Senatul SUA va vota luni, 18 noiembrie, pentru numirea lui Adrian Zuckerman în funcția de ambasador al Statelor Unite la București, parcurându-se astfel ultima etapa pentru ca avocatul propus de președintele american Donald Trump pentru aceast post să își poată  prelua mandatul, anunță site-ul oficial al instituției.

Adrian Zuckerman, cel care îl va succeda pe Hans Klemm, a primit la 26 septembrie avizul Comisiei pentru Relații Externe a Senatului Statelor Unite.

La 31 iulie, liderul de la Casa Albă, Donald Trump, a trimis către Senatul SUA nominalizarea lui Adrian Zuckerman pentru funcția de ambasador extraordinar și plenipotențial al Statelor Unite în România, după ce, anterior, la 24 iulie, șeful statului american îl nominalizare pe Zuckerman, un avocat care la 10 ani a emigrat din România în SUA şi care este vorbitor fluent de limba română, pentru acest post.

Citiți și:

Donald Trump a trimis Senatului american nominalizarea lui Adrian Zuckerman pentru funcţia de ambasador al SUA în România

Adrian Zuckerman, de profesie avocat, a fost admis în Baroul din New York în 1984, şi partener în cadrul firmei internaţionale de avocatură Seyfarth Shaw LLP.

Acesta a ocupat în trecut funcția de co-președinte pentru proprietăţi imobiliare şi servicii corporate la Epstein Becker & Green New York, iar înainte de aceasta a fost preşedinte pentru proprietăţi imobiliare la Lowenstein Sandler, LLP, New York.

În plus, acesta a fost, de asemenea, și judecător în cadrul Real Estate Board – New York. Activ în ceea ce priveşte iniţiativele filantropice şi educaţionale, Zuckerman este membru în board-ul Kids Corp. şi în board-ul absolvenţilor Facultăţii de Drept din New York.

Potrivit Casei Albe, Zuckerman a emigrat în Statele Unite din România la vârsta de 10 ani şi vorbeşte fluent limba română. El are diplomă de absolvire de la Massachusetts Institute of Technology (1979), iar diploma în drept este obţinută la New York Law School (1983).

Președintele francez Emmanuel Macron, va găzdui, la 9 decembrie, la Paris, o reuniune a omologilor său rus și ucrainean, Vladimir Putin, respectiv Volodimir Zelenski, la care va participa și cancelarul german Angela Merkel, în cadrul unui summit în aşa-numitul format ”Normandia” (Franţa, Germania, Ucraina şi Rusia) asupra conflictului din estul Ucrainei, a anunţat preşedinţia franceză, subliniind ”progrese majore”, potrivit AFP, citat de Agerpres.

Summitul în formatul ”Normandia” vizează rezolvarea conflictului din Donbas între forţele ucrainene şi separatiştii proruşi, în condiţiile în care Kievul şi Occidentul acuză Rusia de susţinerea acestora din urmă, ceea ce Moscova neagă, în pofida evidenţelor.

”El se va ţine în timp ce progrese majore au intervenit din vară în negocieri, care au permis în special dezangajarea trupelor în mai multe zone tensionate, şi va permite deschiderea unei noi secvenţe de aplicare a acordurilor de la Minsk”, a precizat preşedinţia franceză.

Perspectiva unei noi întâlniri în format ”Normandia” a fost evocată și în cadrul întrevederii dintre Vladimir Putin și Emmanuel Macron, desfășurate la 19 august la reședința de vară  a președintelui francez de la Bregancon (sud-vest), dosarul ucrainean fiind un subiect abordat și în convorbirea telefonică dintre cei doi, de la 9 septembrie.

Discuția telefonică avea loc după ce Rusia și Ucraina efectuaseră un schimb istoric de prizonieri, printre aceștia numărându-se și cineastul Oleg Senţov, laureat al Premiului Saharov pentru libertatea de gândire în 2018, şi cei 24 de marinari ucraineni reţinuţi de ruşi în noiembrie anul trecut în Strâmtoarea Kerci.

