Înaltul Reprezentant al UE pentru Afaceri Externe și Politică de Securitate, Josep Borrell, a reafirmat importanța acordată de UE relațiilor cu statele din Parteneriatul Estic (PaE) și a exprimat, totodată, mândria UE legată de dorința acestora de a se racorda la realitatea sa politică și chiar de a o integra în plan național pentru a deveni ulterior parte a blocului european, cu ocazia vizitei la Bruxelles a miniștrilor de externe din Georgia, Republica Moldova și Ucraina.
„Uniunea Europeană acordă cea mai mare importanță relațiilor sale cu partenerii estici și considerăm această regiune o prioritate pentru sprijinul și angajamentul nostru. Și sunt sigur că astăzi, Consiliul European va reafirma această importanță și angajamentul nostru. Prea des, în cadrul Uniunii Europene, luăm de bun ceea ce am reușit să creăm: un spațiu de prosperitate, securitate și oportunități pentru toți. Uniunea noastră nu este perfectă, dar faptul că aderarea este văzută ca un obiectiv strategic pentru multe țări este un mare compliment.”
Joi, 24 iunie, Înaltul Reprezentant s-a întâlnit la Bruxelles cu viceprim-ministrul și ministrul afacerilor externe al Georgiei, David Zalkaliani, prim-ministrul interimar și ministru al afacerilor externe și integrării europene al Republicii Moldova, Aureliu Ciocoi și cu ministrul afacerilor externe al Ucrainei, Dmytro Kuleba, pentru discuții legate de revigorarea cooperării în cadrul Parteneriatului Estic în direcția aprofundării integrării europene a celor trei state, precum și a gestionării provocărilor sectoriale, de ordin politic și de securitate întâmpinate de Trio-ul estic.
Astfel, Josep Borrell a salutat coordonarea mai strânsă dintre Georgia, Republica Moldova și Ucraina, precum și cererea acestora de cooperare consolidată cu Uniunea Europeană.
„Un aspect crucial al Parteneriatului nostru Estic este crearea de legături nu numai între Uniunea Europeană și țările noastre partenere, ci și între ele – între partenerii înșiși. Și acesta este un lucru bun. Și cu fiecare dintre voi, nu numai că cooperăm în cadrul Parteneriatului Estic, dar avem și acorduri de asociere, inclusiv zone de liber schimb aprofundate și cuprinzătoare. Aceste acorduri sunt cele mai cuprinzătoare pe care Uniunea Europeană le are cu orice alt partener – cu oricare dintre partenerii săi. Ele ne impulsionează să ne consolidăm asocierea politică și integrarea economică – ceea ce am făcut.”
Apropierea de Uniunea Europeană va necesita o muncă din partea ambelor părți. În fiecare dintre țările dumneavoastră, știți că există domenii cheie de reformă care necesită îmbunătățiri rapide, temeinice și sincere. Putem doar să ne apropiem de legislație, să aprofundăm cooperarea și să avansăm în activitatea comună dacă aceste reforme sunt pe deplin adoptate și aplicate.
Suntem alături de fiecare dintre voi, respectiv de fiecare dintre voi în aceste eforturi și vă sprijinim politic și financiar.
Mai departe, șeful diplomației europene a subliniat că 2021 este un an important pentru Parteneriatul Estic, în contextul în care, împreună cu Comisia, statele membre sunt în procesul de finalizare a agendei post-2020, care conține obiective și rezultate concrete. Concret, UE dorește dezvoltarea relațiilor cu partenerii estici pe baza principiilor incluziunii și diferențierii și se așteaptă, în acest sens, la cooperarea Georgiei, Republicii Moldova și Ucrainei.
„Summitul Parteneriatului Estic va avea loc în decembrie, când vom avea ocazia de a pune în mișcare această nouă agendă și de a conveni asupra unei viziuni comune pentru viitor”, a precizat Înaltul Reprezentant. „Așteptăm cu nerăbdare să dezvoltăm relații bazate pe principiile incluziunii și diferențierii. Ambele trebuie să fie implementate laolaltă și acest lucru va necesita flexibilitate din partea ambelor părți. Contez pe voi, Georgia, Moldova și Ucraina, să jucați un rol deplin și constructiv în acest sens”, a adăugat Josep Borrell.
În final, șeful diplomației europene a reafirmat disponibilitatea UE pentru a-i sprijinii pe partenerii estici politic și financiar, însă cu condiția ca aceștia să respecte punerea în practică a agendei de reforme naționale la care s-au angajat.
„Suntem alături de fiecare dintre voi, respectiv de fiecare dintre voi în aceste eforturi și vă sprijinim politic și financiar. (…) Apropierea de Uniunea Europeană va necesita o muncă din partea ambelor părți. În fiecare dintre țările dumneavoastră, știți că există domenii cheie de reformă care necesită îmbunătățiri rapide, temeinice și sincere. Nu ne rămâne decât să ne armonizăm legislațiile, să aprofundăm cooperarea și să avansăm în ceea ce privește activitățile comune dacă aceste reforme sunt pe deplin adoptate și aplicate”, a încheiat Înaltul Reprezentant.
Menționăm în context că ministrul afacerilor externe Bogdan Aurescu efectuează, în perioada 24-26 iunie 2021, un turneu regional în Caucazul de Sud, însoțit de șefii diplomațiilor din Austria, Alexander Schallenberg, și Lituania, Gabrielius Landsbergis, în baza mandatului încredințat de Înaltul Reprezentant al UE pentru Afaceri Externe și Politică de Securitate, Josep Borrell, cu scopul de a întări profilul geopolitic al UE în propria vecinătate, de a crește implicarea și rolul UE în soluționarea conflictelor prelungite din regiune, precum și de a eficientiza și crește coeziunea Politicii Externe și de Securitate Comune.
Concret, cei trei diplomați europeni vor merge în Armenia, Azerbaidjan și Georgia pentru a transmite un semnal puternic în ceea ce privește disponibilitatea UE de a sprijini o cooperare extinsă între țările din Caucazul de Sud, inclusiv prin intermediul oportunităților din cadrul Parteneriatului Estic.
Totodată, vizita are ca scop consolidarea Parteneriatului Estic, în pregătirea Summitului PaE din finalul anului, precum și transmiterea către cele trei state a unui mesaj coordonat, de continuare și aprofundare a reformelor și apropierii de UE.
Demersul reprezintă un prim rezultat concret al propunerilor avansate de ministrul Bogdan Aurescu la reuniunea informală a miniștrilor afacerilor externe (format Gymnich) de la Lisabona (27 mai), când au fost discutate, la inițiativa ministrului român, susținută de alți 10 omologi (Bulgaria, Cehia, Estonia, Letonia, Lituania, Polonia, Portugalia, Slovacia, Slovenia, Suedia), situația conflictelor prelungite din Vecinătatea Estică, precum și instrumentele concrete prin care UE poate să fie mai eficientă și mai activă în rezolvarea acestora.