Corespondență din Dubrovnik
Președintele Nicușor Dan a anunțat că a avut o întâlnire „productivă” cu secretarul american Christopher Wright, în marja summitului Inițiativa celor Trei Mări desfășurat la Dubrovnik, subliniind consolidarea cooperării energetice dintre România și Statele Unite.
Șeful statului a evidențiat, într-o postare pe X, că discuțiile au vizat prioritățile comune în domeniul energiei, de la dezvoltarea energiei nucleare până la extinderea utilizării gazului natural lichefiat (GNL), punctând importanța acestor proiecte pentru securitatea energetică regională.
„Am reafirmat prioritățile noastre comune în materie de cooperare energetică, de la energia nucleară până la GNL”, a transmis președintele.
Productive meeting with US @SecretaryWright on the sidelines of the Three Seas Initiative Summit #3SI2026 in Dubrovnik 🇷🇴🇺🇸. We reaffirmed our shared priorities in energy cooperation, from nuclear to LNG. Romania and the US are committed to deepening this partnership for a more… pic.twitter.com/Okcd4xBKwk
— Nicușor Dan (@NicusorDanRO) April 29, 2026
Potrivit acestuia, România și Statele Unite ale Americii sunt hotărâte să aprofundeze parteneriatul strategic în domeniul energiei, cu obiectivul de a construi „un viitor energetic mai sigur și mai rezilient”.
Întâlnirea a avut loc în contextul eforturilor regionale de diversificare a surselor de energie și de reducere a dependențelor strategice, în cadrul cooperării promovate de Inițiativa celor Trei Mări, care reunește state din Europa Centrală și de Est pentru dezvoltarea infrastructurii energetice, de transport și digitale.
Nicușor Dan a detaliat miercuri, la finalul Summitului Inițiativei celor Trei Mări, direcțiile de cooperare strategică România–Statele Unite în domeniul energiei nucleare și al gazelor naturale, cu accent pe proiectele de infrastructură regională și pe viitoarele discuții internaționale privind securitatea energetică a Europei de Est care să justifice o investiție americană.
Întrebat de Calea Europeană despre nevoile și așteptările reciproce dintre partea română și cea americană în cadrul cooperării energetice — în special în legătură cu întâlnirea cu secretarul american al energiei, Chris Wright — șeful statului a subliniat că există o convergență clară de interese în zona nucleară și în dezvoltarea coridorului de gaze din regiune.
Nicuşor Dan a explicat că în domeniul nuclear proiectele majore vizează atât retehnologizarea, cât și extinderea capacităților de producție:
„Pe partea nucleară, interesul comun este dezvoltarea… Bun, reabilitarea reactorului I, aici lucrările sunt în linie dreaptă, şi construirea reactorelor III şi IV de la Cernavodă. Şi, aici, din partea noastră, totala disponibilitate, din partea americană o intenţie de finanţare, ei sunt deja aici şi, cum am spus şi în conferinţă mai devreme, şi Banca Mondială… România e primul ţară în care Banca Mondială vrea să investească în nuclear. Deci, va fi un parteneriat economico-financiar pe dezvoltarea reactoarelor III şi IV”, a spus șeful statului, în cadrul unei conferință de presă.
El a subliniat că proiectul are o dimensiune internațională extinsă, implicând instituții financiare globale și parteneriate strategice pe termen lung.
În ceea ce privește coridorul de gaze din Europa de Sud-Est, președintele a evidențiat atât dimensiunea politică, cât și cea economică a proiectului, în contextul reducerii dependenței de resursele energetice rusești și al diversificării surselor de aprovizionare.
„Pe coridorul (vertizal) de gaz, aici este o chestiune politico-economică, este interesul nostru, al tuturor, să decuplăm de furnizarea de gaz dinspre Rusia, este interesul american de a intra cu LNG pe piaţa europeană”, a subliniat Nicușor Dan.
Șeful statului a explicat că intrarea gazului natural lichefiat american pe piața europeană presupune investiții semnificative în infrastructura portuară din sudul coridorului, în special în Grecia, și depinde de existența unei cereri regionale suficiente pentru a justifica aceste investiții.
„Pentru ca americanii să intre pe piaţa europeană cu LNG, e nevoie de nişte investiţii consistente în porturile din Grecia, din sudul acestui coridor, şi întrebarea este dacă există suficienţi cumpărători în regiune? Vorbesc de toate ţările, pornind de la Moldova, Ucraina, Slovacia, Ungaria, România, Bulgaria, deci toate ţările din zona asta, dacă necesarul pentru cumpărare este suficient de mare ca să justifice această investiţie”, a explicat Nicușor Dan.
În privința rolului României în acest mecanism energetic regional, președintele a subliniat că obiectivul este consolidarea prezenței americane și obținerea de beneficii economice directe pentru statul român.
„Noi vrem să avem o prezenţă americană în România şi vrem ca această configuraţie economică să fie favorabilă României. Asta poate să însemne tranzitare de gaz prin reţelele Transelectrica şi un câştig din taxele de tranzit, poate să însemne multe lucruri”, a mai declarat el.
Totodată, Nicușor Dan a anunțat că România a inițiat consultări regionale extinse privind fezabilitatea economică a proiectului de import de LNG, în contextul summitului Comunității Politice Europene de la Erevan, care va avea loc în perioada 3-4 mai.
„Peste patru-cinci zile, la Erevan, acolo este summit-ul Comunităţii Politice Europene şi în marja acestui summit, România a iniţiat o discuţie cu toate aceste ţări despre exact cifrele acestei potenţiale afaceri – dacă noi toţi împreună, ţările pe care le-am menţionat, dacă noi toţi împreună avem un necesar suficient de mare de gaz astfel încât să justifice o investiţie americană”, a conchis el.
Liderii celor 13 state membre ale Uniunii Europene participante la Inițiativa celor Trei Mări au adoptat, la finalul summitului desfășurat la Dubrovnik, o declarație comună care subliniază rolul strategic tot mai important al regiunii în arhitectura de securitate, energie și conectivitate a Europei, în contextul intensificării provocărilor geopolitice.
Liderii din Austria, Bulgaria, Croația, Cehia, Estonia, Grecia, Ungaria, Letonia, Lituania, Polonia, România, Slovacia și Slovenia evidențiază că regiunea celor Trei Mări, care reunește peste 120 de milioane de cetățeni și o economie cumulată de peste 3.500 de miliarde de euro, a devenit una dintre cele mai dinamice zone ale Uniunii Europene. În acest context, axa de conectivitate nord–sud, care leagă Marea Baltică, Marea Neagră și Marea Adriatică, este definită drept un element strategic esențial nu doar pentru economie, ci și pentru securitatea continentului.
