Membrii NATO se confruntă cu o „sarcină imposibilă” în încercarea de a proteja vasta rețea de cabluri și conducte subacvatice critice împotriva acțiunilor de sabotaj, a declarat, joi, șeful Centrului Maritim al Alianței pentru Securitatea Infrastructurii Critice Subacvatice pentru AFP, preluat de Agerpres.
Țările din jurul Mării Baltice își consolidează apărarea după ce mai multe cabluri de telecomunicații și energie subacvatice au fost avariate în ultimele luni, experții și politicienii acuzând Rusia de orchestrarea unui război hibrid împotriva Occidentului, pe fondul conflictului din Ucraina.
De altfel, săptămâna aceasta, NATO a anunțat lansarea unei noi misiuni de monitorizare în Marea Baltică, implicând nave de patrulare și avioane, cu scopul de a descuraja orice încercare de a viza infrastructura subacvatică din regiune.
„Nu poți pune o navă deasupra fiecărui kilometru nautic de conductă sau cablu – este o sarcină imposibilă”, a declarat căpitanul de marină danez Niels Markussen, directorul Centrului Maritim NATO pentru Securitatea Infrastructurii Critice Subacvatice, pentru AFP. „Există aproximativ 50.000 de nave mari în lume și pot arunca ancorele peste infrastructură.”
Deși misiunea din Marea Baltică nu va putea preveni toate incidentele, aceasta „va aduce mult mai multă atenție, monitorizare și o imagine mai clară a ceea ce și cine operează acolo”, a adăugat Markussen. „Va avea un efect de descurajare.”
Tensiunile din jurul Mării Baltice au crescut de la invazia Rusiei în Ucraina în februarie 2022. În octombrie 2023, o conductă de gaz subacvatică între Finlanda și Estonia a fost închisă după ce a fost avariată de ancora unei nave cargo chineze. Ulterior, două cabluri de telecomunicații din apele suedeze au fost tăiate în perioada 17-18 noiembrie anul trecut, iar câteva săptămâni mai târziu, pe 25 decembrie, cablul de electricitate Estlink 2 și patru cabluri de telecomunicații care leagă Finlanda de Estonia au fost avariate, fiind suspectat un petrolier sub pavilionul Insulelor Cook, parte a unei așa-numite „flote fantomă” folosită pentru a exporta petrol rusesc.
Anchetele privind aceste incidente sunt în desfășurare, dar NATO a declarat că seria de cazuri este un motiv de „mare îngrijorare”, iar suspiciunile s-au îndreptat către Moscova.
Protejarea infrastructurii subacvatice a fost adesea văzută ca fiind responsabilitatea firmelor private care o operează sau a țărilor individuale, însă Markussen a subliniat că membrii NATO își intensifică rapid coordonarea și cooperarea pentru a-și proteja legăturile energetice și de comunicații vitale.
Țările NATO apelează din ce în ce mai mult la tehnologie, inclusiv inteligență artificială și drone subacvatice, pentru a face față amenințării, a adăugat el. Un prim pas a fost, însă, obținerea unei imagini clare a locului exact unde se află infrastructura subacvatică a membrilor NATO, deoarece țările și companiile au fost adesea reticente în a împărtăși locația activelor strategice.
„Trebuie să înțelegem întregul sistem al infrastructurii noastre – ce este acolo și ce face”, a declarat Markussen.
