Ministrul afacerilor externe Bogdan Aurescu va participa, în perioada 20 septembrie – 24 septembrie 2021, în cadrul delegației conduse de Președintele României,  Klaus Iohannis, la dezbaterile generale ale celei de-a 76-a sesiuni a Adunării Generale a Organizației Națiunilor Unite (AG ONU), care vor avea loc la sediul ONU din New York, precum și la o serie de evenimente și reuniuni la nivel ministerial din marja AG ONU, informează un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Participarea țării noastre la cel mai înalt nivel la actuala sesiune a Adunării Generale a ONU reconfirmă susținerea constantă a țării noastre pentru diplomația multilaterală eficientă și pragmatică, ca reper al politicii externe a României, alături de respectarea strictă a dreptului internațional și a ordinii internaționale bazate pe reguli, precum și dorința de a consolida contribuția României la activitățile ONU, inclusiv prin intensificarea colaborării bilaterale cu alte state membre ale Organizației, din toate regiunile globului.

Agenda ministrului afacerilor externe Bogdan Aurescu în marja celei de-a 76-a sesiuni a Adunării Generale a ONU include participarea la o serie de reuniuni multilaterale organizate în acest context, pe teme precum perspectivele dreptului internațional umanitar și rolul Curții Penale Internaţionale în combaterea impunității și consolidarea principiului statului de drept la nivel global, precum și la alte formate de cooperare multilaterală, precum Alianța pentru Multilateralism.

Președintele Klaus Iohannis va conduce delegația României la segmentul la nivel înalt al celei de-a 76-a sesiuni a Adunării Generale a Organizației Națiunilor Unite (ONU). Prezent pentru a cincea oară la lucrările celui mai mare for politic la nivel global, șeful statului va susține un discurs în plenul Adunării Generale și va lua parte, la invitația președintelui american Joe Biden, la Summitul Global pe tema coordonării răspunsului internațional în contextul noului coronavirus.

La sesiunea din acest an a Adunării Generale a ONU, pentru prima dată de la începutul pandemiei de COVID-19, lucrările evenimentului se vor derula cu prezența fizică a șefilor de stat sau de guvern din statele membre ONU.

De asemenea, ministrul Bogdan Aurescu va participa la o reuniune a miniștrilor afacerilor externe din statele membre UE, având ca temă principală situația din Afganistan, cu accent pe evoluțiile recente privind situația internă și de securitate, precum și cooperarea regională. De asemenea, miniștrii europeni vor aborda evoluțiile recente din Sahel și din regiunea Indo-Pacificului.

Un capitol distinct în contextul participării șefului diplomației române la dezbaterile generale ale celei de-a 76-a sesiuni a Adunării Generale a ONU va fi consacrat exercitării atribuțiilor României de Președinție-în-exerciţiu a Comunităţii Democraţiilor (2019 – 2022), prin găzduirea de către ministrul afacerilor externe Bogdan Aurescu a celei de-a zecea reuniuni ministeriale a Comunităţii Democraţiilor.

Pe lângă reprezentanți de nivel din statele participante la Comunitatea Democrațiilor, la reuniunea ministerială vor participa Preşedintele celei de-a 76-a sesiuni a Adunării Generale a ONU, Abdulla Shahid, Subsecretarul general al ONU pentru afaceri politice și de consolidare a păcii, Rosemary DiCarlo, Secretarul General al Comunității Democrațiilor, Thomas Garrett, precum și reprezentanţi ai societății civile şi ai organizațiilor de tineret.

Prin tema reuniunii ministeriale a CoD din acest an, ,,Democrație și Reziliență: Obiective Împărtășite” (“Democracy and Resilience: Shared Goals”), Președinția română a Comunității Democrațiilor își propune să ofere un cadru adecvat pentru promovarea în continuare a valorilor democratice la nivel global, mai ales în contextul provocărilor actuale la adresa democrațiilor de pe întreg globul, precum și premisele continuării acțiunii susținute a democrațiilor consolidate de a-și dinamiza și eficientiza eforturile pentru consolidarea rezilienței democratice.

Mai mult, ministrul român al afacerilor externe va avea întâlniri bilaterale cu omologi din diverse spații geografice.

Din perspectiva contactelor bilaterale, o atenție specială va fi acordată întrevederilor bilaterale cu omologi din țări din Caucaz şi Asia Centrală, Asia de Sud şi de Est, Orientul Mijlociu Africa şi state din Pacific şi Caraibi, subsumate obiectivului României privind dezvoltarea şi consolidarea relaţiilor cu statele din aceste regiuni.

Nu în ultimul rând, prezența la New York a ministrului Bogdan Aurescu va permite organizarea de întâlniri cu reprezentanții organizațiilor evreiești din Statele Unite ale Americii, acțiuni de tradiție pentru șeful diplomației române cu ocazia participării la sesiunile Adunării Generale a ONU.

Bogdan Aurescu va reafirma, cu acest prilej, angajamentul României privind combaterea antisemitismului, rasismului și a extremismului de orice natură, precum și promovarea cunoașterii și consolidarea educației în domeniul Holocaustului.

Ministrul francez de externe, Jean-Yves Le Drian, a convenit cu omologul său indian, Subrahmanyam Jaishankar, să lucreze împreună la un program pentru a promova o „ordine internaţională cu adevărat multilaterală”, a comunicat sâmbătă diplomaţia de la Paris, informează Agerpres. 

Cei doi miniștri au mai convenit, în cursul unei convorbiri telefonice, aprofundarea parteneriatului strategic dintre ţările lor, „bazat pe o relație de încredere politică între două mari națiuni suverane ale regiunii indo-pacifice”. 

