MEDIU
Ministrul mediului a semnat trei contracte de finanțare, prin PNRR, de peste 214 milioane de lei
Published
3 years agoon
By
Andreea Radu
Ministrul Mediului, Apelor şi Pădurilor, Barna Tanczos, a semnat miercuri trei contracte de finanțare, prin PNRR, în valoare de peste 214 milioane de lei, pentru investiții în managementul pădurilor, managementul deșeurilor și transformare digitală, informează comunicatul oficial.
Primul contract de finanțare semnat miercuri este încheiat între Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor (MMAP) și RNP – Romsilva și constă în lucrări de corectare a torenților pentru reducerea riscurilor generate de viituri torențiale în bazinetele amplasate în fondul forestier național administrat de Romsilva.
Proiectul propus de Regia Națională a Pădurilor are o valoare de 109.560.000 lei fără TVA și este aferent Investiției 5 Sisteme integrate de reducere a riscurilor generate de viituri torențiale în bazinete forestiere expuse unor astfel de fenomene, din Componenta 2 PNRR -Păduri și protecția biodiversității.
„Contractul semnat acum ne va permite să fim mai operativi în lupta cu schimbările climatice, fenomene care ne afectează pe toţi și care sunt din ce în ce mai vizibile. Obiectivul acestui proiect este reprezentat de reducerea riscului de inundații, în vederea protejării persoanelor, infrastructurii și obiectivelor socio-economice aflate în zonele de risc, precum și protejarea mediului și a biodiversității prin măsuri ecologice relevante, în special cele privind asigurarea migrației peștilor și asigurarea debitului ecologic”, a declarat ministrul Barna Tanczos.
Primul pas al proiectului constă în realizarea conceptului pentru toate lucrările de modernizare care vizează protecția împotriva inundațiilor.
Acesta va cuprinde: refacerea a cel puțin 6 structuri deteriorate de reținere a aluviunilor pentru a instala măsuri longitudinale (scări de pești și debit ecologic), construirea a cel puțin 30 de construcții aluvionare noi, inclusiv scări de pești și debit ecologic, cu o înălțime maximă de 5 m. Tododată, cel puțin 4 ha de teren vor fi refăcute prin reîmpădurire, plivire sau construire de garduri de vegetație, iar cel puțin 30 km de albii torențiale vor fi restaurate.
Lucrările efective de corectare a torenților constau în intervenții pe albiile pâraielor aflate în fondul forestier național sau pe cursuri de apă nepermanente.
Prin ansamblul de lucrări propus, nu se intervine asupra cantității de apă sau asupra volumului deversat la o ploaie extraordinară, ci asupra turbidității, prin retenția de aluviuni și alte corpuri solide antrenate de viitură, respectiv asupra vitezei de curgere, prin atenuarea pantei longitudinale. Astfel, se va reduce amploarea fenomenului torențial în aval, cât și în fondul forestier.
Al doilea contract de finanțare, încheiat între Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor și Agenția Națională pentru Protecția Mediului, are o valoare de 74.700.000 lei fără TVA și finanțează achiziția de echipamente de monitorizare a calității aerului, radioactivității și zgomotului. Termenul de finalizare este trimestrul 2 din 2025.
„Vor fi achiziționate și operaționalizate 513 echipamente de monitorizare a calității aerului, radioactivității și zgomotului pentru a asigura colectarea, transmiterea, stocarea și realizarea raportărilor concentrațiilor de poluanți în mediul înconjurător. Prin achiziția de analizoare pentru determinarea Black Carbon, de stații pentru determinarea nivelului de radioactivitate și de zgomot, va crește nivelul de precizie a măsurării calității aerului, radioactivității mediului și a zgomotului ambiant”, a subliniat Barna Tanczos.
Transmiterea, stocarea și realizarea raportărilor concentrațiilor de poluanți în mediul înconjurător obținute de la echipamentele ce urmează a fi achiziționate vor fi integrate cu ajutorului unei aplicații software.
Această aplicație va permite atât colectarea și analiza datelor la nivel național, cât și raportarea acestora la organismele europene, respectiv Comisia Europeană, Agenția Europeană de Mediu și Euratom.
Alt contract de finanțare semnat are o valoare de 29.879.959,54 lei fără TVA și finanțează achiziția de servicii publice de mediu digitalizate pentru Agenția Națională pentru Protecția Mediului.
Ministrul a menționat că finanțarea va fi folosită pentru implementarea unui sistem informatic integrat pentru susținerea dezvoltării durabile, îmbunătățirea infrastructurii și calității mediului, protecția naturii și conservarea biodiversității.
Astfel, până în 2026, vor fi digitalizate 32 de servicii publice din domeniul mediului, care vor fi gestionate online și vor include: transmiterea datelor și informațiilor pentru inventarele emisiilor, raportarea aferentă Natura 2000 și serviciile de conservare a naturii, gestionarea registrelor de mediu, a procedurilor de notificare și autorizare și a permiselor, cu scopul de a raționaliza serviciile de gestionare a deșeurilor pentru cetățeni și întreprinderi.
Andreea Radu este redactor CaleaEuropeană.ro. Absolventă a Facultății de Științe Politice din cadrul Universității din Bucuresti, Andreea urmează un program de masterat în domeniul "Politicile egalității de șanse in context românesc și european".

