Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, va candida pentru a deveni următorul secretar general al NATO, a informat vineri ziarul The Sun, citând o sursă diplomatică, informează Reuters.

Mai multe state membre ale Alianţei Nord-Atlantice au sugerat că von der Leyen va prelua conducerea în octombrie, conform sursei citate, însă media citată nu precizează contextul în care fostul ministru german al apărării ar candida, aceasta având un mandat de președinte al Comisiei Europene până la 30 noiembrie 2024. Mai mult, o înlocuire a Ursulei von der Leyen de la șefia Comisiei Europene ar presupune schimbarea întregii Comisii Europene, fapt care ar complica și mai mult agenda internă internă a Uniunii Europene cu un an înainte de alegerile europene, care vor avea loc în primăvara lui 2024.

Actualul secretar general al NATO, Jens Stoltenberg, îşi încheie mandatul la data de 30 septembrie, iar oficialii Alianței au anunțat deja că Stoltenberg nu intenționează să obțină o nouă prelungire a mandatului de secretar general.

Mandatul actualului secretar general a fost prelungit de trei ori, Stoltenberg fiind în funcție de aproape nouă ani și fiind deja al doilea cel mai longeviv secretar general din istoria NATO, după olandezul Joseph Luns (1971-1983).

O decizie privind noul secretar general al NATO ar urma să fie luată la summitul de la Vilnius din 12-13 iulie 2023, după ce mandatul lui Jens Stoltenberg, scadent în 2022, a fost prelungit cu încă un an pe fondul războiului Rusiei în Ucraina. Între timp, Stoltenberg a prelungit cu un an mandatul secretarului general adjunct al Alianței, Mircea Geoană, care va continua în poziția de numărul 2 la NATO până la jumătatea lunii octombrie a anului 2024.

The Sun, citând surse din Marea Britanie, a mai spus că Londra se va opune candidaturii lui von der Leyen, care a ocupat anterior funcţia de ministru al apărării, invocând rezultatele slabe la conducerea forţele armate ale Germaniei.

Ziarul german Welt am Sonntag a informat că prim-ministrul Spaniei, Pedro Sanchez, şi secretarul britanic al Apărării, Ben Wallace, se numără printre candidaţii la conducerea NATO.

De asemenea, și fostul premier britanic Boris Johnson a precizat că aspiră să devină noul secretar general al NATO.

Citiți și Politico Europe: Următorul secretar general al NATO ar putea fi… o femeie, cineva din Europa de Est sau tot Jens Stoltenberg?

Pe măsură ce cursa se întețește, există trei dileme privind viitorul secretarul general al NATO, două determinate de câte o premieră și o alta de continuitate.

Întrucât toţi secretarii generali ai NATO de până acum au fost bărbaţi, există o presiune ca de această dată să fie desemnată o femeie, iar în contextul noii importanțe sporite a flancului estic și a agresiunii Rusiei împotriva Ucrainei, există o altă presiune ca de această dată să fie desemnat un secretar general din Europa de Est după ce românul Mircea Geoană a devenit în 2019 primul secretar general adjunct al NATO din această regiune.

Totodată, nu este exclus ca Jens Stoltenberg să fie rugat să rămână încă un an, context în care numirea unui nou secretar general ar putea fi decisă la summitul aniversar de 75 de ani al Alianței, care va avea loc în SUA, sub auspiciile lui Joe Biden.

Rugat în luna februarie, pe scena Conferinței de Securitate de la München, să spună ce sfaturi îi va lăsa succesorului său într-o scrisoare, Jens Stoltenberg a spus: “Să țină Europa și America de Nord unite! Eu nu cred în Europa singură, nu cred în America de Nord singură, cred în Europa și America de Nord împreună!“.

Din 1949 și până în prezent, toți secretarii generali ai NATO au provenit din Europa, fiind o cutumă ca liderul politic al Alianței să fie un european, iar cel militar – comandantul suprem al forțelor aliate – să fie un american.

Ministrul apărării naționale, Angel Tîlvăr, a pledat vineri, la Washington, pentru validarea de către Congresul SUA a propunerii legislative privind elaborarea unei strategii de securitate a Statelor Unite pentru Marea Neagră, precum și pentru includerea României, într-un timp cât mai apropiat, în programul Visa Waiver, informează MApN într-o serie de comunicate remise CaleaEuropeană.ro.

În cadrul vizitei oficiale pe care o efectuează în Statele Unite ale Americii, ministrul apărării naționale, Angel Tîlvăr, a avut joi, 30 martie, la Capitoliu, întâlniri cu președinții comisiilor Forțelor Armate din Senat și Camera Reprezentanților, senatorul Jack Reed, respectiv congresmanul Mike Rogers. 

Agenda de lucru a cuprins discuții privind situația de securitate la Marea Neagră și sprijinul acordat Ucrainei, în contextul invaziei ilegale, neprovocate și nejustificate a Federației Ruse în Ucraina, perspectiva cooperării bilaterale și a consolidării posturii forțelor SUA pe flancul estic al Alianței Nord-Atlantice, precum și eforturile de modernizare și dezvoltare a infrastructurii în România, aliniate programelor de cooperare cu SUA, având în vedere angajamentele naționale pe palierul alocărilor bugetare pentru apărare.

Oficialul român a salutat împlinirea a trei decenii de la lansarea „State Partnership Program”, platformă care a asigurat dezvoltarea progresivă a cooperării dintre militarii români și cei ai Gărzii Naționale a statului american Alabama.

A mulțumit președintelui Mike Rogers, congresman din statul Alabama, pentru vizita făcută la București, la începutul lunii februarie și a evidențiat potențialul de consolidare a cooperării industriei de apărare din România cu cea din statul Alabama.

