Connect with us

POLITICĂ

Moment istoric în Parlament: România și cetățenii ei se declară pregătiți pentru reunificare la 100 de ani de la momentul unirii Basarabiei cu Țara Mamă

Published

on

Parlamentul României a votat marți, la 100 de ani de la celebrarea unirii Basarabiei cu Țara Mamă, o declarație solemnă prin care arată că România și cetățenii săi vor fi întotdeauna pregătiți pentru întâmpinarea oricărei manifestări organice din partea cetățenilor Republicii Moldova pentru reunificarea cu România. 

”Apreciem ca fiind pe deplin legitimă dorința acelor cetățeni ai Republicii Moldova care susțin unificarea celor două state ca o continuare firească în procesul de dezvoltare și afirmare a națiunii române și subliniem că acest act depinde de exclusiv de voința acestor cetățeni. 

Declarăm că România și cetățenii ei sunt și vor fi întotdeauna pregătiți să vină în întâmpinarea oricărei manifestări organice de reunificare care ar veni din partea cetățenilor Republicii Moldova, ca o expresie a voinței suverane a acestora, fără nici un amestec din afară”, se arată în textul declarației votat cu unanimitate de plenul reunit al Camerei Deputaților și Senatului României.

Președintele Senatului: Nădăjduiesc că vom găsi curajul să refacem exemplul anului 1918

Preşedintele Senatului, Călin Popescu-Tăriceanu, a declarat, marţi, că, după exemplul anului 1918, doar “vrerea” Parlamentelor de la Bucureşti şi Chişinău, exprimând voinţa poporului român din România şi din Moldova, va putea reface ceea ce a făcut Sfatul Ţării cu un veac în urmă şi “a desfăcut hotărârea arbitrară a marilor puteri totalitare în 1940”.

“Nădăjduiesc că vom găsi curajul, la Bucureşti, ca şi la Chişinău, de a lua o asemenea decizie. Numai lipsa de încredere în propria noastră capacitate de a construi împreună o naţiune democratică, liberă şi indivizibilă ne poate împiedica să ne punem şi noi semnăturile pe un act al unirii”, a susţinut Tăriceanu.

Președintele Camerei Deputaților: Vreau să ne unim cu Moldova!

Preşedintele Camerei Deputaţilor, Liviu Dragnea, a declarat marţi, în plenul reunit al Parlamentului, că vrea unirea României cu Republica Moldova, “împreună în Europa, dar ca o singură naţiune”.

“O spun deschis, simplu şi explicit – eu vreau să ne unim cu Moldova! Vreau să fim împreună în Europa, dar ca o singură naţiune. România a fost puternică atunci când a fost unită. Şi va fi unită. Şi va fi puternică. Acesta este idealul nostru. Acesta este idealul acela de a ne afirma în istorie ca o naţiune unită, liberă şi prosperă, în care toţi cetăţenii ei să se simtă liberi, să se simtă mândri şi să aibă o viaţă mai bună”, a afirmat Dragnea, citat de Agerpres, în şedinţa solemnă a Legislativului de la Bucureşti, dedicată împlinirii a 100 de ani de la Unirea Basarabiei cu România.

La această reuniune solemnă au mai adresat alocuţiuni premierul Viorica Dăncilă, Majestatea sa Margareta, Custodele Coroanei, reprezentanţii grupurilor parlamentare, precum şi invitaţii de onoare, îndeosebi președintele Parlamentului R. Moldova, Andrian Candu.

Custodele Coroanei: Unul din simbolurile unității de neam a fost Regele Mihai

Majestatea Sa Margareta, Custodele Coroanei, a amintit contribuţia personalităţilor din Sfatul Ţării, a soldaţilor, oamenilor politici, ale Regelui Ferdinand şi Reginei Maria la realizarea unirii Basarabiei cu România.

“Contribuţia Casei Regale la integrarea europeană a Republicii Moldova a început acum 100 de ani, în Basarabia străbunicilor mei Ferdinand şi Maria”, a afirmat Custodele Coroanei române.

Majestatea sa a subliniat că unul din “simbolurile unităţii de neam” a fost Regele Mihai.

“Născut trei ani după Marea Unire, Regele Mihai a reprezentat timp de aproape un secol speranţa, demnitatea şi continuitatea de ambele părţi ale Prutului”, a precizat Custodele Coroanei.

