Acțiunile administrației Trump în domeniul comerțului și al politicii externe au generat un val de prudență în rândul aliaților și partenerilor Statelor Unite, riscând să submineze obiectivul Washingtonului de a construi, alături de aceștia, lanțuri de aprovizionare sigure pentru minerale critice și pământuri rare, alternative la dominația Chinei, relatează Politico.
Deși Departamentul de Stat al SUA a invitat peste 50 de țări la prima reuniune ministerială privind mineralele critice, programată pentru miercuri, mai mulți diplomați occidentali afirmă că există reticență în a se angaja într-un parteneriat strâns cu Washingtonul, după luni de mesaje agresive la adresa aliaților, culminând cu amenințările, ulterior retrase, privind preluarea Groenlandei.
„Avem cu toții nevoie de acces la minerale critice, dar scandalul legat de Groenlanda va fi elefantul din cameră”, a declarat un diplomat european. În perioada imediat premergătoare reuniunii, „nu există un interes prea mare dinspre partea europeană”, a adăugat acesta, sub protecția anonimatului.
Potrivit documentelor diplomatice obținute de Politico, mai multe state sunt rezervate față de semnarea unui acord-cadru care ar presupune cooperare comună cu SUA pentru extracția și procesarea mineralelor critice. Rezervele sunt alimentate de îngrijorări legate de imprevizibilitatea administrației Trump și de impactul politicii sale comerciale asupra relațiilor cu aliații.
Administrația de la Washington încearcă să construiască un front comun pentru cele 60 de minerale considerate „vitale pentru economia și securitatea națională a SUA” de către Serviciul Geologic al Statelor Unite, printre care antimoniul, samariul și germaniul, esențiale pentru muniții, motoare de aeronave și fibre optice. În acest context, Casa Albă a lansat recent și un stoc strategic de minerale critice în valoare de 12 miliarde de dolari, destinat industriei americane.
Cu toate acestea, mesajele contradictorii ale președintelui Donald Trump complică eforturile diplomatice. La Forumul Economic Mondial de la Davos, Trump a cerut „negocieri imediate” cu Danemarca pentru transferul suveranității asupra Groenlandei, ceea ce a amplificat neîncrederea în rândul unor capitale europene.
„Suntem cu toții foarte precauți”, a declarat un alt diplomat european, precizând că inițiativa SUA în domeniul mineralelor critice „nu va convinge ușor până nu există claritate totală în privința Groenlandei”.
Politico notează că, deși administrația Trump a obținut recent unele succese, inclusiv declarația multilaterală Pax Silica axată pe consolidarea și coordonarea lanțurilor de aprovizionare „de încredere” pentru tehnologii avansate, aceste progrese riscă să fie erodate de tensiunile diplomatice și comerciale din ultimele săptămâni.
Interesul pentru acordul-cadru propus de SUA variază semnificativ de la o țară la alta. Potrivit documentelor diplomatice, Filipinele și Polonia și-au exprimat disponibilitatea de a semna acordul, în timp ce India a adoptat o poziție rezervată.
În cazul României, un document diplomatic din 16 ianuarie arată că Bucureștiul este interesat de inițiativă, dar a propus modificări la proiectul de memorandum de înțelegere, semnalând o abordare prudentă și condiționată a cooperării cu Washingtonul în acest domeniu strategic. Ministrul afacerilor externe, Oana Țoiu, va participa, miercuri, la prima reuniune ministerială dedicată mineralelor critice, organizată de administrația SUA, în cadrul unei vizite de lucru efectuate în perioada 3–6 februarie, la invitația secretarului de stat Marco Rubio.
La nivelul Uniunii Europene, state precum Finlanda și Germania și-au exprimat reticența de a dialoga bilateral cu SUA fără o mai bună aliniere cu politicile comerciale ale UE, Berlinul avertizând inclusiv asupra riscului de represalii din partea Chinei.
Un analist în energie avertizează că lipsa de încredere ar putea avea efecte pe termen lung.
„Suntem foarte sceptici în privința interesului și capacității de consolidare a încrederii în relație cu partenerii comerciali în acest moment”, a declarat John Miller, analist la TD Cowen. „Mulți parteneri preferă să aștepte, întrebându-se încotro se îndreaptă, de fapt, administrația Trump”, a adăugat acesta.
Alți experți avertizează că, în lipsa unei strategii coerente și previzibile, aliații SUA ar putea începe să își construiască aranjamente alternative de aprovizionare, excluzând Washingtonul.
„Alternativa este ca aceste țări să coopereze discret între ele, fără a anunța explicit că exclud SUA, iar acest lucru ar permite Beijingului să aplice o strategie de tip divide et impera pe termen lung”, a explicat Jonathan Czin, fost analist CIA și expert la Brookings Institution.
