Connect with us

POLITICĂ

Moment istoric în Parlament: România și cetățenii ei se declară pregătiți pentru reunificare la 100 de ani de la momentul unirii Basarabiei cu Țara Mamă

Published

on

Parlamentul României a votat marți, la 100 de ani de la celebrarea unirii Basarabiei cu Țara Mamă, o declarație solemnă prin care arată că România și cetățenii săi vor fi întotdeauna pregătiți pentru întâmpinarea oricărei manifestări organice din partea cetățenilor Republicii Moldova pentru reunificarea cu România. 

”Apreciem ca fiind pe deplin legitimă dorința acelor cetățeni ai Republicii Moldova care susțin unificarea celor două state ca o continuare firească în procesul de dezvoltare și afirmare a națiunii române și subliniem că acest act depinde de exclusiv de voința acestor cetățeni. 

Declarăm că România și cetățenii ei sunt și vor fi întotdeauna pregătiți să vină în întâmpinarea oricărei manifestări organice de reunificare care ar veni din partea cetățenilor Republicii Moldova, ca o expresie a voinței suverane a acestora, fără nici un amestec din afară”, se arată în textul declarației votat cu unanimitate de plenul reunit al Camerei Deputaților și Senatului României.

Președintele Senatului: Nădăjduiesc că vom găsi curajul să refacem exemplul anului 1918

Preşedintele Senatului, Călin Popescu-Tăriceanu, a declarat, marţi, că, după exemplul anului 1918, doar “vrerea” Parlamentelor de la Bucureşti şi Chişinău, exprimând voinţa poporului român din România şi din Moldova, va putea reface ceea ce a făcut Sfatul Ţării cu un veac în urmă şi “a desfăcut hotărârea arbitrară a marilor puteri totalitare în 1940”.

“Nădăjduiesc că vom găsi curajul, la Bucureşti, ca şi la Chişinău, de a lua o asemenea decizie. Numai lipsa de încredere în propria noastră capacitate de a construi împreună o naţiune democratică, liberă şi indivizibilă ne poate împiedica să ne punem şi noi semnăturile pe un act al unirii”, a susţinut Tăriceanu.

Președintele Camerei Deputaților: Vreau să ne unim cu Moldova!

Preşedintele Camerei Deputaţilor, Liviu Dragnea, a declarat marţi, în plenul reunit al Parlamentului, că vrea unirea României cu Republica Moldova, “împreună în Europa, dar ca o singură naţiune”.

“O spun deschis, simplu şi explicit – eu vreau să ne unim cu Moldova! Vreau să fim împreună în Europa, dar ca o singură naţiune. România a fost puternică atunci când a fost unită. Şi va fi unită. Şi va fi puternică. Acesta este idealul nostru. Acesta este idealul acela de a ne afirma în istorie ca o naţiune unită, liberă şi prosperă, în care toţi cetăţenii ei să se simtă liberi, să se simtă mândri şi să aibă o viaţă mai bună”, a afirmat Dragnea, citat de Agerpres, în şedinţa solemnă a Legislativului de la Bucureşti, dedicată împlinirii a 100 de ani de la Unirea Basarabiei cu România.

La această reuniune solemnă au mai adresat alocuţiuni premierul Viorica Dăncilă, Majestatea sa Margareta, Custodele Coroanei, reprezentanţii grupurilor parlamentare, precum şi invitaţii de onoare, îndeosebi președintele Parlamentului R. Moldova, Andrian Candu.

Custodele Coroanei: Unul din simbolurile unității de neam a fost Regele Mihai

Majestatea Sa Margareta, Custodele Coroanei, a amintit contribuţia personalităţilor din Sfatul Ţării, a soldaţilor, oamenilor politici, ale Regelui Ferdinand şi Reginei Maria la realizarea unirii Basarabiei cu România.

“Contribuţia Casei Regale la integrarea europeană a Republicii Moldova a început acum 100 de ani, în Basarabia străbunicilor mei Ferdinand şi Maria”, a afirmat Custodele Coroanei române.

