Connect with us

PARLAMENTUL EUROPEAN

Parlamentul European ridică obiectivul UE de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră pentru 2030 la 57%

Published

on

© European Union, 2018/ Source: EC - Audiovisual Service

Deputații europeni au ridicat obiectivul Uniunii Europene de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră pentru 2030 la 57%, informează comunicatul oficial.

Parlamentul a adoptat miercuri, cu 472 de voturi pentru, 124 de voturi împotrivă și 22 de abțineri, poziția sa referitoare la propunerea de lege privind reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră și îmbunătățirea rezervoarelor naturale de dioxid de carbon în sectoarele de utilizare a terenurilor, schimbarea utilizării terenurilor și silvicultură.

Deputații europeni susțin propunerea Comisiei potrivit căreia obiectivul UE pentru 2030 privind eliminarea netă a gazelor cu efect de seră în ar trebui să fie de cel puțin 310 milioane de tone de echivalent CO2.

O astfel de creștere ar ridica de facto obiectivul UE de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră pentru 2030 la 57%, deoarece contribuția absorbțiilor nete la obiectivul de reducere de 55% pentru 2030 a fost limitată la 225 de milioane de tone de echivalent CO2 în Legea UE privind clima, așa cum a propus Parlamentul European. De asemenea, ar fi benefică pentru îmbunătățirea biodiversității și pentru reîmpădurire.

Mai mult, deputații europeni propun înființarea unui mecanism de perturbări naturale din 2026 până în 2030, disponibil pentru statele membre care nu și-au atins obiectivele anuale din cauza așa-numitelor „perturbări naturale”, de exemplu, incendii forestiere.

În cele din urmă, aceștia își reafirmă poziția conform căreia rezervoarele naturale de carbon sunt fragile și volatile și, prin urmare, contrar propunerii Comisiei, nu ar trebui să fie puse în comun cu emisiile din sectorul agricol.

Astfel, Parlamentul este acum pregătit să înceapă negocierile cu statele membre.

Andreea Radu este redactor CaleaEuropeană.ro. Absolventă a Facultății de Științe Politice din cadrul Universității din Bucuresti, Andreea urmează un program de masterat în domeniul "Politicile egalității de șanse in context românesc și european".

PARLAMENTUL EUROPEAN

Noul Parlament European se reunește săptămâna viitoare în sesiune plenară de constituire. Își va alege conducerea și va decide dacă sprijină un nou mandat al Ursulei von der Leyen în fruntea Comisiei Europene

Published

on

© European Union 2022 - Source : EP

Parlamentul European recent ales se reunește săptămâna viitoare într-o sesiune plenară de constituire în care își va alege președintele pentru următorii doi ani și jumătate, va decide cine sunt cei 14 vicepreședinți și cei cinci chestori și va hotărî dacă aprobă sau nu un nou mandat al Ursulei von der Leyen în fruntea Comisiei Europene, informează legislativul european. 

Alegerea președintelui Parlamentului European

După constituirea noul Parlament pe 16 iulie, eurodeputații își vor alege președintele pentru următorii doi ani și jumătate.

Funcția de președinte dispune de o gamă largă de competențe executive și reprezentative, care se extind la „toate competențele pentru a prezida lucrările Parlamentului și pentru a asigura buna desfășurare a acestora”.

Cum este ales președintele?

Candidații pot fi propuși fie de un grup politic, fie de un grup de eurodeputați care ating pragul redus, și anume 1/20 din numărul deputaților. Înainte de vot, candidații se pot adresa plenului pentru cel mult cinci minute.

Alegerile au loc prin vot secret și necesită o majoritate absolută a voturilor valabil exprimate, și anume 50% plus unu. Buletinele de vot albe sau anulate nu sunt luate în considerare. Termenul limită pentru nominalizările la funcția de președinție este luni, 15 iunie, ora 19.00 CEST (20.00 ora României).

În cazul în care niciun candidat nu este ales în primul tur de scrutin, aceiași candidați sau alți candidați pot fi nominalizați pentru un al doilea tur de scrutin, în aceleași condiții.

Dacă este necesar, poate avea loc un al treilea tur de scrutin, conform acelorași reguli. În cazul în care niciunul dintre candidați nu este ales în al treilea tur de scrutin, cei doi candidați care au întrunit cele mai multe voturi din al treilea tur de scrutin trec la un al patrulea și ultim tur de scrutin, câștigat de candidatul care primește cele mai multe voturi.

