România înregistrează progrese vizibile în consolidarea integrității sistemului judiciar și se situează peste media OCDE atât în ceea ce privește cadrul de reglementare, cât și aplicarea acestuia, însă provocările rămân în zona funcționării efective și a menținerii încrederii publice, a declarat ministrul Justiției, Radu Marinescu, marți, 24 martie, în cadrul Forumului global al OCDE privind combaterea corupției și integritatea.
„România a făcut progrese constante în consolidarea integrității în cadrul sistemului judiciar, iar acest lucru este reflectat în indicatorii OCDE privind integritatea publică. În prezent, România se situează peste media OCDE atât în ceea ce privește cadrul de reglementare, cât și implementarea în zona de integritate judiciară și a parchetelor”, a afirmat ministrul.
Acesta a subliniat că aderarea la OCDE reprezintă nu doar un obiectiv strategic, ci și un instrument pentru consolidarea statului de drept și a democrației în România.
„Este foarte important pentru noi nu doar ca obiectiv, ci și ca modalitate de a ne consolida statul de drept și democrația”, a adăugat el.
Ministrul Justiției a insistat asupra necesității unei abordări echilibrate, arătând că, dincolo de existența regulilor, modul în care acestea funcționează în practică rămâne esențial pentru încrederea cetățenilor.
„Dincolo de regulile formale, menținerea încrederii publice necesită o atenție constantă asupra modului în care sistemul funcționează în practică, iar acesta rămâne un domeniu care necesită îmbunătățiri continue”, a explicat Radu Marinescu.
În acest sens, oficialul a evidențiat progresele în materie de transparență și predictibilitate în funcționarea sistemului judiciar, inclusiv prin reguli clare privind conflictele de interese, declarațiile de avere și de interese și standardele de conduită publice.
Totodată, acesta a arătat că practicile disciplinare au devenit mai coerente și mai transparente prin analiza periodică, publicarea jurisprudenței relevante și controlul jurisdicțional complet exercitat de Înalta Curte.
„Acest lucru contribuie la o mai mare claritate pentru magistrați și ajută la construirea încrederii că situații similare sunt tratate în mod consecvent”, a punctat ministrul.
Radu Marinescu a menționat și progresele în eficientizarea sistemului, prin îmbunătățirea gestionării dosarelor, utilizarea instrumentelor digitale și dezvoltarea mecanismelor de monitorizare, precum și prin abordarea unor probleme structurale, precum volumul de muncă sau distribuția inegală a resurselor.
Printre reformele recente, ministrul a evidențiat reorganizarea parchetelor, revizuirea hărții judiciare și elaborarea unei strategii multianuale de resurse umane, menite să crească eficiența și capacitatea de răspuns a sistemului judiciar.
Un alt element central îl reprezintă consolidarea garanțiilor instituționale privind independența justiției. Potrivit ministrului, cadrul legal actual oferă garanții solide privind stabilitatea funcției magistraților și stabilește criterii clare pentru numire, promovare și revocare.
„Aceste garanții sunt esențiale, deoarece asigură că parcursul profesional se bazează pe merit și că deciziile sunt luate fără influențe externe”, a subliniat acesta.
În același timp, autoritățile române au reacționat la dezbaterile publice recente privind funcționarea sistemului judiciar prin mecanisme instituționale existente, inclusiv verificări realizate de Inspecția Judiciară și consultări extinse în interiorul sistemului.
De asemenea, a fost constituit un comitet dedicat pentru revizuirea legislației adoptate în 2022, cu scopul de a identifica posibile îmbunătățiri în domenii precum repartizarea cauzelor, procedurile de promovare a judecătorilor și funcționarea instanțelor și parchetelor.
Ministrul Justiției a subliniat că „integritatea nu este un obiectiv static, ci un proces continuu, care necesită deschidere constantă, evaluare și ajustare”.
În final, Radu Marinescu a evidențiat o reformă recentă privind reglementarea perioadelor de pre- și post-angajare în sectorul public, care introduce un interval de 12 luni în care sunt limitate trecerile între sectorul public și cel privat, pentru a preveni conflictele de interese.
„Această reformă este deosebit de importantă pentru noi, deoarece abordează riscuri care sunt adesea mai puțin vizibile, dar extrem de sensibile pentru încrederea publică”, a explicat ministrul.
În concluzie, oficialul român a arătat că „progresele României sunt tangibile, dar accentul rămâne pe implementare și îmbunătățire continuă”.
În cadrul aceluiași forum, OCDE a lansat ediția din 2026 a Raportului privind combaterea corupției și integritatea, care arată că, la nivel global, statele au făcut progrese în consolidarea cadrului de reglementare, însă aplicarea acestuia rămâne inegală. Raportul evidențiază un decalaj persistent între reguli și implementare, care afectează eficiența politicilor publice și încrederea în instituții, într-un context în care riscurile de corupție evoluează, inclusiv în zone precum frauda, achizițiile publice și criminalitatea organizată.
În cazul României, raportul confirmă un model similar: țara se situează peste media OCDE în ceea ce privește soliditatea cadrului de reglementare în mai multe componente ale integrității publice, însă înregistrează lacune la nivel de implementare. Discrepanțe semnificative sunt evidențiate pe dimensiuni precum conflictele de interese,finanțarea politică sau mecanismele disciplinare din administrația publică, în timp ce performanțe peste medie sunt înregistrate în cadrul strategic anticorupție, reglementarea activităților de influențare a deciziilor publice și integritatea sistemului judiciar.
Până în prezent, România a fost evaluată (preliminar sau definitiv) de 24 dintre cele 25 de comitete sectoriale ale OCDE. Dintre acestea, România a obținut 23 avize formale din partea Comitetelor: Înalții Funcționari pentru Buget, Politica de Dezvoltare Regională, Industria Siderurgică, Industria Construcțiilor Navale, Politicile de Concurență, Politica Digitală, Protecția Consumatorului, Educația, Afaceri Sociale, Muncă și Ocuparea Forței de Muncă, Politica de Reglementare, Sănătate, Pescuit, Guvernanță Corporativă și Agricultură, Știință și Politică Tehnologică, Statistică și Politicile de Statistică, Combaterea mitei în operațiunile economice internaționale (Grupul de lucru anti-mită), Chimicale și Biotehnologie, Politici de Mediu și Afaceri Fiscale, Piețe Financiare și Guvernanță Publică, Analiză Economică și de Dezvoltare. Ultimele șase avize au fost obținute în 2026, an în care România își propune aderarea la organizație.
Secretarul general al OCDE, Mathias Cormann, a declarat, cu ocazia lansării la București a studiului economic 2026, că invitația pentru aderarea României la organizație ar putea fi transmisă chiar în luna iunie, indicând că țara „a avut o creștere puternică” și „rezultate foarte bune în privința convergenței în contextul standardelor OCDE legate de venituri și standard de viață”.