Angel Tîlvăr a transmis președinților celor două comisii că România rămâne un aliat de încredere al Statelor Unite și a mulțumit pentru angajamentul consistent al forțelor SUA dislocate în țara noastră, în scopul consolidării securității spațiului euro-atlantic pe flancul estic, ca o dovadă clară a Parteneriatului strategic solid româno-american.

De asemenea, a apreciat eforturile administrației americane pentru elaborarea unei Strategii de securitate a SUA pentru Marea Neagră, punctând importanța validării, de către Congres, în perioada următoare, a propunerii legislative în acest sens.

Totodată, a menționat importanța pe care România o acordă respectării angajamentelor pe palierul repartizării echitabile a responsabilităților în cadrul NATO, prin alocarea unui procent de 2,5% din PIB pentru apărare începând cu anul 2023, din care un procent semnificativ este destinat achizițiilor de echipamente majore și activităților de cercetare-dezvoltare.  

Angel Tîlvăr a discutat cu parlamentarii americani și despre importanța includerii României în programul Visa Waiver.

El a exprimat apreciere pentru progresele înregistrate la nivelul legislativului american în vederea includerii României în programul Visa Waiver, asigurând că Guvernul României va lucra strâns cu autoritățile SUA pentru atingerea acestui obiectiv în cel mai scurt timp posibil.

“Având în vedere cadrul excelent al cooperării între țările noastre, asigurat, pe multiple paliere de Parteneriatul Strategic, includerea României, într-un timp cât mai apropiat, în programul Visa Waiver va contribui la creșterea  nivelului colaborării dintre țările noastre”, a declarat ministrul Tîlvăr.

Ministrul român a menționat, în context, rezultatele foarte bune ale celei de-a opta Reuniuni a Dialogului Strategic între România și Statele Unite ale Americii, care a avut loc la București, în luna martie, a cărei declarație finală precizează că: „România și Statele Unite rămân angajate să lucreze împreună pentru sprijinirea eforturilor României de a îndeplini criteriile stabilite prin lege pentru admiterea României în programul Visa Waiver”.

La 15 martie, senatorii americani Richard Durbin și Jeanne Shaheen au introdus, în Congres, un proiect de lege care recomandă includerea României în programul Visa Waiver. Intitulat “Romania Visa Waiver Act of 2023”, proiectul de act normativ reprezintă un pas legislativ important care marchează sprijinul Senatului american în contextul eforturilor României de a deveni stat membru al acestui program.

Importanţa strategică a Mării Negre nu mai poate fi ignorată în contextul războiului din Ucraina, iar fără NATO şi UE nu poate exista o pace durabilă în regiune, bazată pe valori, a declarat, vineri, prim-ministrul Nicolae Ciucă, la conferinţa cu tema “Threats and opportunities in the Black Sea area”, eveniment organizat la Institutul Internaţional de Cercetare a Păcii din Stockholm (SIPRI).

“Regiunea extinsă a Mării Negre s-a constituit întotdeauna într-o graniţă geopolitică sau o punte între Europa, Orientul Mijlociu şi Asia, compusă din popoare, culturi şi interese politice diverse. Ameninţările la adresa regiunii au izvorât din diferenţe, războaie şi rivalităţi. Dar, regiunea extinsă a Mării Negre reprezintă şi o oportunitate în ceea ce priveşte construirea de punţi, relaţii comerciale, respect şi înţelegere reciprocă. Este, de asemenea, regiunea care ar putea fi aleasă pentru a testa consolidarea încrederii, cooperarea şi reconcilierea post-conflict, când se va ivi momentul potrivit pentru perspectivele păcii”, a afirmat Ciucă, citat de Agerpres.

El a subliniat că importanţa strategică a Mării Negre nu mai poate fi ignorată în contextul războiului din Ucraina.

“Să nu uităm, când se întrevede o lipsă de atenţie, cineva va încerca să profite de situaţie”, a transmis premierul.

“Războiul de agresiune al Rusiei din Ucraina este cel mai tragic şi violent din regiunea extinsă a Mării Negre, iar prioritatea acum este capacitatea noastră de a răspunde la războiul rus de agresiune din Ucraina. Rusia nu trebuie să câştige. Ucraina trebuie să-şi păstreze independenţa, suveranitatea şi integritatea teritorială. Şi Rusia ar trebui să plătească pentru război, pentru distrugerea Ucrainei, pentru crimele de război şi ar trebui să ne asigurăm că războiul nu se va întoarce niciodată ca instrument de rezolvare a ambiţiilor, problemelor interne şi aspiraţiilor politice externe. (…) Principiile Cartei ONU, precum şi cele ale Cartei de la Paris şi ale Actului Final de la Helsinki trebuie să prevaleze. (…) Precedentul Ucrainei şi ingerinţa Rusiei în spaţiul public al tuturor acestor state independente îi face pe toţi cei din spaţiul post-sovietic să simtă că ar putea fi următorii pe lista de intervenţii”, a completat Nicolae Ciucă.

Premierul a evidenţiat, pornind de la experienţa sa militară, că trebuie sprijinit efortul Ucrainei de a se apăra în faţa unui război neprovocat, ilegal şi ilegitim.

“Vom sprijini Ucraina cu tot ce are nevoie pentru a-şi atinge obiectivul de eliberare a ţării”, a adăugat el.

Prim-ministrul a subliniat, totodată, că trebuie conferită o puternică coerenţă Flancului estic al NATO de la Marea Baltică la Marea Neagră, de la Marea Nordului la Marea Neagră.