Președintele ucrainean Petro Poroșenko a semnat marți o lege care permite utilizarea forței militare împotriva Rusiei în regiunea separatistă Donbass, potrivit DPA, citat de Agerpres.
Legea urmărește reintegrarea celor două regiuni separatiste Donețk și Lugansk, precizează Petro Poroșenko, potrivit unui comunicat al Administrației Prezidențiale ucrainene.
”Nu ar trebui să credem că ținta Rusiei se rezumă doar la Crimeea sau doar la estul statului nostru. Sunt sigur că ținta este întreaga Ucraină”, a mai punctat acesta.
Această legea permite armatei ucrainene să ”folosească forţa” pentru a ”descuraja agresiunea armată a Federaţiei Ruse în regiunile Doneţk şi Lugansk”.
Ministerul rus de Externe a calificat luna trecută acestă lege drept o ”pregătire pentru război”.
Separatiştii proruși şi armata ucraineană se confruntă de patru ani în Donbas. Peste 10.000 de persoane şi-au pierdut viaţa în acest conflict care a început în primăvara anului 2014 și peste 1.5 milioane de oameni au fost detașați, după mişcarea de contestare fără precedent care a adus forţele prooccidentale la putere la Kiev.
Adoptarea legislației survine în contextul în care anul acesta, la data de 20 februarie, se celebrează patru ani de la Revoluția Demnității, când președintele prorus Viktor Ianukovici a fost îndepărtat de la conducere ca urmare a deciziei sale de a reunța la încheierea Acordului de Asociere cu Uniunea Europeană, lucru ce a stârnit nemulțumirea cetățenilor ucraineni, care primiseră o gură de aer proaspăt și speranțe la o viață mai bună, având în vedere că statul ucrainean se confrunta cu o situație economică sensibilă. Protestele de amploare de la sfrâșitul anului 2013 și începutul anului 2014 au devenit cunoscute sub numele de EuroMaidan.
Ziua de 20 februarie este cunoscută, de altfel, ca fiind cea mai sângeroasă zi din cadrul protestelor.
Rusia a condamnat la acea vreme decizia de a-l înlătura de la conducere pe Ianukovici, pe care a catalogat-o drept o lovitură de stat a Occidentului, o practică recurentă a Kremlinului, care se poziționează în oglindă față de Vest și care consideră acțiunile acestuia în “curtea din spate” a Moscovei cunoscută și sub numele de vecinătatea apropiată drept demersuri destabilizatoare – o poziție pe care conducerea moscovită o consideră justificată, dacă luăm în calcul faptul că, pentru Rusia, noțiunea de imperiu nu s-a bazat pe controlarea teritoriilor aflate la mare distanță, precum au procedat Imperiul Francez și cel Britanic.
În viziunea lui Putin, sprijinirea mișcărilor proeuropene din Ucraina capătă haine conspiraționale, Occidentul urmărind să înlăture lideri familiari și slabi, ușor de controlat, cu o conducere pro-vestică.
Tot ieri, președintele ucrainean Petro Poroșenko a avut o convorbire telefonică cu cancelarul german Angela Merkel cu privire la perspectiva instalării unei misiuni de menţinere a păcii sub egida ONU în Donbas.
Cu această ocazie, cei doi oficiali au discutat, de asemenea, despre o încetare a focului şi un eventual schimb de prizonieri între separatişti şi forţele guvernamentale, anunță un comunicat al Administrației Prezindețiale ucrainene.
Acordul de pace de la Minsk, mediat de Franța și Germania și semnat de Rusia și Ucraina în 12 februarie 2015, prevede încetarea focului și retragerea armamentului greu de pe linia frontului din estul Ucrainei, precum și reforme constituționale pentru a acorda autonomie acestei zone unde populația rusă are o pondere ridicată. Rusia trebuia, totodată, să pună capăt sprijinului acordat separatiştilor proruşi. Cu toate acestea, luptele au continuat în estul Ucrainei.