De asemenea, Jean-Yves Le Drian a anunţat vineri că ambasadorii acreditaţi în Statele Unite şi Australia au fost rechemaţi pentru consultări ca urmare a „gravităţii excepţionale” a anunţului încheierii unui parteneriat strategic între Washington, Londra şi Canberra, care a condus la anularea de către Australia a unui contract de achiziţii de submarine din Franţa

Alianța trilaterală de securitate anunțată de Statele Unite, Marea Britanie și Australia – AUKUS – cu scopul de a contracara influența Chinei în regiunea indo-pacifică a provocat o adevărată criză diplomatică transatlantică prin iritarea Franței, care și-a văzut reziliat un contract de vânzare de submarine către Australia, și dezamăgirea șefului diplomației europene, Josep Borrell, care a pledat din nou pentru necesitatea unei autonomii strategice europene.

Liderii celor trei țări au dezvăluit miercuri alianța care prevede inclusiv un efort comun pentru a ajuta armata australiană să achiziționeze submarine cu propulsie nucleară. Aceștia au subliniat că submarinele vor fi alimentate cu energie nucleară, dar nu vor transporta arme nucleare. Împreună, în mod virtual, cu premierul australian Scott Morrison și cu omologul său britanic Boris Johnson, președintele american Joe Biden a declarat că cele trei națiuni fac un “pas istoric” pentru a-și aprofunda cooperarea.

Mai mult, Statele Unite şi-au exprimat vineri regretul în legătură cu rechemarea ambasadorului francez pentru consultări şi intenţionează să rămână “angajate în zilele viitoare pentru a rezolva diferendele” cu Parisul.

Noul parteneriat dintre cele trei ţări a fost primit cu rezerve şi la Bruxelles, unde şeful diplomaţiei UE, Josep Borrell, a spus că înţelege ”dezamăgirea francezilor” şi a susţinut că acordul AUKUS ”ne obligă din nou să reflectăm asupra necesităţii de a exista prin noi înşine şi de a dezvolta autonomia strategică a UE”.

Borrell a prezentat joi o comunicare comună pentru cooperarea Uniunii Europene cu regiunea indo-pacifică şi a transmis că la reuniunea miniştrilor de externe europeni care se va desfăşura pe 18 octombrie la Luxemburg vor fi ”analizate repercusiunile” alianţei AUKUS. Strategia UE privind regiunea indo-pacifică a fost invocată și de președinta Comisiei, Ursula von der Leyen, în discursul privind Starea Uniunii susținut miercuri în Parlamentul European de la Strasbourg.

Reuniunea miniştrilor agriculturii din ţările G20, desfăşurată la Florenţa, s-a încheiat sâmbătă cu un apel pentru suplimentarea eforturilor de combatere a foametei în lume şi o pledoarie pentru mai multă inovaţie în agricultură, transmite Agerpres. 

În ultimele decenii, agricultura și sistemele alimentare globale au dus la o creștere substanțială a producției de alimente pentru a hrăni o populația în creștere și au îmbunătățit disponibilitatea alimentelor și accesul la acestea, în ciuda expunerii continue la o mare varietate de riscuri.

Cu toate acestea, la șase ani de la adoptarea Agendei 2030 pentru dezvoltare durabilă, un sfert din populația mondială încă se confruntă cu insecuritatea alimentară, iar lumea nu este pe drumul cel bun pentru a atinge Obiectivul 2 de dezvoltare durabilă (ODD 2) – Foamete zero. Această situație a fost exacerbată de perturbările legate de pandemia COVID-19, se arată în comunicatul oficial. 

„Sustenabilitatea are o soluție: inovarea. Ne-am întâlnit cu țările G20 pentru a ne lua angajamente comune și concrete în domeniul agriculturii, al alimentației și al mediului. Planeta nu așteaptă”, a transmis, pe Twitter, ministrul italian al agriculturii, Stefano Patuanelli, a cărui ţară prezidează G20 în acest an. 

Mai mult, miniștrii agriculturii din țările G20 au transmis că sistemele alimentare durabile și reziliente sunt fundamentale pentru securitatea alimentară și nutriție, contribuind la o alimentație sănătoasă și echilibrată, la eradicarea sărăciei, la gestionarea durabilă a resurselor naturale, la conservarea și protecția ecosistemelor și la atenuarea schimbărilor climatice și adaptarea la acestea. 

Citiți și: Situația din Afganistan va fi subiectul unui summit ad-hoc al G20 ce va avea loc la finalul lunii septembrie, după încheierea Adunării Generale a ONU

Participanţii au discutat, de asemenea, despre cum poate fi găsit un echilibru între creşterea producţiei de hrană şi protejarea climei.

Subliniind angajamentele asumate în cadrul Agendei 2030 pentru dezvoltare durabilă și în Acordul de la Paris, miniștrii vor continua să lucreze pentru a promova sisteme alimentare durabile și reziliente care creează beneficii pentru populație, planetă și prosperitate și vor lua măsuri urgente pentru a aborda cauzele și impactul schimbărilor climatice și pentru a conserva, proteja și restabili biodiversitatea și ecosistemele.

„Vom promova cercetarea și inovarea pentru a spori rezistența și durabilitatea sistemelor agricole și alimentare, pentru a atenua schimbările climatice și a ne adapta la acestea, pentru a stopa și inversa tendința de pierdere a biodiversității și pentru a spori rezistența plantelor și a animalelor la boli, dăunători și stres abiotic. Recunoaștem că cercetarea este consolidată prin principii comune de deschidere, transparență, reciprocitate și excelență. Vom depune eforturi pentru a consolida colaborarea în domeniul cercetării și pentru a îmbunătăți interfața dintre știință și politică”, au punctat aceștia.