Prim-ministrul Viorica Dăncilă: R. Moldova este și va rămâne o prioritate pentru Guvern. Viitorul nostru va fi din nou unul comun, ne vom reuni în sânul familiei europene

Republica Moldova este şi va rămâne o prioritate pentru Guvernul României, a declarat, marţi, premierul Viorica Dăncilă, la şedinţa solemnă a Parlamentului dedicată împlinirii a 100 de ani de la Unirea Basarabiei cu România.

„Importanţa simbolică a actului unirii Basarabiei cu România, alături de actele unirii Bucovinei şi Transilvaniei, constă în faptul că populaţia acestor teritorii româneşti, prin reprezentanţii săi aleşi, a decis în mod democratic unirea cu ţara. Înaintaşii noştri au ştiut să utilizeze cu înţelepciune oportunitatea istorică ce li se oferea şi să pună piatră de temelie unui viitor mai bun pentru copiii lor, iar istoria le-a dat dreptate. Azi, 100 de ani mai târziu, avem toate motivele să fim la fel de încrezători cum erau ei că viitorul nostru va fi unul strălucit, atât timp cât la baza lui vor sta valorile democratice care permit dezvoltarea unei societăţi sănătoase. Eu cred cu putere că viitorul nostru va fi din nou unul comun, că ne vom reuni curând în sânul familiei europene, onorând astfel lupta strămoşilor noştri, bărbaţi, dar să nu uităm şi femeile”, a afirmat Dăncilă, potrivit AgerpresConform premierului, „Republica Moldova este şi va rămâne o prioritate pentru Guvernul României”.

Președintele Parlamentului de la Chișinău: Nu mai avem timp să batem pasul pe loc

Preşedintele Parlamentului Republicii Moldova, Andrian Candu, a declarat marţi că ţara sa are nevoie de o Românie puternică pentru a rămâne cel mai fidel, solid şi onest partener al Chişinăului pe traseul său european.

”România trebuie să rămână cel mai fidel, solid şi onest partener al Chişinăului pe traseul său european. Nu mai avem timp să batem pasul pe loc, să ratăm ocazii, să ne pierdem în polemici sterile, pentru că, cu cât societatea noastră este mai divizată, cu atât ne lipsim mai mult de şansa şi perspectivele unei modernizări mai rapide”, a spus Candu, conform sursei citate.

Ședinţa solemnă a Parlamentului României, dedicată împlinirii a 100 de ani de la Unirea Basarabiei cu România, a avut loc la două zile distanță după ce astăzi la Chișinău a fost organizată o Mare Adunare Centenară.

Citiți și Manifestație de amploare în Piața Marii Adunări Naționale din Chișinău: La 100 de ani de la Unirea Basarabiei cu România, participanții au cerut reîntregirea națională

Klaus Iohannis la 100 de ani de la Unirea Basarabiei cu România: ”Să ne ridicăm la înălțimea faptelor pe care astăzi le aniversăm”

Actul de unire dintre Basarabia și România din 27 martie 1918 nu este doar un izvor al rememorării, ci și o permanentă sursă de inspirație pentru necesitatea dezvoltării și aprofundării continue a Parteneriatului Strategic dintre România și Republica Moldova pentru integrarea europeană a Republicii Moldova, a transmis, marți, președintele Klaus Iohannis.

”Actul de acum o sută de ani ne este nu doar un izvor al rememorării și al recunoștinței pentru înaintași, ci și o permanentă sursă de inspirație pentru necesitatea dezvoltării și aprofundării continue a Parteneriatului Strategic dintre România și Republica Moldova pentru integrarea europeană a Republicii Moldova. În prezent, cursul nostru de convergență se numește parcursul european al Republicii Moldova, pentru succesul căruia țara noastră acordă un sprijin consistent și permanent, diplomatic, financiar și tehnic. România are însă și datoria de a fi pentru Republica Moldova, pe mai departe, un exemplu de națiune angajată în proiectul european, un model de economie competitivă, de societate care știe să prețuiască și să valorifice potențialul său uman. În acest proiect, sunt convins că putem să ne ridicăm la înălțimea faptelor pe care astăzi le aniversăm!”, se arată în mesajul președintelui.

Declarații de reunire semnate pe ambele maluri ale Prutului

Reuniunea va avea loc și în contextul în care pe ambele maluri ale Prutului localitățile au semnat declarații simbolice de reunire. Până în prezent, peste 100 de localități și mai multe Consilii Raionale din R. Moldova au semnat documente prin care și-au manifestat dorința de revenire la România.