Majestatea sa a subliniat că unul din “simbolurile unităţii de neam” a fost Regele Mihai.

“Născut trei ani după Marea Unire, Regele Mihai a reprezentat timp de aproape un secol speranţa, demnitatea şi continuitatea de ambele părţi ale Prutului”, a precizat Custodele Coroanei.

Prim-ministrul Viorica Dăncilă: R. Moldova este și va rămâne o prioritate pentru Guvern. Viitorul nostru va fi din nou unul comun, ne vom reuni în sânul familiei europene

Republica Moldova este şi va rămâne o prioritate pentru Guvernul României, a declarat, marţi, premierul Viorica Dăncilă, la şedinţa solemnă a Parlamentului dedicată împlinirii a 100 de ani de la Unirea Basarabiei cu România.

„Importanţa simbolică a actului unirii Basarabiei cu România, alături de actele unirii Bucovinei şi Transilvaniei, constă în faptul că populaţia acestor teritorii româneşti, prin reprezentanţii săi aleşi, a decis în mod democratic unirea cu ţara. Înaintaşii noştri au ştiut să utilizeze cu înţelepciune oportunitatea istorică ce li se oferea şi să pună piatră de temelie unui viitor mai bun pentru copiii lor, iar istoria le-a dat dreptate. Azi, 100 de ani mai târziu, avem toate motivele să fim la fel de încrezători cum erau ei că viitorul nostru va fi unul strălucit, atât timp cât la baza lui vor sta valorile democratice care permit dezvoltarea unei societăţi sănătoase. Eu cred cu putere că viitorul nostru va fi din nou unul comun, că ne vom reuni curând în sânul familiei europene, onorând astfel lupta strămoşilor noştri, bărbaţi, dar să nu uităm şi femeile”, a afirmat Dăncilă, potrivit AgerpresConform premierului, „Republica Moldova este şi va rămâne o prioritate pentru Guvernul României”.

Președintele Parlamentului de la Chișinău: Nu mai avem timp să batem pasul pe loc

Preşedintele Parlamentului Republicii Moldova, Andrian Candu, a declarat marţi că ţara sa are nevoie de o Românie puternică pentru a rămâne cel mai fidel, solid şi onest partener al Chişinăului pe traseul său european.

”România trebuie să rămână cel mai fidel, solid şi onest partener al Chişinăului pe traseul său european. Nu mai avem timp să batem pasul pe loc, să ratăm ocazii, să ne pierdem în polemici sterile, pentru că, cu cât societatea noastră este mai divizată, cu atât ne lipsim mai mult de şansa şi perspectivele unei modernizări mai rapide”, a spus Candu, conform sursei citate.

Ședinţa solemnă a Parlamentului României, dedicată împlinirii a 100 de ani de la Unirea Basarabiei cu România, a avut loc la două zile distanță după ce astăzi la Chișinău a fost organizată o Mare Adunare Centenară.

Citiți și Manifestație de amploare în Piața Marii Adunări Naționale din Chișinău: La 100 de ani de la Unirea Basarabiei cu România, participanții au cerut reîntregirea națională

Klaus Iohannis la 100 de ani de la Unirea Basarabiei cu România: ”Să ne ridicăm la înălțimea faptelor pe care astăzi le aniversăm”

Actul de unire dintre Basarabia și România din 27 martie 1918 nu este doar un izvor al rememorării, ci și o permanentă sursă de inspirație pentru necesitatea dezvoltării și aprofundării continue a Parteneriatului Strategic dintre România și Republica Moldova pentru integrarea europeană a Republicii Moldova, a transmis, marți, președintele Klaus Iohannis.

”Actul de acum o sută de ani ne este nu doar un izvor al rememorării și al recunoștinței pentru înaintași, ci și o permanentă sursă de inspirație pentru necesitatea dezvoltării și aprofundării continue a Parteneriatului Strategic dintre România și Republica Moldova pentru integrarea europeană a Republicii Moldova. În prezent, cursul nostru de convergență se numește parcursul european al Republicii Moldova, pentru succesul căruia țara noastră acordă un sprijin consistent și permanent, diplomatic, financiar și tehnic. România are însă și datoria de a fi pentru Republica Moldova, pe mai departe, un exemplu de națiune angajată în proiectul european, un model de economie competitivă, de societate care știe să prețuiască și să valorifice potențialul său uman. În acest proiect, sunt convins că putem să ne ridicăm la înălțimea faptelor pe care astăzi le aniversăm!”, se arată în mesajul președintelui.

