România, prin intermediul ministrului delegat pentru afaceri europene, George Ciamba, a prezentat marți, la Bruxelles, în numele trio-ului de președinții ale Consiliului Uniunii Europene România-Finlanda-Croația, programul comun de lucru al Consiliului pentru următoarele 18 luni.
Conform cutumei, țara care deschide trio-ul de președinții rotative cărora le revine responsabilitatea prezidării Consiliului în perioada 1 ianuarie 2019 – 30 iunie 2020 este responsabilă de prezentarea acestui program. Pentru România, oportunitatea de a deschide acest trio de președinții decurge din faptul că țara noastra va asuma, începând cu 1 ianuarie 2019, pentru șase luni, prima sa președinție rotativă la Consiliul UE.
Ministerul Afacerilor Externe: ”Programul Trio-ului de Președinții România-Finlanda-Croația cuprinde o secțiune introductivă care definește cadrul de acțiune, misiunea și reperele de context ale celor trei Președinții. Secțiunile tematice ale documentului sunt construite în jurul structurii Agendei Strategice a Uniunii (Strategic Agenda for the Union in Times of Change, convenită în cadrul reuniunii Consiliului European din 27 iunie 2014), prezentând obiectivele comune, agreate de cele trei Președinții pentru perioada ianuarie 2019 – iunie 2020, pe următoarele cinci domenii prioritare: locuri de muncă, creștere economică și competitivitate; capacitarea și protejarea cetățenilor; politici privind energia și clima; libertate, securitate și justiție; întărirea rolului Uniunii Europene ca actor global”.
Programul Trio-ului de președinții este disponibil aici.
Prezentarea acestui program în cadrul Consiliului Afaceri Generale – formațiunea care răspunde de garantarea coerenței lucrărilor desfășurate de toate formațiunile Consiliului – a coincis și cu preluarea de către ministrul George Ciamba a președinției CAG de la omologul austriac.
Oficialul român a arătat că cele trei state și-au propus un program de lucru realist, pragmatic și flexibil care să țină cont de perioada de tranziție în care va acționa acest Trio, capabil să se adapteze oricăror noi provocări care ar putea apărea în următoarele luni. Ministrul delegat Ciamba a pus accent pe cele trei elemente principale care vor defini acțiunile Trio-ului de Președinții, respectiv menținerea unității europene și consolidarea proiectului nostru european, esențiale în contextul procesului Brexit și al alegerilor pentru Parlamentul European; respectarea priorităților politice agreate la nivel european; o comunicare eficientă privind viitorul Europei.
Ministrul delegat a exprimat angajamentul României, în calitate de primă Președinție a actualului Trio, de a asigura o tranziție facilă de la Trio-ul Estonia-Bulgaria-Austria și de a depune toate demersurile necesare în vederea avansării agendei europene, contând în același timp pe sprijinul statelor membre, precum și al instituțiilor europene în acest sens.
Statele membre care dețin Președinția Consiliului Uniunii Europene lucrează în grupuri de câte trei, denumite „Trio-uri“. Acest sistem a fost introdus de Tratatul de la Lisabona, în anul 2009. Trio-ul stabilește obiective pe termen lung și pregătește o agendă comună, determinând subiectele și aspectele majore care vor fi abordate de Consiliu pe o perioadă de 18 luni.
Pe baza acestui program, fiecare dintre cele trei țări își pregătește propriul său program, mai detaliat, pentru cele șase luni de mandat. Trio-ul de Președinții România – Finlanda – Croația prezintă, față de alte Trio-uri, specificul de a se întinde pe perioada a două cicluri legislative, urmând a colabora pentru stabilirea obiectivelor pe termen lung și pregătirea unei agende comune pentru intervalul 1 ianuarie 2019 – 30 iunie 2020.
.