Foto: Facebook/
Costel Mihai

În România, Brașovul este cea mai recentă unitate administrativă de la vest de Prut care se pronunță în favorea acestei idei. Startul a fost dat de comuna Parva, județul Bistrița-Năsăud, al cărei exemplu a fost urmat de satul Bădăcin, județul Sălaj, localitate în care s-a născut Iuliu Maniu.

După acestea a urmat județul Prahova, care a adoptat la 8 martie o ”Declarație de Reunire” cu Republica Moldova, un document simbolic care, încă de la început, ia în calcul legăturile istorice, lingvistice, culturale și religioase dintre românii aflați pe ambele maluri ale graniței naturale.

Acestuie i se alătură Constanța, Iași sau Timiș, ale căror Consilii județe au semnat un document similar. Totodată, și municipiul Buzău a votat în unanimitate o declaraţie de unire.

Republica Moldova, o prioritate strategică pentru România. Ce acțiuni concrete a întreprins Bucureștiul

Dezvoltarea relației cu Republica Moldova este o prioritate a politicii externe a României, țara noastră fiind angajată ferm în susținerea procesului de integrare europeană a statului vecin, pe fondul modernizării de ansamblu și implementării de reforme democratice. În acest context, România pune un accent major pe derularea de proiecte punctuale, convenite la nivel sectorial, care să confere cooperării celor două țări în economie, cultură, transporturi, energie, dezvoltare durabilă etc. o dimensiune pragmatică.

În ultimii ani, România a deblocat prima tranșă de 60 de milioane a împrumutului bilateral rambursabil în valoare de 150 de milioane de euro pentru Republica Moldova.

Totodată, executivul de la București a dispus finanțarea cu 550.000 a proiectului tehnic pentru construcția gazoductului Ungheni-Chișinău sau renovarea a peste 800 de grădinițe. Un alt exemplu este dat de sediul central ”Dadiani” al Muzeului Național de Artă al Moldovei care a fost redeschis oficial ca urmare a finalizării lucrărilor de consolidare și restaurare a clădirii ce au fost posibile grație sprijinului financiar în valoare de un milion de euro acordat de România.

Dintre cele mai recente exemple remarcăm ambiții strategice precum preluarea de către compania românească Transgaz a companiei moldovenești Moldvestransgaz sau anunțul ministrului Apărării român privind crearea unui batalion mixt cu Republica Moldova.

De asemenea, în 2016, Consiliul Suprem de Apărare a Țării a decis înființarea unui grup de lucru instituțional privind relația R. Moldova – România.

.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este parte a programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

POLITICĂ

Corina Crețu, despre „yesmenii„ criticați de Tăriceanu: nu e nicio conspirație mondială. Sunt mulți oameni care nu au curajul să apere interesele României

Published

on

Eurodeputatul Corina Crețu a criticat, duminică, la Convenția anuală a PRO Romania, pierderea oportunităților oferite de Uniunea Europeană. Comentând afirmațiile liderului ALDE, Călin Popescu Tăriceanu, referitoare la reprezentarea intereselor naționale de către ”yesmeni”, fostul Comisar european a confirmat că există mulți oameni care nu au curajul să reprezinte interesele României.  Arătând că nu există nicio conspirație mondială împotriva țării, Corina Crețu a oferit propriul exemplu, amintind de momentul în care a blocat tăierile de bani europeni pentru România prin depunerea mandatului de comisar în semn de protest.

© Corina Crețu – Facebook

„Degeaba ne facem complimente după ce s-au pierdut miliarde de euro. Cum explicam eu oamenilor faptul că și acum 70% din banii europeni care i se cuvin României, din 2014 i se cuvin și care și acum așteaptă la Bruxelles să fie accesați. Stăteam cu orele, cu zeci de experți în primăria capitalei să ajutăm bucureștenii, în timp ce în Guvernul României, oamenii nu știau decât să o sape, cum să îi tragă preșul de sub picioare și să nu o lase să facă niciun proiect.