Odată ales, noul președinte își preia atribuțiile și poate susține un discurs inaugural.

Noul Birou al Parlamentului European: alegerea vicepreședinților și a chestorilor 

Tot marți, 16 iulie, legislativul european își va alege cei 14 vicepreședinți, urmând ca miercuri, 17 iulie, să decidă cine vor fi cei cinci chestori.

Care sunt atribuțiile vicepreședinților și ale chestorilor?

Vicepreședinții îl pot înlocui pe președinte, inclusiv pentru a prezida ședințele plenare și pentru a reprezenta Parlamentul în cadrul unor ceremonii sau acțiuni specifice, atunci când este necesar. Chestorii se ocupă de chestiuni administrative care îi afectează în mod direct pe eurodeputați.

Vicepreședinții și chestorii sunt membri ai Biroului Parlamentului European (în cadrul căruia chestorii participă cu rol consultativ), care stabilește norme pentru buna funcționare a Parlamentului.

Printre alte atribuții, Biroul elaborează proiectul preliminar de buget al Parlamentului și decide cu privire la aspectele administrative, de personal și organizaționale.

Practic, grupurile politice urmăresc să se asigure că membrii Biroului reflectă, în linii mari, componența numerică a grupurilor, ținând seama, de asemenea, de rezultatele alegerii președintelui.

Procedura de vot

Regulamentul de procedură (articolele 17 și 18) al Parlamentului stabilește modul în care sunt aleși membrii Biroului. Nominalizările pentru funcția de președinte sunt propuse fie de un grup politic, fie de un grup de eurodeputați care ating pragul redus (1/20 din deputați).

Vicepreședinții sunt aleși printr-un singur tur de scrutin, cu majoritatea absolută a voturilor exprimate. În cazul în care numărul candidaților aleși este mai mic de 14, se organizează un al doilea tur de scrutin pentru locurile rămase, în aceleași condiții. Dacă este necesar un al treilea vot, este suficientă o majoritate simplă. Ordinea precedenței vicepreședinților este stabilită de ordinea în care sunt aleși și, în caz de egalitate de voturi, în funcție de vârstă. Dacă se votează prin aclamare, ordinea precedenței este determinată de un vot secret.

În fiecare tur de scrutin, deputații pot vota pentru un număr de candidați egal cu numărul de locuri disponibile în runda respectivă, dar trebuie să voteze pentru mai mult de jumătate din posturile care urmează să fie ocupate (număr rotunjit prin adaos). Practic, acest lucru înseamnă că, în primul tur, deputații vor trebui să voteze pentru cel puțin opt candidați și, în cazul în care există un număr impar de locuri în rundele următoare, numărul va fi rotunjit prin adaos: de exemplu, pentru nouă poziții, minimul ar fi de cinci voturi. Buletinele de vot care nu ating numărul minim nu sunt luate în considerare.

Alegerea chestorilor urmează aceeași procedură ca și cea pentru alegerea vicepreședinților.

Înființarea comisiilor și a delegațiilor parlamentare

Euroeputații vor confirma miercuri numărul și dimensiunea comisiilor permanente, subcomisiilor și delegațiilor. Componența comisiilor va fi anunțată vineri.

 Votul privind propunerea Conferinței președinților (președintele PE și liderii grupurilor politice) de a înființa comisiile și delegațiile Parlamentului pentru noua legislatură va avea loc miercuri. Listele eurodeputaților care urmează să fie numiți în fiecare comisie (decise la nivel intern de grupurile politice și de deputații neafiliați) urmează să fie anunțate vineri.

Conform Regulamentului de procedură (articolul 216) al Parlamentului, componența comisiilor și subcomisiilor ar trebui să reflecte, pe cât posibil, componența Parlamentului în ansamblu. Distribuția proporțională a locurilor în comisii între grupurile politice nu trebuie să se îndepărteze de cel mai apropiat număr întreg corespunzător.

Parlamentul European decide dacă sprijină sau nu un nou mandat al Ursulei von der Leyen în fruntea Comisiei Europene

Joi la ora 9.00 CEST (10.00 ora Româneii), von der Leyen va lua cuvântul în plenul Parlamentului și își va prezenta viziunea și planurile pentru președinția Comisiei. Intervenția va fi urmată de o dezbatere cu eurodeputații.

