Connect with us

PARLAMENTUL EUROPEAN

PE a adoptat o lege pentru a reface 20% din suprafața terestră și maritimă a UE până în 2030 și toate ecosistemele degradate până în 2050

Published

on

© European Union, 2020/ Source: EC - Audiovisual Service

Parlamentul European a adoptat prima lege pentru refacerea ecosistemelor degradate, care stabilește pentru Uniunea Europeană obiectivul de a-și reface cel puțin 20% dintre suprafețele terestre și maritime până în 2030 și toate ecosistemele degradate până în 2050, informează comunicatul oficial. 

Legea privind refacerea naturii, convenită cu țările membre, va reface ecosistemele degradate din UE, va contribui la atingerea obiectivelor în materie de climă și biodiversitate și va consolida securitatea alimentară.

Pentru a atinge obiectivele globale ale UE, țările membre trebuie să refacă cel puțin 30% din habitatele reglementate de noua lege (de la păduri, pajiști și zone umede la râuri, lacuri și bancuri de corali) de la o stare precară la o stare bună până în 2030, apoi 60% până în 2040 și 90% până în 2050.

În conformitate cu poziția Parlamentului, țările Uniunii ar trebui să acorde prioritate zonelor „Natura 2000” până în 2030. Țările UE vor trebui să se asigure că o zonă nu se deteriorează în mod semnificativ după ce au restabilit-o într-o stare bună. Totodată, țările membre vor trebui să adopte planuri naționale pentru refacerea zonelor, în care să detalieze cum intenționează să atingă aceste obiective.

Pentru a îmbunătăți biodiversitatea în ecosistemele agricole, țările Uniunii vor trebui să facă progrese legate de doi dintre următorii trei indicatori: indicele fluturilor de câmp; ponderea terenurilor agricole cu elemente de peisaj de mare diversitate; stocul de carbon organic din solurile minerale cultivate. Trebuie luate și măsuri pentru a crește indicele păsărilor comune specifice terenurilor agricole, deoarece păsările sunt buni indicatori ai stării generale a biodiversității.

Întrucât refacerea turbăriilor drenate este una dintre cele mai economice modalități de reducere a emisiilor în sectorul agricol, țările Uniunii trebuie să refacă cel puțin 30% din turbăriile drenate până în 2030 (cel puțin un sfert trebuie să fie reumidificate), 40% până în 2040 și 50% până în 2050 (când cel puțin o treime trebuie reumidificate). Reumidificarea va rămâne opțională pentru fermieri și proprietarii de terenuri private.

Legea include și o „frână de urgență”, solicitată de Parlament. Astfel, obiectivele pentru ecosistemele agricole pot fi suspendate în circumstanțe excepționale dacă reduc drastic suprafața necesară pentru a produce suficiente alimente pentru consumul din Uniune.

Legea impune și progrese în ceea ce privește mai mulți indicatori pentru ecosistemele forestiere și cere să fie plantați încă trei miliarde de copaci. Statele membre vor trebui, de asemenea, să transforme cel puțin 25 000 km de râuri în râuri cu curgere liberă și să se asigure că nu se înregistrează pierderi nete din suprafața națională totală de spațiu verde urban și de acoperire a coronamentului în zona urbană.

Acordul convenit cu țările membre a fost adoptat cu 329 voturi pentru, 275 împotrivă și 24 abțineri. El trebuie să fie adoptat acum și de Consiliu înainte de a fi publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene și de a intra în vigoare după alte 20 de zile.


Peste 80% dintre habitatele europene sunt într-o stare precară. La 22 iunie 2022, Comisia a propus o lege privind refacerea naturii pentru a contribui la redresarea pe termen lung a naturii deteriorate în toate zonele terestre și maritime ale UE, pentru a atinge obiectivele UE în materie de climă și biodiversitate și pentru a îndeplini angajamentele internaționale ale UE, în special Cadrul mondial al ONU pentru biodiversitate de la Kunming-Montreal. 

