Ministrul moldovean de externe, Nicu Popescu, a efectuat luni o vizită la Bruxelles în cadrul căreia a avut o seri de întrevederi cu oficiali europeni ce au vizat intensificarea cooperării cu Uniunea Europeană.
”Mesajele transmise de partenerii europeni au relevat întreaga lor deschidere pentru a sprijini țara noastră în realizarea reformelor. Este important să valorificăm această deschidere, inclusiv prin mobilizarea exemplară a tuturor instituțiilor vizate or, realizarea angajamentelor asumate în raport cu UE coincide cu mandatul primit de Guvern de la cetățeni, ceea ce nu poate decât facilita parcursul nostru european”, a precizat Nicu Popescu, care a avut o întâlnire cu Oliver Varhelyi, comisar european pentru vecinătate și extindere, potrivit unui comunicat al MAEIE.
Cei doi au discutat despre pregătirea pentru reuniunea Consiliului de Asociere Republica Moldova – Uniunea Europeană planificată pentru 28 octombrie curent, în cadrul căreia se vor evidenția acțiunile prioritare care urmează să fie realizate de Republica Moldova în vederea atingerii obiectivelor trasate pentru implementarea Acordului de Asociere cu Uniunea Europeană.
În egală măsură, ministrul moldovean de externe a avut un schimb de opinii și cu Katarína Mathernová, director general adjunct al Directoratului Vecinătate și Negocieri privind extinderea din cadrul Comisiei Europene și cu Michael Siebert, director pentru Rusia, Parteneriatul estic, Asia Centrală, cooperare regională și OSCE, Serviciul European de Acțiune Externă.
Modalitatea optimă de valorificare a Planului de recuperare economică și perspectivele de lansare a dialogurilor tematice la nivel înalt a reprezentat una dintre temele abordate. De asemenea, oficialul a avut o întrevedere cu Fernando Andresen Guimaraes, consilier diplomatic al președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.
Totodată, în cadrul discuțiilor au fost abordate subiecte ce vizează posibilitățile de accesare a asistenței macro-financiare, situația în sfera energetică și alte teme de actualitate de pe agenda internă și externă a Republicii Moldova.
Temele discutate de Nicu Popescu cu oficialii europeni au fost abordate și de premierul Natalia Gavrilița cu prilejul primei sale vizite la Bruxelles pentru ”impulsionarea relațiilor între Republica Moldova și UE”.
”După ani de eșecuri și evoluții îngrijorătoare în democrația noastră, în sistemul nostru de justiție și după mai multe valuri devastatoare de corupție, țara mea are acum o oportunitate unică de a se reconstrui și de a se curăța. Aceasta este o mare șansă pentru cetățenii Republicii Moldova, iar UE este partenerul nostru esențial în calea noastră spre redresare”, a menționat atunci Gavrilița.
De altfel, în timp ce aceasta se afla la Bruxelles, Uniunea Europeană a plătit un grant de 36,4 milioane de euro pentru Republica Moldova, pentru a continua să sprijine lupta împotriva COVID-19 și reforma poliției, după ce, anterior, președintele Maia Sandu anunțase că banii urmează să fie virați în bugetul de stat.
Comisia Europeană a anunțat la începutul lunii iunie un plan de redresare economică pentru Republica Moldova, în valoare de 600 de milioane de euro, axat pe șase piloni infrastructura, gestionarea finanțelor publice și guvernanță economică,economie competitivă, comerțul și IMM-urile,educația și capacitatea de inserție profesională, statul de drept și reforma justiției.
Investițiile vor fi realizate pe baza unei abordări de tipul “mai mult pentru mai mult”, progresele înregistrate în ceea ce privește reformele structurale, în special în domeniul justiției și al luptei împotriva corupției, fiind o condiție prealabilă pentru acordarea de asistență financiară.
De asemenea, să nu uităm că în luna noiembrie a anului trecut, Comisia Europeană, în numele UE, a acordat Republicii Moldova 50 milioane de euro, prima tranșă a împrumutului de 100 milioane euro pentru consolidarea economiei post-pandemie.
Condițiile de politică pentru programul de asistență macrofinanciară de 100 de milioane de euro se referă la consolidarea managementului finanțelor publice, a bunei guvernări și a luptei împotriva corupției, precum și la îmbunătățirea mediului de afaceri.