Votul secret (pe hârtie) va avea loc după dezbatere, la ora 13.00 CEST (14.00 ora României).

Parlamentul alege președintele Comisiei cu o majoritate a deputaților săi (361, într-un Parlament cu 720 de membri). În cazul în care candidatul nu obține majoritatea necesară, președintele PE invită Consiliul European să propună un nou candidat în termen de o lună, urmând aceeași procedură.

Ursula von der Leyen este președinta Comisiei din 2019 și a fost candidatul „cap de listă” al PPE la alegerile europene din 6-9 iunie.

Dacă va fi aleasă joi de eurodeputați, aceasta va reveni în funcția de președintă a Comisiei Europene pentru următorii cinci ani.

Eurodeputații vor dezbate rezultatele summitului european din 27 iunie 2024

Miercuri dimineață, eurodeputații vor dezbate rezultatele summitului din 27 iunie cu reprezentanți ai Consiliului și Comisiei Europene.

În pregătirea următorului ciclu instituțional al UE, șefii de stat sau de guvern l-au ales pe fostul prim-ministru portughez António Costa drept următorul președinte al Consiliului European, au propus-o pe Ursula von der Leyen drept candidată la funcția de președinte al Comisiei Europene și au numit-o pe Kaja Kallas, prim-ministrul Estoniei, drept candidată la funcția de Înalt Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate (cu condiția ca aceasta să fie acceptată și de președinta aleasă a Comisiei).

În cursul reuniunii lor de la Bruxelles, liderii UE s-au axat, de asemenea, pe războiul Rusiei împotriva Ucrainei, pe situația din Orientul Mijlociu, pe chestiuni de securitate și apărare și pe competitivitate. Aceștia au discutat, de asemenea, despre migrație, situația din Republica Moldova și Georgia, amenințările hibride, precum și despre lupta împotriva antisemitismului, rasismului și xenofobiei.

Noul Parlament își va exprima sprijinul ferm pentru Ucraina

Miercuri dimineață, liderii grupurilor politice vor susține declarații privind nevoia sprijinului continuu acordat Ucrainei. O rezoluție va fi supusă la vot. 

Întrucât Rusia își intensifică bombardamentele asupra infrastructurii civile ucrainene, ce au inclus atacul asupra celei mai mari clinici pediatrice din țară, liderii grupurilor politice vor dezbate cele mai recente evoluții ale războiului de agresiune al Rusiei.

În rezoluția care va fi votată la ora 17.00 CEST (18.00 ora României), eurodeputații vor adopta poziția noului Parlament și se așteaptă ca aceștia să își reafirme sprijinul ferm pentru Ucraina.

Continue Reading

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI

Marian-Jean Marinescu, cel mai longeviv eurodeputat român și membru încă de la aderarea la UE, își încheie activitatea de aproape două decenii în Parlamentul European

Published

on

© Marian-Jean Marinescu/ Facebook

Marian-Jean Marinescu, cel mai longeviv europarlamentar român, își va încheia mandatul la jumătatea lunii iulie 2024, după o carieră remarcabilă în Parlamentul European începută odată cu aderarea României la Uniunea Europeană în 2007, fiind singurul om politic român care a activat în legislativul european încă de la integrarea României în UE.

Dragii mei, cei care poate ați urmărit aceste intervenții ale mele, toată perioada în care am fost deputat european am avut această preocupare de a transmite ceea ce se întâmplă în Parlamentul European și ceea ce fac eu aici” a declarat Marinescu, într-un mesaj video prilejuit de încheierea mandatului său. Noul Parlament European ales la scrutinul european din 6-9 iunie 2024 va fi instalat pe 16 iulie.

Marinescu a avut o activitate intensă în Parlamentul European, fiind vicepreședinte al grupului PPE timp de 12 ani și jumătate și coordonatorul PPE pentru politica de transport în următorii 5 ani. De asemenea, a lucrat în Comisia pentru transport, în Comisia pentru industrie și energie, iar în ultimii 2 ani și jumătate în Comisia pentru mediu.

Am fost raportor pe diverse dosare, destul de importante”, a subliniat el, menționând că a închis 5 dosare în codecizie în ultimul său mandat.

Marinescu a fost desemnat de trei ori cel mai bun deputat european, de două ori pentru cercetare și o dată pentru transport, și a fost vicepreședinte și apoi președinte al intergrupului din PE, Cer și Spațiu.