S&D

Vicepreședintele PE interpelează Comisia Europeană: Un mecanism european pentru reducerea inegalităților de acces la servicii de sănătate, necesar

Published

on

© Victor Negrescu - Facebook

Vicepreședintele Parlamentului European, Victor Negrescu, l-a interpelat pe comisarul european, Hadja Lahbib, responsabil pentru răspunsul în situații de criză și protecție civilă, cu privire la strategia UE de sprijinire a pacienților în accesarea echitabilă de tratamente și tehnologii inovative.

„Cele mai performante medicamente și cele mai inovatoare tehnologii medicale trebuie să fie accesibile și românilor. Europa are nevoie de o abordare comună privind politica de sănătate și de un răspuns mai rapid și mai eficient în fața crizelor. Am interpelat-o pe comisara europeană Hadja Lahbib, responsabilă pentru răspunsul în situații de criză și protecție civilă, în cadrul ședinței Comisiei de Sănătate din care fac parte, cu privire la necesitatea unui mecanism european pentru reducerea inegalităților de acces la servicii de sănătate, în mod special în domeniul urgențelor medicale, a bolilor cronice și a maladiilor rare”, a transmis eurodeputatul Victor Negrescu.

Astfel, europarlametarul Victor Negrescu a solicitat o finanțare adecvată pentru sănătate în viitorul buget european pe termen lung precum și stocuri și achiziții comune pentru medicamentele inovatoare sau greu de găsit, conform solicitărilor incluse de acesta în opinia Parlamentului European.

De asemenea, vicepreședintele Legislativului European a cerut intervenții mai rapide la nivel european și o coordonare mai bună între state, dar și un sprijin real pentru regiunile și zonele mai expuse – inclusiv în România.

„Europa trebuie să fie capabilă să ofere un set comun de servicii medicale pentru toți pacienții europeni și să reacționeze imediat atunci când apare o criză, fie că vorbim de dezastre naturale sau alte urgențe”, a mai adăugat acesta. 

   Citiți și: Pacienții români așteaptă peste doi ani pentru accesul la medicamente inovative, față de doar 4 luni în Germania (Studiu W.A.I.T 2024)

Cele mai noi date oferite de „Studiul EFPIA Patient W.A.I.T 2024” arată că pacienții din România așteaptă mai mult de doi ani de zile până când pot accesa un medicament inovativ, mai exact 828 de zile. De asemenea, pacienții din România au acces la un număr foarte limitat de tratamente inovative, în comparație cu pacienții din Germania sau Italia. În România erau disponibile la 5 ianuarie 2024 doar 33 de medicamente, adică o rată de disponibilitate de 19%. 

Politica de sănătate a UE și rolul Comisiei Europene

Uniunea ca entitate nu are competențe în materie de sănătate. Conform tratatelor UE, acest domeniu ține de prerogativele și responsabilitatea statelor membre, de unde caracterul preponderent național al reacțiilor inițiale la declanșarea pandemiei de COVID-19.

Cu toate acestea s-a putut remarca faptul că, pe măsură ce în rândul statelor membre s-a conștientizat mai bine nevoia unei coordonări la nivel european a eforturilor de gestionare a crizei sanitare, rolul și implicarea instituțiilor europene, în special cel al Comisiei Europene, au căpătat o valoare considerabilă.

Responsabilitatea principală pentru sănătatea publică și, în special, pentru sistemele de sănătate revine statelor membre. Cu toate acestea, UE joacă un rol important în îmbunătățirea sănătății publice, prevenirea și gestionarea bolilor, atenuarea surselor de pericol pentru sănătate și armonizarea strategiilor în materie de sănătate între statele membre. 

Continue Reading

PARLAMENTUL EUROPEAN

Propunerile lui Dan Motreanu pentru bugetul UE 2028-2034, susținute de PPE: România va beneficia în continuare de fonduri europene consistente pentru dezvoltare și agricultură

Published

on

© European Union 2024 - Source : EP

România își va păstra accesul la fonduri europene esențiale pentru dezvoltare regională și agricultură, după ce Grupul Partidului Popular European (PPE) din Parlamentul European a susținut propunerile formulate de eurodeputatul Dan Motreanu pentru viitorul buget al Uniunii Europene 2028–2034.