La insistențele mele și ale CE, în final, ultimul act pe care l-am semnat a fost centura Bucureștiului, după doi ani de tergiversări Îmi pare foarte rău dar nu pot să uit aceste lucruri.Nu pot să uit că am alocat banii pentru metroul din București 250 de milioane de euro în februarie 2017. Exact acum trei ani, iar Drumul Taberei este și acum dat peste cap ca să nu se spună că ”Corina Crețu a dat bani” sau că Gabriela Firea nu face ceva. Haideți să fim serioși și-au bătut joc de oportunitățile pe care le-am avut de la Uniunea Europeană. Pentru că, domnule Tăriceanu, nu e nicio conspirație mondială împotriva României. Domnul Tăriceanu a avut dreptate doar atunci când a spus că sunt „Yesmeni„.

Într-adevăr sunt atât de mulți oameni care nu au curajul să apere interesele României dar nu pot să îi acuz pus pe alții că și urmăresc interesele proprii.Eu m-am dus cu mandatul pe masă la domnul președinte Junker când s-a făcut proiectul de buget pentru 2021-2027 și i-am spus că eu nu pot să merg în Parlamentul European și să prezint un buget care are tăieri masive pentru țările cele mai sărace, pentru că se introdusese un indicator pe migrații, care era un ”Robin Hood” în sens invers, care lua de la săraci și dădea la bogați”.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Ludovic Orban, întâlnire la München cu Vera Jourova: Comisia Europeană apreciază revenirea României pe o traiectorie pozitivă privind combaterea corupției

Published

on

© Guvernul României

Corespondență de la München

Prim-ministrul Ludovic Orban a evocat prioritatea acordată de Guvernul de la Bucureşti obiectivului încheierii cât mai rapide a Mecanismului de Cooperare şi Verificare (MCV) în cadrul unei întrevederi cu Vera Jourova, vicepreşedintele Comisiei Europene pentru valori şi transparenţă.

Întrevederea a avut loc, duminică, în marja Conferinţei de Securitate de la München.

Potrivit unui comunicat al Guvernului remis CaleaEuropeană.ro, premierul a exprimat angajamentul Executivului de a pune în aplicare recomandările formulate de Comisia Europeană.

“Prim-ministrul a evocat, în acest context, măsurile adoptate de la preluarea mandatului pentru combaterea fenomenului corupţiei la nivel guvernamental. Comisarul Jourova a apreciat, la rândul său, revenirea României pe o traiectorie pozitivă în acest domeniu, subliniind, însă, importanţa sustenabilităţii progreselor înregistrate”, se arată în comunicat.

Cei doi înalţi oficiali au reiterat sprijinul pentru continuarea politicii de extindere a UE, exprimând speranţa într-o decizie favorabilă în ceea ce priveşte deschiderea negocierilor de aderare cu Albania şi Republica Macedonia de Nord cu prilejul summitului de la Zagreb, din luna mai a acestui an.

Premierul Orban a subliniat, de asemenea, importanţa continuării sprijinului Uniunii Europene pentru statele membre ale Parteneriatului Estic.

Continue Reading

INTERVIURI

INTERVIU Premierul Ludovic Orban, la finalul Conferinței de Securitate de la München: ”Menținerea relației transatlantice este esențială pentru securitatea europeană”

Published

on

Corespondență de la München

Pentru România, ecuația provocărilor din interiorul Occidentului este una cu un rezultat simplu, având în vedere parteneriatul strategic bilateral cu Statele Unite și apartenența la Uniunea Europeană și la NATO, este de părere premierul Ludovic Orban. Vorbind într-un interviu acordat în exclusivitate pentru CaleaEuropeană.ro la finalul Conferinței de Securitate de la München, acolo unde alături de o delegație guvernamentală a reprezentat România, Orban a arătat că România consideră că menținerea relației transatlantice este fundamentală pentru securitatea europeană.

Șeful Guvernului s-a arătat mulțumit de rezultatul întrevederilor sale bilaterale și de reuniunile la care au participat miniștrii români, salutând din nou angajamentul SUA față de Inițiativa celor Trei Mări. Mai mult, Orban a punctat efectul pozitiv al organizării unei reuniuni privind securitatea la Marea Neagră, care a avut loc vineri seară, sub auspiciile think tank-urilor New Strategy Center (România) și CEPA (Statele Unite).

La München, Ludovic Orban a avut întrevederi bilaterale cu omologul său olandez, Mark Rutte, și cu vicepreședintele Comisiei Europene pentru valori și transperanță, Vera Jourova. Întrebat cât de aproape suntem de aderarea la Schengen și de finalizarea MCV, premierul a răspuns: ”cu cât România are un comportament mai corect la nivel european, cu atât obiectivele României vor fi mai ușor de atins”.