Declarații de reunire semnate pe ambele maluri ale Prutului

Reuniunea va avea loc și în contextul în care pe ambele maluri ale Prutului localitățile au semnat declarații simbolice de reunire. Până în prezent, peste 100 de localități și mai multe Consilii Raionale din R. Moldova au semnat documente prin care și-au manifestat dorința de revenire la România.

Foto: Facebook/
Costel Mihai

În România, Brașovul este cea mai recentă unitate administrativă de la vest de Prut care se pronunță în favorea acestei idei. Startul a fost dat de comuna Parva, județul Bistrița-Năsăud, al cărei exemplu a fost urmat de satul Bădăcin, județul Sălaj, localitate în care s-a născut Iuliu Maniu.

După acestea a urmat județul Prahova, care a adoptat la 8 martie o ”Declarație de Reunire” cu Republica Moldova, un document simbolic care, încă de la început, ia în calcul legăturile istorice, lingvistice, culturale și religioase dintre românii aflați pe ambele maluri ale graniței naturale.

Acestuie i se alătură Constanța, Iași sau Timiș, ale căror Consilii județe au semnat un document similar. Totodată, și municipiul Buzău a votat în unanimitate o declaraţie de unire.

Republica Moldova, o prioritate strategică pentru România. Ce acțiuni concrete a întreprins Bucureștiul

Dezvoltarea relației cu Republica Moldova este o prioritate a politicii externe a României, țara noastră fiind angajată ferm în susținerea procesului de integrare europeană a statului vecin, pe fondul modernizării de ansamblu și implementării de reforme democratice. În acest context, România pune un accent major pe derularea de proiecte punctuale, convenite la nivel sectorial, care să confere cooperării celor două țări în economie, cultură, transporturi, energie, dezvoltare durabilă etc. o dimensiune pragmatică.

În ultimii ani, România a deblocat prima tranșă de 60 de milioane a împrumutului bilateral rambursabil în valoare de 150 de milioane de euro pentru Republica Moldova.

Totodată, executivul de la București a dispus finanțarea cu 550.000 a proiectului tehnic pentru construcția gazoductului Ungheni-Chișinău sau renovarea a peste 800 de grădinițe. Un alt exemplu este dat de sediul central ”Dadiani” al Muzeului Național de Artă al Moldovei care a fost redeschis oficial ca urmare a finalizării lucrărilor de consolidare și restaurare a clădirii ce au fost posibile grație sprijinului financiar în valoare de un milion de euro acordat de România.

Dintre cele mai recente exemple remarcăm ambiții strategice precum preluarea de către compania românească Transgaz a companiei moldovenești Moldvestransgaz sau anunțul ministrului Apărării român privind crearea unui batalion mixt cu Republica Moldova.

De asemenea, în 2016, Consiliul Suprem de Apărare a Țării a decis înființarea unui grup de lucru instituțional privind relația R. Moldova – România.

.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

POLITICĂ

Președintele PMP Cristian Diaconescu: Oficialii europeni acuză faptul că nu a existat un pact politic al României pe PNRR

Published

on

© Cristian Diaconescu - Facebook

Partidul Mișarea Populară condamnă atitudinea delăsătoare a Guvernului României în privința adoptării Planului Național de Redresare și Reziliență, menționând că actuala guvernare așteaptă „venirea toamnei, poate a iernii, ca să refacă PNRR.”