„România va beneficia în continuare de fonduri europene consistente pentru dezvoltare și agricultură. Grupul PPE din Parlamentul European mi-a susținut propunerile privind menținerea unor bugete consistente pentru Politica de Coeziune și Politica Agricolă Comună (PAC) – cele două instrumente UE care au contribuit decisiv la dezvoltarea României”, a transmis Motreanu într-o postare pe Facebook.

 

Potrivit acestuia, România beneficiază în prezent de 31,5 miliarde de euro prin Politica de Coeziune 2021–2027 și de 15,83 miliarde de euro prin Politica Agricolă Comună 2023–2027.

Pozițiile susținute de eurodeputat în comisiile de specialitate au fost incluse în documentul oficial al PPE privind bugetul UE pentru perioada 2028–2034. Printre acestea se numără:

  • Menținerea bugetului Politicii de Coeziune la un nivel cel puțin egal cu cel actual, astfel încât dezvoltarea regională fie continuată, diferențele dintre regiuni fie reduse, iar creșterea economică fie susținută uniform la nivelul întregii Uniuni.

  • Asigurarea unui buget stabil și suficient pentru Politica Agricolă Comună, care permită sprijinirea directă a fermierilor și dezvoltarea zonelor rurale, prin păstrarea plăților directe considerate esențiale pentru susținerea veniturilor în agricultură.

  • Evitarea centralizării excesive a deciziilor, în favoarea unei implicări mai mari a autorităților locale, care sunt considerate cele mai în măsură identifice nevoile reale ale comunităților.

  • Simplificarea procedurilor de acces la fondurile europene, astfel încât beneficiarii – fie este vorba despre fermieri, primării sau antreprenori – se poată concentra asupra implementării proiectelor și nu asupra birocrației excesive.

Dan Motreanu a subliniat că, datorită apartenenței PNL la cel mai mare grup politic din Parlamentul European, „putem apăra eficient interesele României în Parlamentul European.”

4o

Continue Reading

PARLAMENTUL EUROPEAN

Președinta Sloveniei face apel la o mai mare autonomie strategică a UE în fața crizelor multiple și subliniază responsabilitatea Uniunii de a susține ordinea mondială multilaterală

Published

on

© European Union, 2025 - EP

Președinta Sloveniei, Nataša Pirc Musar, a subliniat provocările cu care se confruntă UE, inclusiv conflictele actuale din Ucraina și Orientul Mijlociu, în cadrul unui discurs susținut în fața europarlamentarilor reuniți la Bruxelles pentru a discuta despre situația din Gaza, noi sancțiuni contra Rusiei și transformarea Europei într-un loc atractiv pentru cercetători.

”Slovenia a contribuit la conturarea Uniunii noastre, demonstrând din nou și din nou că funcționăm cel mai bine atunci când lucrăm împreună. Acesta este motivul pentru care este atât de important ca Slovenia și Europa să rămână unite în abordarea provocărilor viitoare. De ce valorile noastre contează. Și de ce le vom apăra”, a declarat președinta Parlamentului European, Roberta Metsola.

Pirc Musar a reamintit experiența pozitivă a reformelor și integrării Sloveniei în UE în 2004 și a subliniat sprijinul țării sale pentru viitoarea extindere a UE bazată pe merit, în special către Balcanii de Vest, Ucraina și Republica Moldova.

Președinta a subliniat necesitatea de a spori eficiența și capacitățile financiare și instituționale ale UE în calitate de comunitate politică pentru a primi noi membri.

În ceea ce privește securitatea și apărarea, președinta Pirc Musar a făcut apel la o mai mare autonomie strategică și la o reziliență societală sporită în fața crizelor multiple.

Ea a subliniat responsabilitatea UE de a susține ordinea mondială multilaterală și principiile fondatoare ale Cartei Organizației Națiunilor Unite.

În ceea ce privește situația din Orientul Mijlociu, Pirc Musar a solicitat o mai mare implicare a UE și încetarea ostilităților în Cisiordania și Gaza.

Pirc Musar a subliniat, de asemenea, importanța consolidării competitivității globale a Europei pentru a susține modelul social european. Ea a pledat pentru continuarea investițiilor în justiție socială, educație, cultură și standarde de viață ridicate pentru toți cetățenii UE.