El a fost, de asemenea, membru în delegația PE pentru Balcani și a deschis primul cabinet de europarlamentar în afara UE, în Moldova, în 2007. “Eu sunt mulțumit de ceea ce am făcut, bineînțeles că opiniile pot fi diferite, dar nu o să mă uit în urmă cu rușine, ci mă voi uita în urmă cu mândrie,” a declarat Marinescu.

El și-a exprimat speranța că România va continua să fie reprezentată corect în Parlamentul European și va avea un cuvânt important de spus. “Vă mulțumesc pentru atenția pe care mi-ați acordat-o în această perioadă și vă doresc tuturor să fiți sănătoși și voioși!” a încheiat el.

 

Pe parcursul mandatelor sale de europarlamentar, Marian-Jean Marinescu a fost vicepreședinte al grupului PPE din Parlamentul European timp de aproape 12 ani, în 2007, 2008-2009, 2009-2014 și 2014 – 2019.

A fost desemnat în mai multe rânduri în topul celor mai influenți eurodeputați români în domeniul politicilor de transport, fiind, de altfel, coordonatorul grupului PPE în Comisia pentru transport din Parlamentul European. În perioada 2023 – 2024 a ultimului mandat a fost vicepreședinte al Comisiei pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară din PE.

Cele mai importante dosare pe care le-a coordonat au fost regulamentul privind Cerul Unic European și regulamentul privind funcționarea Agenției Europene pentru Siguranța Aeriană, dosare pe care le-a preluat în 2008 și le-a coordonat până în prezent. Marinescu a reușit să finalizeze negocierile cu Consiliul Uniunii Europene privind regulamentul Cerului Unic European, dar din rațiuni tehnice – traducerea documentului în toate limbile oficiale ale UE – votul final pe acest regulament va fi dat la o sesiune plenară a următorului Parlament European.

Pe parcursul activității sale de membru al PE, Marian-Jean Marinescu a câștigat de mai multe ori premiul de Europarlamentarul Anului, în anii 2014 și 2017 la categoria “cercetare și inovare” și în anul 2020 la categoria “transport și turism”.

Continue Reading

Dan Motreanu

27 de ani de la lansarea Parteneriatului Strategic România-SUA. Dan Motreanu: A devenit unul dintre elementele de bază ale politicii externe a României, alături de apartenența la NATO și la UE

Published

on

© Dan Motreanu/Facebook

România beneficiază de cele mai solide garanții de securitate din istoria sa, pe baza Parteneriatului Strategic România-SUA și a apartenenței la NATO, a subliniat eurodeputatul Dan Motreanu într-un mesaj publicat pe Facebook, în contextul în care, astăzi, 11 iulie,  în urmă cu 27 de ani, în 1997, România și SUA lansau Parteneriatul Strategic.

”Parteneriatul Strategic dintre România și Statele Unite ale Americii a fost lansat la 11 iulie 1997, fiind anunțat de președintele SUA, Bill Clinton, într-un discurs ținut la București. După 27 de ani, România beneficiază de cele mai solide garanții de securitate din istoria sa, pe baza Parteneriatului Strategic România-SUA și a apartenenței la NATO. România este apărată de soldați americani, staționați în țara noastră, sub egida NATO, iar la Deveselu a fost amplasat un sistem american de apărare împotriva rachetelor balistice, care ulterior a trecut sub comanda NATO”, a amintit Motreanu, în contextul în care zilele acestea, la Washington, are loc summitul aniversar al NATO, organizație care celebrează 75 de ani de la înființare.

El a reliefat și importanța discursului susținut de președintele Clinton la București în urmă cu 27 de ani.

”După 27 de ani, putem spune că discursul ținut de președintele Clinton la București în 1997 a fost prima confirmare a faptului că aspirațiile euro-atlantice ale României pot deveni realitate”, consideră eurodeputatul.

În încheiere, Dan Motreanu a evidențiat pilonii pe care se fundamentează relația strânsă dintre România și SUA.

”Parteneriatul Strategic are la bază atașamentul celor două țări față de valorile democratice. În cei 27 de ani care au trecut de atunci, Parteneriatul Strategic a devenit unul dintre elementele de bază ale politicii externe a României, alături de apartenența la NATO și la UE”, a conchis europarlamentarul.

