calitate, pentru a contribui „în mod adecvat” la atingerea obiectivului din 2040, cuantificate până la 5% din emisiile nete ale UE din 1990, începând din 2036, cu o perioadă-pilot între 2031–2035;
• rolul absorbțiilor permanente interne de carbon în cadrul sistemului de comercializare a certificatelor de emisii al UE (ETS), pentru compensarea emisiilor reziduale dificil de redus;
• flexibilitate sporită între sectoare și instrumente, pentru a sprijini atingerea obiectivelor într-un mod simplu și rentabil, permițând statelor membre să compenseze deficitele dintr-un sector fără a compromite progresul general.

Elemente pentru cadrul post-2030

Amendamentul la Legea europeană a climei propus de Comisie stabilește o serie de principii și condiții care trebuie luate în considerare la elaborarea politicilor post-2030, pentru a permite statelor membre să atingă obiectivul din 2040 și pentru a asigura o tranziție echitabilă, eficientă din punct de vedere al costurilor și favorabilă investițiilor.

Poziția Consiliului menține multe dintre elementele propunerii Comisiei, dar le dezvoltă suplimentar, inclusiv prin:

• accentuarea consolidării competitivității economiei și industriei UE, precum și reducerea poverii administrative;
• sublinierea clară a nevoii unei tranziții juste, ținând cont de circumstanțele naționale diferite;
• încurajarea inovării și a dezvoltării de tehnologii sigure și scalabile în toate sectoarele, într-un mod tehnologic neutru, menținând eficiența energetică drept principiu central;
• consolidarea securității energetice, prin accent pe soluții bazate pe energie regenerabilă, accesibilitatea energiei și modernizarea rețelelor pentru a garanta aprovizionarea UE;
• sprijinirea investițiilor și inovării, atât din fonduri publice, cât și private, și asigurarea accesului echitabil la tehnologii inovatoare în toate statele membre;
• abordarea contribuției realiste a absorbțiilor de carbon la reducerea totală a emisiilor, luând în calcul incertitudinile asociate acestora;
• concentrarea pe protecția și consolidarea pe termen lung a rezervoarelor naturale de carbon și a biodiversității, precum și pe impactul schimbărilor climatice și al perturbărilor naturale asupra utilizării terenurilor și pădurilor.

Revizuirea obiectivului

Poziția Consiliului introduce și o evaluare bienală a progresului către obiectivele intermediare, bazată pe cele mai recente dovezi științifice, progrese tehnologice și competitivitatea globală a UE.

Statele membre au extins și consolidat clauza de revizuire a Legii europene a climei existente. Revizuirea va analiza, printre altele, nivelul absorbțiilor nete la nivelul UE în raport cu cerințele pentru atingerea obiectivului din 2040, precum și provocările și oportunitățile legate de competitivitatea globală a industriei europene.
De asemenea, se va ține cont de evoluția prețurilor la energie și de impactul acestora asupra industriei și gospodăriilor.

Pe baza concluziilor revizuirii, Comisia Europeană va trebui, dacă este cazul, să propună o nouă modificare a Legii climei, care ar putea include ajustarea obiectivului pentru 2040 sau alte măsuri suplimentare pentru întărirea cadrului de sprijin — în special pentru a asigura competitivitatea, prosperitatea și coeziunea socială a UE.

Amânarea ETS2

Consiliul a introdus, de asemenea, o prevedere privind amânarea cu un an a aplicării sistemului european de comercializare a emisiilor pentru clădiri și transport rutier (ETS2) – de la 2027 la 2028.

Președinția Consiliului va începe negocierile cu Parlamentul European odată ce acesta își va adopta poziția, cu scopul de a ajunge la un acord final privind textul amendamentului.

Adoptată inițial în 2021, Legea europeană a climei oferă baza juridică pentru politicile climatice pe termen lung ale UE, în conformitate cu Acordul de la Paris. Aceasta stabilește un obiectiv obligatoriu de neutralitate climatică până în 2050 și o țintă intermediară pentru 2030 de reducere a emisiilor nete cu cel puțin 55%. Legea prevede, de asemenea, stabilirea unui obiectiv climatic intermediar pentru 2040.

După publicarea comunicării „Ținta climatică a Europei pentru 2040” în februarie 2024, Comisia Europeană a prezentat la 2 iulie 2025 o propunere de modificare a Legii europene a climei pentru stabilirea țintei pentru 2040.

Mai recent, în octombrie 2025, Consiliul European a oferit orientări strategice privind modul de stabilire a acestui obiectiv. Liderii au subliniat nevoia unei abordări echilibrate, care să mențină și să sporească competitivitatea UE, asigurând în același timp echitatea socială a tranziției. De asemenea, au cerut luarea în considerare a incertitudinilor legate de absorbțiile naturale și au invitat Comisia să dezvolte condițiile necesare pentru sprijinirea industriei europene și a cetățenilor în atingerea obiectivului pentru 2040.

Ucraina urmează să primească peste 1,8 miliarde de euro sub formă de finanțare, după ce Consiliul a adoptat o decizie privind cea de a cincea plată periodică de sprijin în cadrul Facilității UE pentru Ucraina.

Potrivit unui comunicat al Consiliului UE, această sumă reflectă îndeplinirea cu succes de către Ucraina a nouă etape necesare pentru cea de a cincea plată, precum și a unei etape restante din cea de a patra plată.

Finanțarea vizează în primul rând consolidarea stabilității macrofinanciare a Ucrainei și sprijinirea continuării funcționării administrației sale publice.

Plățile efectuate în cadrul Facilității pentru Ucraina sunt strâns legate de Planul pentru Ucraina, care prezintă strategia Ucrainei pentru redresare, reconstrucție și modernizare, împreună cu un calendar pentru punerea în aplicare a reformelor aliniate la obiectivele de aderare a țării la UE în următorii ani.

Facilitatea pentru Ucraina, care a intrat în vigoare la 1 martie 2024, oferă până la 50 de miliarde de euro de finanțare stabilă, sub formă de granturi și împrumuturi, pentru a sprijini redresarea, reconstrucția și modernizarea Ucrainei în perioada 2024-2027.

Din aceste 50 de miliarde de euro, până la 32 de miliarde de euro sunt alocate în mod specific pentru a sprijini reformele și investițiile prevăzute în Planul pentru Ucraina. Plățile sunt condiționate de îndeplinirea indicatorilor identificați în plan.

De la intrarea sa în vigoare, Facilitatea pentru Ucraina a plătit deja 6 miliarde de euro sub formă de finanțare-punte, 1,89 miliarde de euro sub formă de prefinanțare și patru tranșe de aproximativ 4,2, 4,1, 3,5 și 3,2 miliarde de euro.

În urma evaluării de către Comisie a cererii de plată a Ucrainei din 29 septembrie 2025, Consiliul a concluzionat că Ucraina a îndeplinit în mod satisfăcător o serie de reforme prevăzute în Planul pentru Ucraina, inclusiv reforme ale sistemului judiciar, lupta împotriva corupției și spălării banilor, piețele financiare, capitalul uman, mediul de afaceri, descentralizarea și politica regională, sectorul energetic, gestionarea materiilor prime critice, tranziția ecologică și protecția mediului.