Și cancelarul german, Angela Merkel a discutat telefonic, la 12 noiembrie, cu Vladimir Putin despre pregătirea unui summit în formatul Normandia.

Kremlinul a anunțaț că în urma acelei conversații telefonice, cei doi lideri au convenit că Ucraina trebuie să acorde prin lege un statut special regiunii separatiste proruse Donbas, pas important pentru convocarea unui summit cvadripartit.

Vestea a venit după ce președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat luna trecută că Kievul este de acord cu acordarea unui statut special pentru Donabas și cu desfășurarea de alegeri în această regiune, declarație urmată de manifestații împotriva sa, acuzat fiind că cedează presiunii Rusiei. Zelenski a revenit apoi asupra precizărilor și a spus că alegerile nu pot avea loc sub amenințarea armelor și că trebuie să se desfășoarea conform legislației ucrainene.

La finalul lunii octombrie, Ucraina a anunţat începerea retragerii trupelor sale şi ale separatiştilor proruşi dintr-un sector-cheie de pe linia frontului în regiunea Lugansk din estul Ucrainei.

Retragerea trupelor din Zolote şi din alte două sectoare de la linia frontului era una dintre condiţiile prealabile puse de Rusia pentru derularea la Paris a unui summit în ,,format Normandia”, cu participarea preşedinţilor rus, ucrainean, francez şi a cancelarului federal german, menit să relanseze procesul de pace în estul Ucrainei.

Un astfel de summit în patru asupra Ucrainei, la nivelul şefilor de stat, a avut loc pentru prima oară la 6 iunie 2014 la castelul din Benouville, în Normandia (nord-vestul Franţei), iar miniştrii şi diplomaţii se reunesc cu regularitate. Ultimul summit al şefilor de stat şi de guvern în acest format a avut loc la Berlin pe 19 octombrie 2016.

Președintele american Donald Trump se va deplasa la începutul lunii decembrie la Londra pentru a participa la summitul NATO, ocazie cu care va fi primit de Regina Elisabeta a II-a a Marii Britanii la Palatul Buckingham, a anunțat vineri Casa Albă, anunță AFP și Reuters, citat de Agerpres.

Summitul NATO, găzduit de Regatul Unit în perioada 3-4 decembrie cu ocazia împlinirii a 70 de ani de la crearea Alianței, va avea loc într-un luxos centru de golf de lângă Londra.

Donald Trump se va afla în Marea Britanie în ultimele zile ale campaniei pentru alegerile legislative din 12 decembrie, considerate cruciale în problema Brexit. El nu îşi ascunde sprijinul pentru premierul conservator Boris Johnson, căruia i-a promis un acord comercial ”magnific” după ieşirea Regatului Unit din Uniunea Europeană, chiar dacă recent s-a arătat mai rezervat în legătură cu acordul de separare negociat de “prietenul” său cu Bruxelles-ul.

Să nu uităm că la începutul lunii iunie, liderul de la Casa Albă a efectuat o vizită la Londra în timpul unui moment crucial pentru scena politică britanică, chiar înainte de demisia Theresei May din funcția de premier.

De altfel, înainte de această vizită, Donald Trump a declarat că Boris Johnson, pe atunci pretendent la funcția de prim-ministru britanic, actualmente șef al Guvernului de la Londra, ar fi un ”excelent” premier pentru a-i succeda Theresei May.

Trump a criticat-o pe May pentru modul în care a gestionat dosarul Brexit-ului, spunând că aceasta le-a lăsat europenilor ”toate cărțile” și că aceștia ”nu aveau nimic de pierdut”.

”I-am spus Theresei May că trebuia mai întâi să-şi pregătească muniţia. Cred că Regatul Unit a lăsat Uniunii Europene toate cărţile în mână. Este foarte dificil să joci când o parte are toate avantajele”, a spus Trump.

