Este momentul ca Suedia şi Finlanda să fie acceptate în NATO, a declarat luni secretarul general adjunct al Alianţei Nord-Atlantice, Mircea Geoană, la o conferinţă de securitate la Oslo, potrivit Reuters, informează Agerpres.
El a adăugat că este “de neconceput” ca NATO să nu acţioneze dacă securitatea celor două ţări nordice ar fi ameninţată.
Declaraţiile au fost făcute în cadrul celei de-a 58-a Conferinţe de Securitate Leangkollen de la Oslo, în Norvegia. Tema conferinţei din acest an este “democraţia contra autocraţiei în contextul războiului Rusiei împotriva Ucrainei”.
În cadrul aceleaşi conferinţe, ministrul finlandez al Apărării, Mikko Savola, a reiterat că este important ca Finlanda şi Suedia să adere la NATO împreună, deși anterior ministrul de externe finlandez sugerase că Finlanda ar trebui să ia în considerare opţiunea de a adera la NATO fără Suedia
Suedia şi Finlanda şi-au reafirmat săptămâna trecută angajamentul de a continua împreună procesul de aderare la NATO, deşi Turcia îşi menţine veto-ul în cazul Stockholmului.
Turcia a devenit recent mai radicală împotriva primirii Suediei în NATO după ce o grupare prokurdă a “executat” simbolic la Stockholm un manechin care-l înfăţişa pe preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan şi un membru al extremei drepte a ars un exemplar al Coranului în capitala suedeză.
Încercând totuşi să convingă Ankara să-şi ridice veto-ul, guvernul de la Stockholm a anunţat joi un proiect pentru înăsprirea legislaţiei antiteroriste, care asimilează infracţiunilor sprijinul financiar sau sub altă formă oferit organizaţiilor teroriste.
Suedia şi Finlanda vor să se alăture NATO ca urmare a războiului Rusiei împotriva Ucrainei. Toate cele treizeci de state membre ale NATO trebuie să îşi dea aprobarea. Turcia şi Ungaria nu şi-au dat încă acordul.
În ceea ce privește Finlanda și Suedia, cele două țări au semnat protocoalele de aderare la NATO așa cum au convenit liderii NATO în declarația finală a summitului lor de la Madrid după soluționarea obiecțiilor Turciei, negocieri diplomatice în cadrul cărora și România a jucat un rol în parafarea unei înțelegeri.
În prezent, 28 din cele 30 de state membre, între care și România, au ratificat aderarea celor două țări nordice la Alianța Nord-Atlantică, excepții făcând Ungaria și Turcia, care încă păstrează obiecții în calea aderării finale a celor două state nordice.
Decizia celor două țări scandinave pune capăt deceniilor, în cazul finlandezilor, și celor două secole, în cazul suedezilor, de neutralitate și nealiniere militară, o hotărâre istorică stimulată de invazia Rusiei în Ucraina. Aderarea Finlandei la NATO, țară ce are o frontiera terestră de 1.340 de kilometri cu Rusia, va dubla granița comună dintre Alianța Nord-Atlantică și Federația Rusă. De asemenea, accederea Finlandei și Suediei în NATO va însemna că toate țările riverane la Marea Baltică, cu excepția Rusiei, ar fi state aliate, la fel și în cazul Consiliului Arctic, organismul care reunește țările învecinate cu cel de-al patrulea ocean al lumii. După intrarea Finlandei și Suediei în NATO, 96% din teritoriul Uniunii Europene se va afla sub umbrela de securitate euro-atlantică.