„România a ajuns la coada clasamentului și în privinta adoptării PNRR, ce demonstrează că încă nu am scăpat de coșmarul incompetenței guvernamentale, susține PMP. Partidele se schimbă la putere, premierii vin și pleacă, dar indolența și nepăsarea față de România, rămân pe loc. Încă 4 state europene au primit acordul Bruxelles-ului pentru adoptarea Programelor lor de reziliență, iar în câteva săptămâni, vor primi și un avans de 13%, ceea ce înseamnă că proiectele lor, cu bani europeni, pot fi demarate anul acesta”, a transmis PMP.

Reamintim că Cipru, Croația, Slovenia și Lituania sunt ultimele 4 țări din cele 16 care au primit undă verde din partea Comisiei Europene, dar și din partea Consiliului UE pentru PNRR.

Potrivit PMP, Romania așteaptă venirea toamnei, poate a iernii, ca să refacă PNRR: „Presa germană a semnalat, aceste zile, exact ce susținea și domnul presedinte al partidului, Cristian Diaconescu, dezvăluind că funcționarii de la Bruxelles, mai ca ar fi anulat întreg proiectul românesc. Jurnaliștii germani scriu că PNRR-ul țării noastre era întocmit atât de prost, încât tehnocrații europeni l-au respins, din start, fără să stea prea mult pe gânduri.”

PMP acuză faptul că anul acesta este pierdut în privința investițiilor cu bani europeni, mai ales că mai toate proiectele de dezvoltare locală se află înscrise în PNRR: „Mai mult, aceste proiecte sunt trecute în cheltuielile de buget pe anul acesta, care vor ori pierdute, ori amânate, cu cel puțin un an.”

În același timp, președintele PMP, Cristian Diaconescu susține că, în urma discuțiilor purtate cu membrii Comisiei Europene, a rezultat faptul că PNRR este o șansă unică pentru România, mai ales pentru că proiectele de finanțare europeană sunt o mare oportunitate pentru dezvoltarea infrasctructurii rutiere: „Din păcate, țara noastră este printre puținele state membre care au nevoie de bani pentru așa ceva”, a adăugat Cristian Diaconescu.

De asemenea, cei de la Bruxelles nu pot înțelege de ce acest proiect al României nu a fost negociat și dezbătut în țară de toți factorii de decizie, în condițiile în care sunt înregistrate la Bruxelles, foarte multe plângeri ale românilor referitoare la proiectul depus de propriul Guvern: „Oficialii europeni acuză faptul că nu a existat un pact politic al României pe PNRR”, a adăugat președintele PMP Cristian Diaconescu.

În ceea ce privește RomâniaPNRR ar putea fi aprobat de Comisia Europeană în luna septembrie, în urma unei etape de clarificăridupă ce Executivul european a aprobat solicitarea țării noastre de a prelungi perioada de evaluare.

Documentul transmis la 31 mai și publicat la 2 iunie cuprinde proiecte în valoare de 29,2 miliarde de euro, din banii alocaţi urmând a fi finanţate cu sume mari trei sectoare importante: Transporturi – 6,7 miliarde de euro, Educaţia – 3,6 miliarde de euro şi Sănătatea – 2,4 miliarde de euro.

Mecanismul de Redresare și Reziliență este partea centrală a Next Generation EU, pachetul de relansare menit să revitalizeze economia UE după pandemia COVID-19, abordând în același timp principalele provocări ale vremurilor noastre, cum ar fi tranziția climatică și transformarea digitală. Pentru a primi sprijin din partea mecanismului, statele membre trebuie să își prezinte planurile de redresare și de reziliență Comisiei, care le evaluează apoi în funcție de recomandările specifice fiecărei țări și de cei șase piloni ai mecanismului.

Odată ce un plan individual este prezentat, cu excepția cazului în care se convine o amânare cu statul membru în cauză, Comisia are la dispoziție două luni pentru a-l evalua și pentru a propune o decizie de punere în aplicare a Consiliului privind aprobarea acestuia. Consiliul examinează apoi, de regulă, propunerea în termen de patru săptămâni. După ce adoptă decizia propusă, statul membru poate semna acorduri bilaterale de finanțare cu Comisia și poate primi prefinanțarea convenită în termen de două luni.

