Ministrul Transporturilor Lucian Bode a prezentat planul de investiții în infrastructură pe următorii zece ani. Cum vor fi distribuite cele 73 de miliarde de euro necesare acestui domeniu

Ministrul Transporturilor Lucian Bode a prezentat miercuri, în cadrul unei conferințe de presă, planul investițional pentru dezvoltarea infrastructurii de transport pentru perioada 2020-2030 din Planul de relansare economică al Guvernului, dat publicității la începutul lunii iulie, informează Agerpres.

Astfel, potrivit oficialului român, țara noastră va avea nevoie de 73 de miliarde de euro pentru infrastructura de transport pentru următorul deceniu.

”Infrastructura de transport va fi coloana vertebrală pe care se va ridica România. (…) Vom trece de la modelul economic bazat pe consum la cel bazat pe stimularea investiţiilor, care va garanta o creştere economică solidă, crearea de locuri de muncă şi un PIB mai mare pe cap de locuitor, adică un nivel de trai mai ridicat”, a precizat Lucian Bode, care a anunțat în același timp că sectorul transporturilor va primi 2% din PIB pe an, față de 0,6% din PIB, procent alocat în prezent.

Conform oficialului român, se doreşte creşterea calităţii studiilor de fezabilitate şi tehnice, eficientizarea relaţiei cu instituţiile avizatoare, judecarea mai rapidă a contestaţiilor, cooperarea între instituţii şi monitorizarea profesionistă a implementării proiectelor.

Ministrul Transporturilor a atras atenția ”celor care sunt tributari vechilor modele, bazate pe ineficiență, lipsă de asumare și neprofesionalism” că ”va manifesta toleranță zero pentru orice încercare de a bloca sau sabota acest nou mod de lucru, bazat pe eficiență, profesionalism, identificarea rapidă a soluțiilor”, în acest context fiind nevoiți ”ori să facă un efort de adaptare rapidă, ori să lase locul altora”.

Cum vor fi distribuite fondurile?

Potrivit ministrului Transporturilor, strategia se bazează pe doi piloni: 1. ”investiţiile masive – avem un necesar de investiţii de 73 de miliarde de euro pentru perioada 2020-2030”, 2. ”politici structurale, care vor susţine eficienţa investiţiilor”.

Cea mai mare sumă, necesară în sectorul rutier

Lucian Bode a explicat că, din totalul investițiilor necesare, sectorul rutier are nevoie de cea mai mare sumă, și anume 36,93 de miliarde de euro, defalcați după cum urmează: 31,8 miliarde de euro reţeaua primară, 5,75 miliarde de euro reţeaua secundară, 0,1 miliarde de euro siguranţă rutieră.

Domeniul feroviar va avea nevoie de investiții pentru perioada 2020-2030 în valoare de 19,16 miliarde de euro, distribuiți astfel: 14,39 miliarde de euro reţeaua primară, 4,02 miliarde de euro reţeaua secundară şi 0,75 miliarde de euro materialul rulant.

La rândul său, infrastructura de metrou necesită investiții de 8,8 miliarde de euro. Din această sumă, 7,8 miliarde de euro vor fi direcționate către București, în vreme ce metroul din Cluj va beneficia de 1 miliard de euro.

În același timp, pentru următorul deceniu, Ministerul Transporturilor își propune să investească în domeniul naval 4,46 de miliarde de euro, sumă alocată după cum urmează: 2,06 miliarde de euro porturi fluviale, 1,33 porturi maritime şi 1,07 miliarde de euro Dunăre şi canale navigabile.

Sectorul aerian va necesita investiții de 3,05 miliarde de euro: 2 miliarde de euro în reţeaua primară, 1 miliard de euro în reţeaua secundară şi 0,05 miliarde de euro în reţeaua terţiară.

La mijlocul lunii iulie, ministrul Finațelor, Florin Cîțu, anunța că Alocarea masivă a resurselor bugetare spre investiții, nu spre cheltuieli neproductive, garantează o economie cu creștere economică mare neinflaționistă în viitor.

Afirmațiile sale veneau după ce, la începutul acestei luni, Guvernul României a dat publicității detaliile Planului Național de Investiții și Relansare Economică prin care Executivul de la București își propune să schimbe paradigma de dezvoltare dintr-un model bazat pe consum într-unul de creștere economică.

Modelul de creștere economică ar urma să fie axat pe “stimularea și dezvoltarea capitalului autohton și a competitivității companiilor românești, investiții în domenii strategice ale infrastructurii publice, transformarea digitală a economiei și a administrației publice, pregătirea economiei pentru noua revoluție tehnologică și tranziția către o economie durabilă”.

Amintim că șefii de stat sau de guvern, au ajuns luni noapte la un compromis cu privire la bugetul multianual al Uniunii Europene pentru perioada 2021-2027 în valoare de 1.074 de miliarde de euro și pachetului de relansare economică post-pandemie, a cărui anvelopă bugetară se ridică la 750 de miliarde de euro, în urma unor discuții-maraton care s-au prelungit pe durata a patru zile și patru nopți, în cadrul primului summit ”în persoană” a Consiliului European după izbucnirea pandemiei, sub auspiciile președinției germane a Consiliului Uniunii Europene.

Președintele Klaus Iohannis a anunțat marți dimineață, de la Bruxelles, că România a obținut 79,9 miliarde de euro din acordul privind bugetul și relansarea UE convenit de liderii statelor membre ale Uniunii Europene.

Șeful statului a precizat că suma de aproape 80 de miliarde de euro va fi folosită pentru proiecte europene, dând drept exemplu construcția de spitale, școli, modernizarea sistemelor publice, dar și reconstrucția economiei românești. 

Citiți și: 

Marcel Boloș explică cum va cheltui România cele 80 de miliarde de euro de la Bruxelles: Vor fi direcționate spre investiții, nu spre pensii și salarii

Surse europene: Cum vor fi distribuite cele 79,9 miliarde de euro pe care le va primi România din planul de redresare a UE. Aproximativ 63 de miliarde de euro sunt fonduri nerambursabile