La summitul NATO, preşedintele american urmează, potrivit Casei Albe, să salute ”progresele fără precedent realizate de Alianţă pentru o mai bună împărţire a poverii financiare, în special cu peste o sută de miliarde de dolari de cheltuieli noi pentru apărare din 2016”.

”La 70 de ani de la creare, NATO rămâne alianţa cu cel mai mare număr de succese la activ în istorie, garantând securitatea, prosperitatea şi libertatea membrilor săi”, a subliniat preşedinţia americană într-un comunicat, în vreme ce atașamentul lui Donald Trump față de această organizație a părut deseori fragil.

Cu doar câteva zile înainte de a-și prelua mandatul de președinte al SUA, Donald Trump a calificat din nou Alianța ca fiind foarte învechită și reproșând statelor membre că nu-și achită contribuția la apărarea comună.

O reacție dură a venit, de asemenea, și din partea președintelui francez, Emmanuel Macron, care a declarat într-un interviu acordat săptămânarului The Economist la 21 octombrie că septuagenara Alianță se se află ”în moarte cerebrală”, explicându-și poziția prin dezangajarea Statelor Unite și comportamentul Turciei.

Afirmațiile liderului francez a provocat un val de nemulțumiri și dezaprobare din partea mai multor lideri, inclusiv cei europeni.

Președintele turc, Recep Tayyip Erdogan, a calificat drept ”inacceptabile” declarațiile omologului francez, Emmanuel Macron.

Premierul polonez Mateusz Morawiecki a criticat comentariile critice ale președintelui francez Emmanuel Macron la adresa NATO, pe care le-a calificat ”periculoase”.

Eu cred că dubiile preşedintelui Macron despre angajamentul NATO faţă de apărarea colectivă îi pot face pe ceilalţi aliaţi să se întreba dacă nu cumva însăşi Franţa este cea care este îngrijorată de respectarea angajamentelor sale. Sper că noi încă putem conta pe Franţa în îndeplinirea obligaţiilor sale”, a afirmat şeful executivului polonez.

”Franţa alocă sub 2% din PIB pentru apărare. Cred că merită să ne întrebăm de ce anumite aspecte ale NATO nu arată aşa cum ne dorim. Şi nu este vorba despre lipsa de angajament a SUA faţă de alianţă, ci mai degrabă despre lipsa de reciprocitate din partea unor aliaţi europeni”, a continuat Morawiecki.

Cancelarul german Angela Merkel și-a arătat opoziția față de afirmaţiile preşedintelui francez Emmanuel Macron privind NATO, considerând că acesta a folosit ”termeni radicali” când a susţinut că “suntem pe punctul de a asista la moartea cerebrală a NATO”.

La rândul său, secretarul general al NATO a respins declaraţiile lui Macron. Jens Stoltenberg a accentuat că NATO rămâne ”puternică”, iar SUA şi Europa ”lucrează împreună mai mult decât am făcut-o de decenii”.

Secretarul de stat american Mike Pompeo, aflat în capitala Germaniei la 8 noiembrie pentru comemorarea a 30 de ani de la căderea Zidului Berlinului, a calificat drept simplă ”agitație” afirmațiile liderului francez.

Și președintele ales al Comisiei Europene, Ursula von der Leyen a avut o reacție în acest sens.

“În pofida tuturor vârtejurilor din ultimele săptămâni, apreciez că NATO s-a dovedit a fi remarcabilă ca ecran protector al libertăţii“, a declarat von der Leyen într-un discurs rostit tot la Berlin.

“Istoria Europei nu poate fi povestită fără cea a NATO“, a adăugat fostul ministru german al apărării, insistând că este vorba de “cea mai puternică alianţă militară din lume“.

De cealaltă parte, Moscova a salutat declaraţiile ”sincere” și ”cuvintele de aur” despre NATO făcute de preşedintele francez Emmanuel Macron.