Plățile ulterioare din cadrul Mecanismului se vor baza pe o evaluare pozitivă a implementării planului de redresare și de reziliență, luând în considerare realizarea etapelor și obiectivelor stabilite în planul individual.

Continue Reading

POLITICĂ

Cristian Diaconescu, președintele PMP: Petrom trebuie să se întoarcă în proprietatea statului român

Published

on

Președintele PMP, Cristian Diaconescu susține că există voci europene, confirmate de presa din Austria, care spun că, în viitorul apropiat, compania austriacă ar urma să-și vândă acțiunile de la Petrom, probabil către Gazprom sau Mol.

PMP consideră că România trebuie să fie pregătită pentru a prelua pachetul majoritar de la OMV Petrom și să reîntoarcă bogățiile naturale în proprietatea statului. Este de neconceput ca această companie strategică a țării să ajungă pe mâna rușilor sau ungurilor, ținând cont de protejarea intereselor naționale și de geopolitica și geoeconomia acestei regiuni.

PMP declară că, din păcate, după 1989, România nu a avut o strategie clară privind exploatarea resurselor naturale, ca o garanție de dezvoltare durabilă și de creare a independenței energetice, elemene esențiale în competiția economică din zona centrală și est europeană.

Cristian Diaconescu subliniază că România trebuie să reînvețe să-și protejeze interesele naționale și să dea peste mână, politicienilor, învățați să trăiască din comisioane primite de la companii multinaționale. De aceea, este nevoie de o implicare mai mare a serviciilor de intelligence, care să sesizeze permanent, pericolele venite din interior sau din afara țării.

Continue Reading

POLITICĂ

PMP: Este necesar un proiect privind modul în care se va dezvolta regiunea Roșia Montană în patrimoniul UNESCO

Published

on

© Rosia Montana in UNESCO World Heritage/ Facebook

PMP salută decizia înscrierii Roșiei Montane în patrimoniul UNESCO, dar precizează că nu trebuie niciodată ca siturile arheologice și bogațiile naturale din această zonă să fie uitate: „Sunt parte, în primul rând, din comorile României.”

Partidul Mișcarea Populară menționează că „înainte de a ne bucura de acest privilegiu internațional este necesar un proiect privind modul în care se va dezvolta regiunea Roșia Montană, în cadrul noilor restricții impuse de acest statut și ce alternative vor fi oferite minerilor din regiune, care au trăit, toată viața, numai din minerit.”

Citiți și: Roșia Montană a fost înscrisă în Patrimoniul UNESCO

„Politicienii din vremea noastră au obligația de a prezerva valorile naționale, pentru a le lăsa moștenire generațiilor următoare, ca bunuri ancestrale ce definesc perenitatea unei nații. Dar dezvoltarea unei țări este dependentă de exploatarea resurselor naturale, într-un echilibru permanent cu protejarea mediului înconjurator. Capacitatea de valorificare a propriilor bogății, în beneficiul cetățenilor , este și un atribut al suveranității, al dezvoltării infrastructurii naționale de valorizare a patrimoniului național”, a mai transmis PMP.

PMP consideră că România trebuie să dea răspunsuri fără echivoc provocărilor venite din afara țării, care pun sub semnul întrebării patrimoniul național de la Roșia Montană, grație unor gândiri deșuete și a unor frustrări istorice, care încă produc vise despre marile imperii feudale.

„Complexul Roșia Montană, care a fost exploatat de pe vremea strămoșilor noștri, dacii și romanii, dar care au îmbogățit, în aur și alte metale prețioase, diferite domnii de ocupație străine, este parte din tezaurul românesc, din ființa națională din Munții Apuseni care, timp de secole, a făcut ziduri de rezistență în fața unor efemeri cotropitori”, a conchis PMP.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
NATO1 hour ago

IMAGINEA ZILEI Detașamentul românesc de Apărare Antiaeriană “Sky Guardians”, în acțiune în cadrul unor exerciții la nivelul batalionului NATO din Polonia

ENERGIE2 hours ago

Ambasada SUA: Acordul privind dezvoltarea capacității energiei nucleare a României face parte din abordarea strategică a administrației Biden de a combate schimbările climatice