În interviul acordat după participarea sa la dezbaterea ”Eurovision Contest: A Europe that protects” din cadrul Conferinței, Ludovic Orban a atras atenția și asupra necesității creșterii contribuțiilor statelor membre la bugetul Uniunii Europene, înaintea unor negocieri complicate care vor începe joi în Consiliul European, unde România va fi reprezentată de președintele Klaus Iohannis.

Vocația europeană și transatlantică a României și viitorul Occidentului. Ludovic Orban: La noi, lucrurile sunt foarte simple. Avem parteneriat strategic cu SUA și suntem membri ai UE și NATO

Ludovic Orban: ”La noi, lucrurile sunt foarte simple. Avem un parteneriat strategic cu Statele Unite ale Americii, suntem membri NATO și membri ai Uniunii Europene. Din punctul nostru de vedere împărtășim preocuparea pentru apărare, pentru securitate care există la nivelul Uniunii Europene, dar considerăm că orice inițiativă de apărare europeană trebuie să aibă loc în cadrul NATO. Considerăm că este fundamentală pentru securitatea Europei menținerea relației transatlantice, un parteneriat foarte serios cu Statele Unite ale Americii, cu Canada, care să asigure pentru fiecare țară din Uniunea Europeană toate condițiile necesare de securitate. Sigur, este o dezbatere apropo de Vest. Eu cred că din punctul nostru de vedere lucrurile sunt foarte simple și cred că această Conferință de securitate a arătat că relațiile transatlantice sunt foarte important”.

Care au fost rezultatele prezenței politice a României la München. Luodovic Orban: Mă bucur că s-a putut organiza o reuniune privitoare la securitatea la Marea Neagră

Ludovic Orban: ”Am fost foarte prezenți, atât în întâlniri bilaterale. Am avut întâlnire cu premierul Olandei, Mark Rutte, cu premierul Kuweitului, cu premierul Georgiei, cu vicepreședintele Comisiei Europene pentru valori și transparență, Vera Jourova. De asemenea, miniștrii prezenți au fost implicați în reuniuni bilaterale și au participat la dezbateri și mese rotunde organizate în cadrul Conferinței, în paralel cu dezbaterile din plen. Știți foarte bine că este o puzderie de reuniuni bilaterale, mese rotunde, interacțiuni între diferiți actori instituționali implicați în problema securității. Eu cred că a fost o prezență foarte utilă. Am avut întâlniri importante. Mă bucur, de exemplu, că s-a putut organiza o reuniune privitoare la securitatea la Marea Neagră. (…) A fost și masa rotundă privind Inițiativa celor Trei Mări. A fost practic anunţul acestei conferinţe care arată, practic, angajamentul SUA în susţinerea proiectelor din cadrul iniţiativei celor Trei Mări, o iniţiativă care, este adevărat, pe flancul Estic al Europei, dar parte din Europa şi care este realizată, izvorâtă din nişte necesităţi de dezvoltare a infrastructurii de transport şi energetice şi o serie de proiecte extrem de importante”.

Negocierea viitorului buget pe termen lung al UE. Ludovic Orban: Obiective noi trebuie să prespună resurse noi, o creștere a contribuțiilor statelor membre

Ludovic Orban: ”Noi priorități, noi cheltuieli înseamnă noi resurse. În primul rând, creșterea contribuțiilor statelor membre. Au apărut noi obiective legate de Green Deal, de protejarea frontierelor Uniunii Europene, de apărare europeană în cadrul PESCO sau privind Europa inteligentă care înseamnă digitalizare și cercetare. Obiective noi trebuie să prespună resurse noi cu atât mai mult cu cât a avut loc Brexitul.  Important este să se ajungă la o înțelegere de creștere a contribuțiilor țărilor și să avem un buget. Să nu uităm că politica de coeziune este una dintre principalele politici la nivel european. Uniunea European, prin solidaritatea manifestată, a avut întotdeauna ca obiectiv coeziunea, adică ridicarea zonelor mai puțin dezvoltate peste mediu. De asemenea, politica agricolă comună este bine împământenită în politicile Uniunii Europene și în continuare susținem o alocare importantă atât la pilonul I, cât și la pilonul II. Suplimentar, noi susținem și realizarea convergenței. În mare parte, competitivitatea fermierilor din România este afectată pentru că plățile la hectare sunt mai jos decât nivelul mediu european. Obiectivul este să creștem la un nivel cât mai apropiat de nivelul mediu european. Ținând cont de menținerea acestor politici la nivel european, de noile politici, atunci vom avea o creștere a cheltuielilor care vor presupune, cel mai probabil, o creștere a contribuțiilor statelor”.