Continue Reading

Facebook

Concrete & Design Solutions

Concrete-Design-Solutions

INCAS - Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Aerospațială „Elie Carafoli”

Advertisement
ENERGIE7 minutes ago

Ministrul Energiei invită companiile din domeniu să acceseze peste 300 de milioane de euro pentru producția de energie electrică pentru autoconsum astfel încât acestea să devină mai competitive

S&D15 minutes ago

Vicepreședintele PE interpelează Comisia Europeană: Un mecanism european pentru reducerea inegalităților de acces la servicii de sănătate, necesar

INTERNAȚIONAL18 minutes ago

Doi angajați ai ambasadei Israelului în SUA au fost uciși în apropierea Muzeului Evreiesc din Washington: „Un act odios de terorism antisemit”

ROMÂNIA24 minutes ago

Șeful diplomației române a promovat parteneriatul România–Africa la reuniunea ministerială UE-UA de la Bruxelles

PARLAMENTUL EUROPEAN32 minutes ago

Propunerile lui Dan Motreanu pentru bugetul UE 2028-2034, susținute de PPE: România va beneficia în continuare de fonduri europene consistente pentru dezvoltare și agricultură

INTERNAȚIONAL35 minutes ago

Friedrich Merz temperează așteptările privind o încheiere rapidă a războiului din Ucraina: Germania trebuie să joace un rol ”activ, de susținere, puternic” în eforturile de pace

PARLAMENTUL EUROPEAN52 minutes ago

Președinta Sloveniei face apel la o mai mare autonomie strategică a UE în fața crizelor multiple și subliniază responsabilitatea Uniunii de a susține ordinea mondială multilaterală

ROMÂNIA54 minutes ago

ICI București a participat la conferința de deschidere a „Bucharest Leaders’ Summit: The Path to 5.0. From Vision To Reality”

INTERNAȚIONAL1 hour ago

„Fără presiune asupra Moscovei, nu poate exista o pace justă”, a subliniat Volodimir Zelenski într-o convorbire cu secretarul general al NATO

SUA1 hour ago

80 de senatori republicani și democrați propun noi sancțiuni contra Rusiei: Lupta Ucrainei pentru libertate este lupta noastră

U.E.2 days ago

Von der Leyen: Bugetul actual al UE a fost proiectat pentru o lume care nu mai există. Următorul trebuie să fie flexibil, coerent, descentralizat și simplificat

EDUCAȚIE3 days ago

Ministrul Daniel David a prezentat raportul de diagnostic al educației și cercetării din România: Șase copii din 20 de se află în zona de analfabetism funcțional

ROMÂNIA1 week ago

Decidenți din Parlamentul României și European își exprimă deschiderea de a consolida dialogul cu mediul de afaceri românesc pentru a crește absorbția fondurilor europene: România trebuie să rămână ancorată în UE

ROMÂNIA1 week ago

Radu Burnete, directorul executiv al Confederației Concordia reliefează caracterul vital al fondurilor UE pentru economia românească: Dacă nu aducem fiecare euro în țară, ne paște recesiunea

ROMÂNIA1 week ago

Romanian Business Leaders face apel la dialog între decidenții politici și antreprenori și avansează un set de 10 măsuri concrete pentru a accesa ”mai mulți bani” europeni, ”mai repede și mai bine”

ROMÂNIA1 week ago

Ministrul Finanțelor, vești bune de la Bruxelles: România va încasa pe 10 iunie 1,3 miliarde de euro din a treia cerere de plată din PNRR

U.E.2 weeks ago

„Stare de urgență în gândire și acțiune”: Von der Leyen și noul cancelar german susțin mobilizarea rapidă privind competitivitatea UE, sprijinirea Ucrainei și gestionarea migrației

ROMÂNIA2 weeks ago

Marcel Boloș confirmă riscul de suspendare a fondurilor europene dacă reforma fiscală nu este implementată

ROMÂNIA2 weeks ago

Boloș: România pregătește cererea de plată nr. 4 din PNRR de 5.7 mld. de euro. La finalul lunii mai, vor fi încasate 1,3 mld. de euro din cererea de plată nr. 3

ROMÂNIA3 weeks ago

Marcel Ciolacu: Am ales ordinea, nu haosul. România are nevoie de un președinte cu majoritate parlamentară

Trending