You may like
Comisia Europeană va plăti parțial cea de-a treia cerere de plată din cadrul PNRR, după ce România nu a îndeplinit 6 jaloane
Ministrul Marcel Boloș: România negociază cu Comisia Europeană relocarea în cadrul PNRR a două miliarde de euro pentru zona de competitivitate economică
BEI își intensifică investițiile în securitatea și apărarea europeană și în lanțul de aprovizionare cu materii prime critice
Premierul Marcel Ciolacu, discuții cu președinta BERD: Avem un parteneriat solid, care se reflectă în investițiile semnificative pe care această instituție financiară le derulează în România
Premierul Marcel Ciolacu va face vizite neanunțate pe șantierele finanțate cu fonduri din PNRR: „Voi pune o presiune uriașă, să finalizăm aceste investiții și să decontăm banii europeni”
Ministrul Bogdan Ivan a discutat cu reprezentanții Confederației Patronale Concordia: România trebuie să fie un mediu sigur și atractiv pentru investiții
MEDIU
2024 a fost cel mai călduros an din toate timpurile. Europa, continentul cu cea mai rapidă încălzire de pe Pământ (Copernicus Global Climate Report)
Published
2 months agoon
January 11, 2025By
Diana Zaim
Copernicus Global Climate Report, publicat ieri, 10 ianuarie, confirmă că anul 2024 a fost cel mai cald din toate timpurile, fiind pentru prima oară când s-a depășit temperatura medie anuală aglobală de 1,5°C, informează un comunicat oficial al Comisiei Europene.
Anul trecut a fost, de asemenea, cel mai cald pentru toate regiunile continentale, inclusiv Europa, cu excepția Antarcticii și Australiei.
După cum se subliniază, de asemenea, în Raportul european privind starea climei din 2023 și în Evaluarea europeană a riscurilor climatice, continentul european s-a încălzit de două ori mai rapid decât media globală începând cu anii 1980, devenind astfel continentul cu cea mai rapidă încălzire de pe Pământ. Teritoriul european din zona arctică rămâne regiunea cu cea mai rapidă încălzire de pe Pământ, iar schimbările în circulația atmosferică favorizează valuri de căldură estivale mai frecvente. De asemenea, ghețarii se topesc și se produc schimbări în structura precipitațiilor.
Frecvența și gravitatea generală a fenomenelor meteorologice extreme sunt în creștere. Temperaturile la suprafața mării au rămas excepțional de ridicate, perioada iulie – decembrie 2024 fiind a doua cea mai caldă înregistrată pentru această perioadă a anului, după 2023.
UE s-a angajat să sprijine acțiunile globale privind clima și să devină neutră din punct de vedere climatic până în 2050. UE a convenit asupra unor obiective și a unei legislații pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră cu cel puțin 55% până în 2030, iar Comisia a recomandat deja un obiectiv de reducere netă a emisiilor de gaze cu efect de seră cu 90% pentru 2040. În aprilie 2024, Comisia a publicat o comunicare privind modul de pregătire eficientă a UE pentru riscurile climatice și de creștere a rezilienței la schimbările climatice.
Copernicus, ochii Europei pe Pământ, este componenta de observare a Pământului a programului spațial al Uniunii Europene. Finanțat de UE, Copernicus este un instrument unic care privește planeta noastră și mediul său în beneficiul tuturor cetățenilor europeni.
MEDIU
Ministrul Finanțelor a discutat cu Comisia Europeană despre finanțarea industriei metalurgice și chimice din România în procesul de decarbonizare
Published
3 months agoon
December 12, 2024By
Diana Zaim
Ministrul Finanțelor, prezent în vizită de lucru la Bruxelles, a avut o întrevedere cu reprezentnați ai Comisiei Europene, unde au fost stabilte detalii pentru instrumentele financiare dedicate revitalizării industriei românești, în contextul planului european de decarbonizare.
„Împreună cu reprezentanții Comisiei Europene, am pus la punct ultimele detalii pentru aprobarea schemei de ajutor de stat pentru decarbonizarea proceselor de producție industrială, inițiativă din cadrul progrmaului România Produce. Ne-am asumat să susţinem producătorii din industria metalurgică și din industria chimică, piloni ai producției industriale din România. După cum știți, se confruntă cu provocări majore: consumul mare de energie și nevoia urgentă de modernizare pentru a rămâne competitive”, a transmis ministrul într-un mesaj postat pe pagina de Facebook.
Potrivit acestuia, Comisia Europeană a mai autorizat astfel de scheme în Italia și Cehia, care s-au dovedit de mare succes.
De asemenea, MF vrea să ofere sprijin financiar direct, în valoare de 5 miliarde de lei, pentru electrificarea proceselor de producție, utilizarea hidrogenului verde și reducerea consumului de energie: „Este o măsură practică, dar și una de viziune. Fără acest sprijin, riscăm să pierdem investiții și să vedem cum alte țări își transformă economiile.”
În cadrul reuniunii s-a discutat despre capitalizarea EximBank și CEC Bank, în condiții de piață, pentru a le consolida capacitatea să sprijine proiectele strategice ale companiilor românești: „Este un obiectiv important pentru noi să stimulăm competitivitatea firmelor românești pe piețele internaționale și să încurajăm investițiile în sectoarele cu potențial de creștere.”
Totodată, Ministrul Finanțelor, Marcel Boloș, a participat la reuniunea Consiliului ECOFIN de la Bruxelles, unde au fost abordate subiecte strategice pentru viitorul economic al Uniunii Europene.
Ministrul Marcel Boloș a subliniat importanța identificării rapide a unui compromis pentru implementarea acestor reforme, înființarea Autorității Vamale a UE și a Centrului de Date Vamale al UE, fiind pași esențiali pentru o Uniune Vamală mai eficientă.