INTERVIURI2 hours ago

Eurodeputatul Vlad Nistor, membru al Comisiei pentru Afaceri Externe din PE: În ultimii ani, România a dobândit o poziție mult mai clară și mult mai apreciată la nivelul UE

COMISIA EUROPEANA3 hours ago

Comisia Europeană continuă să sprijine financiar România și alte 5 state UE în transportul echipamentelor medicale esențiale în combaterea pandemiei de COVID-19

ROMÂNIA3 hours ago

Noul ambasador al României la Washington, primit la Departamentul de Stat în prima zi a mandatului său: Este expresia clară a importanței deosebite pe care SUA o acordă relației cu România

Corina Crețu3 hours ago

Eurodeputatul Corina Crețu se va adresa Comisiei Europene pentru combaterea traficului de persoane: România rămâne o zonă din care sunt recrutate victimele acestui trafic infam

Dacian Cioloș4 hours ago

Dacian Cioloș: Desființarea Secției Speciale este un element cheie pentru prezența USR PLUS la guvernare. Sper ca până la toamnă să găsim formula

FONDURI EUROPENE4 hours ago

Cătălin Drulă: Ministerul Transporturilor deține recordul absolut la absorbţia fondurilor europene. 623 de milioane de euro au intrat în România de la Comisia Europeană

Dan Motreanu4 hours ago

Eurodeputatul Dan Motreanu a primit confirmarea Comisiei Europene: Au fost întrerupte plățile din programul ITI Delta Dunării datorită unor acuzații de fraudă

INTERVIURI4 hours ago

Eurodeputatul Vlad Nistor, membru al Comisiei pentru Afaceri Externe din PE: Apelul UE către talibani, de a pune capăt ofensivei militare, are o relevanță diplomatică, dar la nivel strict simbolic

COMISIA EUROPEANA6 days ago

Comisarul european Janez Lenarcic îi răspunde premierului sloven, care l-a acuzat că acționează împotriva intereselor țării sale: Prejudiciile sunt provocate de cei care subminează statul de drept

INTERNAȚIONAL6 days ago

Emmanuel Macron, aflat la Tokyo pentru Jocurile Olimpice, a discutat cu premierul japonez despre lupta împotriva schimbărilor climatice și despre o regiune ”indo-pacifică liberă”

REPUBLICA MOLDOVA1 week ago

Republica Moldova: Bogdan Aurescu a anunțat un nou sprijin de 300.000 euro pentru societatea civilă și presa independentă

REPUBLICA MOLDOVA1 week ago

Vizita lui Bogdan Aurescu la Chișinău: România va fi mereu alături de Maia Sandu. R. Moldova poate deveni un model de orientare pro-europeană în vecinătatea estică a UE

ROMÂNIA1 week ago

Premierul Florin Cîțu apreciază că viteza cu care România va face tranziția la o economie verde va fi diferită de cea a altor țări UE: Partenerii europeni trebuie să ne sprijine mai mult

IMAGINEA ZILEI1 week ago

IMAGINEA ZILEI Militari ai Forțelor Aeriene SUA ajută localnicii afectați de inundațiile devastatoare din Germania

ROMÂNIA1 week ago

Premierul Florin Cîțu: Se vor construi trei centre de mari arși la București, Timișoara și Târgu Mureș. Finanțarea se va face printr-un program cu Banca Mondială

ROMÂNIA1 week ago

Premierul Florin Cîțu: Recunoștință și respect față de militarii români care au participat la acțiunile din Afganistan. Sunt eroi ai României

ROMÂNIA1 week ago

România: CE constată o îmbunătățire a cadrului general privind situația statului de drept în 2021, dar subliniază necesitatea desființării SIIJ și modificarea codurilor penale

COMISIA EUROPEANA1 week ago

Comisia Europeană publică al doilea raport privind situația statului de drept în toate țările membre UE: Progresele au fost neuniforme și există motive serioase de îngrijorare determintate de mai multe țări

Team2Share

Trending