Întâlnirile cu premierul Țărilor de Jos și vicepreședintele Comisiei Europene pentru valori și transparență. Cât de aproape este România de aderarea la Schengen și finalizarea MCV?

Ludovic Orban: ”Îndeplinim condițiile și mi se pare normal și firesc. Noi suntem implicați în apărarea frontierelor și o facem foarte bine, dar nu este bine să se păstreze alte tipuri de frontiere în interiorul Uniunii Europene. Interesele tuturor companiilor, inclusiv olandeze sunt afectate de dificultățile de tranzitare a granițelor. (…) În România se fac pași mari serioși spre democrație, spre respectarea statului de drept, cu cât România are un comportament mai corect la nivel european, cu atât obiectivele României vor fi mai ușor de atins”.


Premierul Ludovic Orban a reprezentat România la lucrările celei de-a 56-a ediții a Conferinței de Securitate de la München, continuând astfel tradiția ultimilor ani când țara noastră a fost reprezentată de președintele Klaus Iohannis, în anii 2016 și 2019, dar și la nivelul Ministerului Afacerilor Externe și Ministerului Apărării Naționale în perioada 2018-2019.

Din delegaţia care îl însoţeşte la München pe Ludovic Orban fac parte ministrul Afacerilor Externe, Bogdan Aurescu, ministrul Apărării Naţionale, Nicolae Ciucă, consilierul prezidenţial pentru securitate naţională, Ion Oprişor, alături de ambasadorul României la Berlin, Emil Hurezeanu.

La München, Orban a susținut o alocuțiune joi seară la Conferința pentru Europa, în marja Conferinței de Securitate.

Vineri, premierul Orban a avut întrevederi cu prim-miniștrii Kuweitului și Georgiei și cu vicepreședintele Google, Kent Walker, iar la finalul zilei va participa la cina oficială organizată de Forumul de Cooperare Bilaterală Româno-German.

Sâmbătă, premierul român a avut o întrevedere bilaterală cu omologul său din Țările de Jos, Mark Rutte, ocazie i-a evidențiat obiectivul legitim al României de finalizare a procesului de aderare la spațiul Schengen, pentru care România este deplin pregătită.

Tot sâmbătă, Ludovic Orban a mai avut întâlniri cu președintele German Eastern Business Association, Oliver Hermes, cu Preasfințitul părinte Episcop-vicar Sofian Brașoveanul și cu generalul James Jones, preşedinte onorific al Atlantic Council US și preşedinte al Jones Group International. De asemenea, premierul a participat la recepția găzduită de președintele Raytheon International, Christopher J. Davis, și la dineul de stat oferit de prim-ministrul Landului Bavaria, Markus Söder.

Prim-ministrul Ludovic Orban s-a adresat duminică Conferinței de Securitate de la München, în calitate de invitat de onoare, în cadrul unui panel care deschide lucrările ultimei zile a Conferinței și din care mai fac parte președinta Slovaciei, premierul Croației și doi vicepreședinți ai Comisiei Europene.

Concentrată pe dimensiunea Uniunii Europene, ultima zi a ediției din acest an a Conferinței de Securitate de la München este decupată strategic în două dezbateri intitulate ”Concursul Eurovision”, ambele abordând viitorul Uniunii Europene din perspectivă internă și externă: Europa care protejează și Europa care proiectează.

În debutul zilei, Ludovic Orban a vorbit în cadrul panelului ”Eurovision Contest: A Europe That Protects” alături de președintele Slovaciei Zuzana Čaputová, de premierul Croației Andrej Plenković, de vicepreședintele Comisiei Europene pentru valori și transparență, Věra Jourová, de vicepreședintele Comisiei Europene pentru promovarea modului de viață european, Margaritis Schinas, de președintele Partidului Verzilor din Germania, Annalena Baerbock, și de prim-ministrul landului german North Rhine-Westphalia, Armin Laschet.

După sesiunea de dezbateri, premierul Ludovic Orban și-a încheiat participarea la Conferința de Securitate de la München cu o întrevedere bilaterală cu vicepreședintele Comisiei Europene pentru valori și transparență, Věra Jourová.

Puteți urmări, pe larg, corespondența specială CaleaEuropeană.ro de la München aici.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending