Corespondență din Varșovia
Ceea ce s-a întâmplat în România reprezintă o “lecție de învățat” cu privire la pericolul ingerințelor hibride externe, deși a constituit o surpriză pentru multe țări europene, a declarat Agnieszka Pomaska, președinta Comisiei pentru afaceri europene din Seim, camera inferioară a Parlamentului Poloniei.
Pomaska a deschis luni, în plenul legislativului de la Varșovia, Conferința Interparlamentară privind Politica Externă și de Securitate Comună și Politica de Securitate și Apărare Comună, organizată de președinția Poloniei la Consiliul UE și la care participă parlamentarii din comisiile pentru afaceri externe și afaceri europene din statele membre ale Uniunii Europene.
Șefa Comisiei pentru afaceri europene din Parlamentul polonez a făcut aceste afirmații în cadrul unei întâlniri cu jurnaliști români.
Întrebată de CaleaEuropeană.ro despre ecoul alegerilor prezidențiale din România, anulate pe fondul unor imixtiuni care au condus la vicierea procesului electoral, asupra peisajului electoral din Polonia, Agnieszka Pomaska a precizat că exemplul României este “foarte important pentru noi” deoarece “nu este ușor să identifici imixtiunea” în alegeri.
“Obiectivul lui Putin este să divizeze Europa“, a spus ea, precizând că “a fost surpriză” faptul că România a căzut pradă ingerințelor externe.
“România este un bun exemplu de țară pro-europeană. Nu era prima țară la care ne-am fi gândit că o asemenea ingerință” ar putea avea efect, a subliniat Pomaska, adăugând: “Următoarea țară unde am crezut că va urma (n.r. – ingerință externă) ar fi fost Moldova”.
“Ceea ce s-a întâmplat în România este o lecție de învățat“, a continuat ea.
Membră a partidului Platforma Civică a prim-ministrului Donald Tusk, Agnieszka Pomaska a criticat vizita la București a fostului prim-ministru Mateusz Morawiecki, actual președinte al conservatorilor europeni, și susținerea acestuia pentru liderul AUR George Simion.
“Nu înțeleg ce caută opoziția poloneză să obțină acum cu vizita în România. A fost o greșeală a domnului Morawiecki. Nu-mi pot imagina că a făcut-o intenționat pentru a sprijini un candidat anti-UE și pro-rus“, a completat președinta Comisiei pentru afaceri europene din Seim-ul polonez.
Prim-ministrul Poloniei Donald Tusk a criticat susținerea predecesorului său Mateusz Morawiecki pentru George Simion, după ce fostul premier polonez și actual președinte al Alianței Conservatorilor și Reformiștilor Europeni (ECR) s-a aflat pe 13 martie la București alături de președintele Alianței pentru Unirea Românilor (AUR), care și-a depus la Biroul Electoral Central candidatura pentru scrutinul prezidențial din luna mai.
În luna decembrie, la o săptămână după ce Curtea Constituțională din România a anulat alegerile prezidențiale pe fondul unor ingerințe externe și a unui proces electoral viciat, premierul Donald Tusk a denunțat interferența rusă în alegerile din România și a avertizat Moscova împotriva oricăror imixtiuni având în vedere că Polonia are alegeri prezidențiale în 2025, tot în luna mai. Primul tur este programat pentru data de 18 mai, când în România ar trebui să aibă loc cel de-al doilea tur de scrutin, iar turul al doilea al prezidențialelor din România ar urma să se desfășoare la 1 iunie.
Potrivit sondajelor, favorit pentru câștigarea alegerilor este primarul capitalei Varșovia, Rafal Trzaskowski, care candidează din partea Coaliției Civice a premierului Tusk. Trzaskowski a candidat și în 2020, dar a pierdut în fața președintelui Andrzej Duda, care acum nu mai are dreptul să candideze. Din partea PiS candidează istoricul Karol Nawrocki.
În România, Curtea Constituțională a luat o decizie fără precedent într-o țară democratică, respectiv anularea alegerilor prezidențiale din 2024, constatând că procesul electoral a fost vizat în integralitatea sa. Decizia a venit după ce Consiliul Suprem de Apărare a Țării a desecretizat rapoartele serviciilor de informații, analize și date care au relevat că România a fost vizată de 85.000 de atacuri cibernetice având mod de operare al unui actor statal, au identificat o campanie finanțată și coordonată de creștere accelerată a profilului candidatului independent Călin Georgescu, iar contraspionajul românesc a identificat date privind intențiile unor persoane de a afecta suveranitatea României și de a sprijini accesul lui Călin Georgescu, candidat anti-NATO și anti-UE, la funcția de președinte.
Ulterior, președintele de la acea vreme, Klaus Iohannis, a nominalizat direct Rusia ca actor ce a stat în spatele acestei operațiuni hibride împotriva României, subliniind că este vorba despre modul de acțiune în această direcție și că procedura de atribuire va dura. În același timp, și președintele francez Emmanuel Macron a arătat cu degetul spre Rusia. De asemenea, un raport oficial al guvernului francez a confirmat “manipularea pe scară largă” a alegerilor din România, primele alegeri democratice majore din Europa anulate din cauza ingerințelor străine.
Și NATO a transmis în luna februarie prima sa reacție oficială publică și argumentată cu privire la anularea alegerilor prezidențiale din România, anul trecut, subliniind că arătând că operațiunea Rusiei în România a fost “înșelăciune” printr-o “campanie amplă pregătită dinainte pentru a afecta clandestin un scrutin”.