Continue Reading

Facebook

Advertisement

Concrete & Design Solutions

Concrete-Design-Solutions
ROMÂNIA14 mins ago

Directorul general Adrian-Victor Vevera, mesaj la ceas aniversar: ICI București celebrează 54 de ani de excelență. Ne vom continua misiunea de a inova și de a contribui la transformarea digitală a societății

CONSILIUL UE2 hours ago

Miniștrii de externe din UE se pregătesc boicoteze o reuniune diplomatică la nivel înalt pe care președinția Ungariei la Consiliul UE ar trebui să o găzduiască

SUA2 hours ago

Joe Biden, discurs către națiune din Biroul Oval după tentativa de asasinat asupra lui Trump: În America, ne rezolvăm diferendele la urnele de vot, nu cu gloanțe

NATO21 hours ago

Jens Stoltenberg, „șocat” de tentativa de asasinat asupra lui Donald Trump: Aliații NATO sunt uniți pentru a ne apăra libertatea și valorile

ROMÂNIA22 hours ago

Premierul Marcel Ciolacu: România și Franța împărtășesc aceleași valori democratice, bazate pe ideile de libertate, egalitate, fraternitate

ROMÂNIA23 hours ago

Ambasadorul României în SUA: Tentativa de asasinat împotriva lui Donald Trump este șocantă. Violența motivată politic trebuie condamnată întotdeauna

ROMÂNIA1 day ago

Nicolae Ciucă, mesaj de Ziua națională a Franței: Franța ne-a fost întotdeauna prieten și aliat, dar și un izvor de civilizație europeană autentică

POLITICĂ1 day ago

Nicolae Ciucă: Ura și violența nu își au loc într-o democrație. Atacul asupra lui Donald Trump este un atac la adresa libertății de exprimare

ROMÂNIA1 day ago

Klaus Iohannis, “îngrozit” de tentativa de asasinat asupra lui Trump: Violența și agresivitatea nu sunt atribute ale niciunei democrații

ROMÂNIA1 day ago

Marcel Ciolacu, după tentativa de asasinat asupra lui Donald Trump: Indiferent de diferențele politice sau ideologice, recurgerea la violență nu este niciodată justificată

SUA2 hours ago

Joe Biden, discurs către națiune din Biroul Oval după tentativa de asasinat asupra lui Trump: În America, ne rezolvăm diferendele la urnele de vot, nu cu gloanțe

NATO3 days ago

“NATO este ca o căsnicie, trebuie să fi implicat în fiecare zi”, afirmă Stoltenberg la ultimul summit ca secretar general înainte de a preda ștafeta

NATO3 days ago

Amfitrion al celebrării a 75 de ani de NATO, Joe Biden a încheiat un summit bântuit de gafa confundării lui Zelenski cu Putin alăturându-se tradiției SUA care se întinde “de la Truman la Reagan și până la mine” de apărare a NATO

INTERVIURI3 days ago

VIDEO INTERVIU Mircea Geoană, la summitul NATO de la Washington: Sprijinul NATO, o garanție suplimentară că Ucraina și R. Moldova își pot îndeplini calea europeană

NATO3 days ago

Summitul NATO: România, reprezentată de Nicolae Ciucă la lansarea “Pactului pentru Ucraina”, alături de Biden, Zelenski, Macron și ceilalți lideri euro-atlantici

ROMÂNIA4 days ago

Guvernul aprobă Strategia națională în domeniul inteligenței artificiale

MAREA BRITANIE4 days ago

În prima întâlnire cu Volodimir Zelenski, noul premier britanic îl asigură de sprijinul de neclintit al Regatului Unit: Schimbarea guvernului nu schimbă cu nimic sprijinul pe care îl vom oferi

ROMÂNIA4 days ago

Investiție de peste 100 milioane de dolari a PepsiCo într-un depozit automatizat din Popești-Leordeni. Ciolacu: Contribuiți la reducerea deficitului comercial al țării prin exportul producției către alte 17 state din lume

NATO4 days ago

La 75 de ani de NATO, liderii aliați au adoptat Declarația de la Washington: “Cale ireversibilă” a Ucrainei către NATO și o “Alianță capabilă” să apere flancul estic împotriva oricărui adversar

NATO5 days ago

Klaus Iohannis, la Washington: România susține ca perspectiva transatlantică a Ucrainei să fie ireversibilă. Ajutăm Ucraina și R. Moldova pentru că putem să o facem

Trending