Marcel Boloș a apreciat progresul realizat, subliniind nevoia unui echilibru între ambițiile climatice, specificitățile statelor membre și competitivitatea economiei UE.
Reamintim că Planurile bugetar-structurale ale statelor membre au fost o altă temă de pe agendă. România este una dintre cele cinci state membre care beneficiază de o perioadă extinsă de ajustare de șapte ani în cadrul procedurii de deficit excesiv.
MEDIU
Comisia Europeană alocă 4,6 mld. euro pentru a accelera implementarea tehnologiilor inovatoare de decarbonizare în Europa
Published
4 months agoon
December 4, 2024By
REDACTIA
În prima săptămână a noului său mandat, Comisia Europeană alocă 4,6 miliarde de euro pentru a stimula tehnologiile care contribuie la obiectivul zero emisii nete, producția de celule de baterii pentru vehiculele electrice și hidrogenul din surse regenerabile în cadrul Fondului pentru Inovare, transmite Executivul European într-un comunicat oficial.
Comisia lansează două noi cereri de propuneri cu un buget de 3,4 miliarde EUR pentru a accelera implementarea tehnologiilor inovatoare de decarbonizare în Europa, inclusiv a bateriilor pentru vehiculele electrice. De asemenea, Comisia lansează cea de a doua licitație a Băncii Europene pentru Hidrogen pentru a accelera producția de hidrogen din surse regenerabile în Spațiul Economic European (SEE), cu un buget de 1,2 miliarde EUR din fonduri UE, plus peste 700 de milioane EUR din trei state membre. Atât cererile de propuneri, cât și licitația sunt finanțate de Fondul pentru inovare, utilizând veniturile provenite din schema UE de comercializare a certificatelor de emisii (ETS).
Toate cele trei cereri de propuneri includ noi criterii de reziliență pentru a stimula industria europeană. Licitația pentru baterii și licitația băncii de hidrogen vor include, de asemenea, criterii specifice de reziliență pentru a proteja Europa împotriva dependenței de un singur furnizor.
Cele două cereri de propuneri subliniază angajamentul UE de a consolida poziția de lider a Europei și capacitatea sa de producție în domeniul tehnologiilor inovatoare, de vârf și cu zero emisii nete, urmărind în același timp calea către neutralitatea climatică până în 2050.
Cererea generală de propuneri pentru tehnologii care contribuie la obiectivul zero emisii nete, în valoare de 2,4 miliarde EUR (cererea IF24), sprijină proiecte de decarbonizare de diferite dimensiuni, precum și proiecte axate pe fabricarea de componente pentru energia din surse regenerabile, stocarea energiei, pompele de căldură și producția de hidrogen.
Pentru prima dată, o cerere de propuneri în valoare de 1 miliard EUR pentru fabricarea de celule de baterii pentru vehicule electrice (bateriaIF24)va sprijini proiecte care pot produce celule de baterii inovatoare pentru vehicule electrice sau pot implementa tehnici, procese și tehnologii de fabricație inovatoare.
Comisia și Banca Europeană de Investiții (BEI) au inițiat un nou parteneriat pentru a sprijini investițiile în sectorul producției de baterii din UE. Acest parteneriat va beneficia de o suplimentare cu 200 de milioane EUR (garanție de împrumut) a programului InvestEU din Fondul pentru inovare. Banii vor fi direcționați pentru a sprijini proiecte inovatoare de-a lungul lanțului valoric european de fabricare a bateriilor, pentru a aborda provocările de finanțare, permițând operațiuni suplimentare de împrumut de risc ale BEI în următorii trei ani.
Comisia lansează, de asemenea, a doua licitație în cadrul Băncii Europene pentru Hidrogen, prin intermediul Fondului pentru inovare (licitație IF24). Acesta va aloca 1,2 miliarde EUR din veniturile sistemului UE de comercializare a certificatelor de emisii (ETS) pentru a sprijini producătorii de hidrogen clasificat drept combustibil din surse regenerabile de origine nebiologică (RFNBO) situați în Spațiul Economic European (SEE).
Etapele următoare
Promotorii de proiecte pentru tehnologiile care contribuie la obiectivul zero emisii nete și cererile de propuneri pentru baterii trebuie să se aplice până la 24 aprilie 2025, ora 17:00 (CET), atât cererilor de propuneri din cadrul Fondului pentru inovare, prin intermediul portalului de finanțare și licitații al UE. Solicitanții sunt încurajați să participe la Ziua de informare, care va avea loc online în perioada 17-18 decembrie 2024. Se preconizează că solicitanții selectați vor semna acorduri de grant până în primul trimestru al anului 2026.
Cu un venit estimat la 40 de miliarde de euro din schema UE de comercializare a certificatelor de emisii în perioada 2020-2030, Fondul pentru inovare urmărește să creeze stimulente financiare pentru ca întreprinderile și autoritățile publice să investească în tehnologii de vârf cu emisii scăzute de dioxid de carbon și să sprijine tranziția Europei către neutralitatea climatică.
Fondul pentru inovare a alocat deja aproximativ 7,2 miliarde de euro pentru peste 120 de proiecte inovatoare prin intermediul cererilor sale de propuneri anterioare. Rezultatele cererii de propuneri IF23 au majorat valoarea totală a sprijinului la 12 miliarde de euro pentru peste 200 de proiecte.
De asemenea, prin intermediul primei licitații, Comisia a alocat granturi în valoare de aproape 700 de milioane EUR pentru sprijinirea a 6 proiecte de producere a hidrogenului din surse regenerabile de origine nebiologică. (Licitație IF23). În plus, licitația IF23 a inclus, de asemenea, o contribuție de 350 de milioane EUR din partea Germaniei în cadrul schemei „Licitații ca serviciu”.
Concrete & Design Solutions
INCAS - Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Aerospațială „Elie Carafoli”

Ministrul român al apărării, primit la sediul NATO de Mark Rutte: Am discutat despre importanța strategică a Mării Negre și apărarea NATO pe flancul estic

Zelenski acceptă armistițiul în Marea Neagră și avertizează: Dacă Rusia îl încalcă, îi voi arăta lui Trump dovezile și voi cere sancțiuni și arme

Casa Albă anunță că Rusia și Ucraina au acceptat un armistițiu pentru o încetare a focului în Marea Neagră

Eurodeputatul Gheorghe Falcă: România devine un jucător strategic în domeniul metalelor rare, consolidând securitatea economică a Europei

Eurodeputatul Dan Motreanu a solicitat Comisiei Europene să precizeze ce măsuri are în vedere pentru asigurarea unor servicii de educație și îngrijire timpurie de înaltă calitate pentru toți copiii din UE

Oficial: SUA revizuiesc desemnarea României în programul Visa Waiver. Premierul Ciolacu, convins că este o “măsură strict tehnică”. Precizările MAE

Premierul Danemarcei critică administrația Trump pentru că exercită „presiuni inacceptabile” asupra Groenlandei: „Ne vom opune”

Eurobarometru: Tinerii din România, printre cei mai optimiști din UE cu privire la viitorul proiectului european. Ce aștepări au de la Uniunea Europeană

Comisia Europeană va finanța cu 615 milioane de euro trei proiecte strategice pentru viitorul economiei românești, anunță Marcel Ciolacu: „Trei investiții care vor exploata minerale pe care se bat toate marile puteri economice ale lumii”

Comisia Europeană va plăti parțial cea de-a treia cerere de plată din cadrul PNRR, după ce România nu a îndeplinit 6 jaloane

V. Ponta: Discuţiile din Parlament privind bugetul încep la 14 ianuarie

Mapamond: Care vor fi principalele evenimente ale anului 2013

Angela Merkel: “Mediul economic va fi mai dificil în 2013”

Barometru: Cluj-Napoca înregistrează cea mai ridicată calitate a vieții din România, alături de Oradea și Alba Iulia

9 mai, o triplă sărbătoare pentru români: Ziua Europei, a Independenţei României şi sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial

Ambasadorul SUA Adrian Zuckerman: România va deveni cel mai mare producător și exportator de energie din Europa

Huffington Post: România a fost condusă din 1989 de “o clică incompetentă de escroci foşti comunişti”

Premierul Italiei, Mario Monti, a demisionat

Președintele Klaus Iohannis a promulgat legea care interzice pentru 10 ani exportul de buștean în spațiul extracomunitar

Acord fără precedent în istoria UE: După un maraton de negocieri, Angela Merkel, Mark Rutte, Klaus Iohannis și ceilalți lideri au aprobat planul și bugetul de 1,82 trilioane de euro pentru relansarea Europei

Marcel Ciolacu: România nu-și permite experimente. Crin Antonescu este singura garanție reală că tot ce am construit într-un ritm nemaiîntâlnit de la Revoluție încoace va continua

OCDE anticipează o încetinire a creșterii economice globale în contextul tensiunilor tarifare: Este esențial să se mențină piețele deschise și un sistem comercial internațional bazat pe norme

Înaltul Reprezentant al UE se îndoiește de intenția Rusiei de a face pace în Ucraina: Condițiile prezentate ridică un mare semn de întrebare

Planurile “coaliției de voință” pentru un acord de pace în Ucraina trec la “faza operațională”, anunță Starmer: Putin și Rusia să lase “armele să tacă în Ucraina”

Premierul Marcel Ciolacu: Livrarea primelor automobile complet electrice fabricate de Ford Otosan este o realizare ce subliniază puterea unui parteneriat solid

Zelenski denunță manipularea Rusiei privind un armistițiu: Lui Putin îi este teamă să îi spună direct lui Trump că dorește să continue acest război

Extremismul și populismul nu aduc bani și nu construiesc spitale, subliniază vicepreședintele PE Victor Negrescu, prezentând eforturile depuse pentru a aduce mai multe fonduri UE în România

Președintele Consiliului Județean Cluj, după sosirea celor 34 de microbuze electrice achiziționate cu fonduri de redresare: Facilitează accesul tinerilor la școală, asigurându-le dreptul la educație

Vicepreședintele BEI, Thomas Östros, subliniază importanța parteneriatelor pentru a răspunde nevoii universale de acces echitabil la servicii medicale: Provocările în acest domeniu nu cunosc granițe

Ilie Bolojan: Semnarea acordului SUA-Ucraina privind mineralele, o “bază bună” pentru dialog transatlantic aprofundat către o soluție de pace
Trending
- INTERVIURI6 days ago
INTERVIU Un gigant tehnologic al Europei compară fragmentarea din domeniile militar și telecom și îndeamnă UE să aplice planul Draghi: Nu inovarea lipsește Europei, ci amploarea ei
- ROMÂNIA6 days ago
Camera Deputaților adoptă legislația care ușurează drumului pacienților care au nevoie de fizioterapie. Deputatul Alexandru Rogobete: Serviciile medicale trebuie să fie disponibile tuturor, fără obstacole
- INTERNAȚIONAL1 week ago
Erdogan dorește o întâlnire cu Trump la Casa Albă. În ajunul discuțiilor Trump-Putin, Turcia reafirmă opoziția față de anexarea ilegitimă a Crimeei de către Rusia: Nu recunoaștem situația de facto
- EDITORIALE2 days ago
Iulian Chifu: Prins între ciocan și nicovală: de ce nu poate Putin opri, dar nici continua războiul din Ucraina
- ROMÂNIA7 days ago
Prin lansarea EIT Community Hub România, Institutul European de Inovare și Tehnologie (EIT) devine un nod strategic în ecosistemul european de inovare