O majoritate a Parlamentului European a respins joi, prin vot, moțiunea de cenzură împotriva președintei Comisiei Europene Ursula von der Leyen a cărei eventuală a aprobare ar fi condus la demisia întregului colegiu de comisari, demersul lansat de europarlamentari eurosceptici și de extremă-dreapta eșuând, dar lăsând în urmă imaginea unui lider vulnerabilizat.

Astfel, cu 175 voturi pentru, 360 împotrivă și 18 abțineri, Parlamentul European a respins joi o moțiune de cenzură împotriva Comisiei.

Parlamentul European condamnă ferm într-o rezoluție crimele de război comise în prezent de Rusia în Ucraina, exprimându-și sprijinul ferm pentru anchetele Curții Penale Internaționale.

Textul, aprobat miercuri cu 507 voturi pentru, 77 împotrivă și 45 de abțineri, afirmă că invazia la scară largă a Rusiei în Ucraina, care a fost lansată în februarie 2022, a distrus pacea și stabilitatea în Europa și a subminat grav securitatea globală.

Acesta subliniază că Rusia rămâne cea mai semnificativă și directă amenințare la adresa securității europene.

Eurodeputații subliniază că Rusia poartă responsabilitatea exclusivă pentru războiul său de agresiune și că nu poate exista impunitate pentru încălcările drepturilor omului, crimele de război sau alte încălcări ale dreptului internațional comise de forțele și oficialii ruși.

De asemenea, aceștia își exprimă profunda indignare față de atacurile brutale ale Rusiei asupra civililor și față de țintirea fără discriminare a infrastructurii civile din Ucraina, subliniind că țintirea sistematică și deliberată a civililor și, în special, deportarea copiilor pot constitui o strategie de genocid orchestrată de Moscova.

Mai mult de 70 000 de ucraineni sunt dați dispăruți

Cu un cost uman al războiului Rusiei care crește de la o zi la alta, rezoluția afirmă că Rusia comite în continuare crime de război odioase împotriva civililor nevinovați. Potrivit autorităților ucrainene, se știe că aproximativ 16 000 de civili ucraineni sunt în prezent deținuți în Rusia și în teritoriile ucrainene ocupate temporar, deși cifrele reale sunt probabil mult mai mari.

Europarlamentarii subliniază, de asemenea, că peste 70 000 de ucraineni – inclusiv civili, copii și personal militar – sunt oficial dați dispăruți. Aceștia condamnă cu fermitate execuția prizonierilor de război ucraineni de către forțele ruse, care, în opinia lor, constituie crime de război și încălcări grave ale Convențiilor de la Geneva.

De asemenea, își exprimă sprijinul deplin pentru investigațiile în curs ale Curții Penale Internaționale privind crimele de război și crimele împotriva umanității comise de Rusia și salută acordul recent dintre Consiliul Europei și Ucraina privind înființarea unui Tribunal Special pentru Crima de Agresiune împotriva Ucrainei.

Rusia trebuie constrânsă să pună capăt războiului său de agresiune

Afirmând că toți cei responsabili pentru crimele de război comise în Ucraina trebuie trași la răspundere, eurodeputații îndeamnă, de asemenea, Rusia să accepte imediat să pună în aplicare un schimb cuprinzător de prizonieri de război „toți pentru toți”.

Eurodeputații consideră că, pentru a face presiuni asupra Rusiei să pună capăt războiului său de agresiune, începând cu o încetare susținută a focului, UE și partenerii care împărtășesc aceleași idei trebuie să aplice măsuri și eforturi militare, economice, politice și diplomatice mult mai eficiente.

De asemenea, aceștia îndeamnă UE să continue confiscarea activelor imobilizate ale statului rus pentru a sprijini Ucraina, afirmând că există căile legale pentru a face acest lucru și că lipsa de acțiune este un eșec inexcusabil din partea guvernelor europene.

Comisarul european pentru buget, Piotr Serafin, a dezvăluit miercuri că următorul buget pe termen lung al UE va acorda un rol important cheltuielilor pentru securitate și apărare, pentru a „ajuta” statele membre să investească în acest domeniu, dar acest lucru nu va fi făcut „în detrimentul” modelului social european, anunță EFE, citat de Agerpres.

„Acest lucru ar crea diviziuni inutile. Trebuie să ne asigurăm că investim atât în securitate, cât și în cetățenii noștri”, a declarat comisarul european într-o dezbatere în Parlamentul European de la Strasbourg, dedicată propunerii iminente privind Cadrul Financiar Multianual (CFM) pentru perioada 2028-2034.

Serafin a pledat în intervenția pentru o mai mare asumare din partea UE cu privire la propria securitate și apărare, dar a completat că ar fi „naiv” să credem că această „sarcină enormă” ar putea reveni exclusiv instrumentelor financiare ale UE, deoarece „în primul rând (cheltuielile pentru apărare) sunt responsabilitatea statelor membre”.

Oficialul european a susținut că bugetul pe termen lung al UE – care se ridică la aproximativ 1 trilion de euro, distribuit pe parcursul celor șapte ani pe care îi acoperă de obicei – trebuie „modernizat”, astfel încât blocul să poată aborda atât politicile sale tradiționale, cât și noile priorități care au apărut sau ar putea apărea în viitor.

„Situația actuală, în care 90% din resursele noastre bugetare sunt blocate de la bun început, nu este sustenabilă”, a argumentat el, pentru a pleda ulterior pentru „crearea unei marje pentru neprevăzut” și pentru „a răspunde la noile priorități și crize”, oferind în același timp „predictibilitate” beneficiarilor fondurilor europene.

Comisarul european pentru buget a insistat că investițiile cu fonduri europene „pot și ar trebui să stimuleze reformele atât la nivel național, cât și regional”, o idee enunțată în trecut și de cancelarul german Friedrich Merz. 

Citiți și: Germania respinge creșterea bugetului multianual al UE post-2027 și prelungirea PNRR-urilor și pledează pentru condiționarea fondurilor din Politica de Coeziune de adoptarea reformelor

El a menționat, de asemenea, că „securitatea alimentară este o dimensiune importantă a independenței europene” și a adăugat că Politica Agricolă Comună (PAC) trebuie să ofere profesioniștilor predictibilitatea și resursele necesare.

Cadrul financiar multianual (CFM) este realizat pentru o perioadă de șapte ani și stabilește plafoanele maxime de cheltuieli pentru diferite domenii de politică.

Actualul buget pe termen lung al UE se ridică în prezent la 1,2 trilioane de euro și expiră la 31 decembrie 2027.

Parlamentul European și-a stabilit deja prioritățile pentru bugetul pe termen lung al Uniunii Europene post-2027.

Printre acestea, se numără:

• un buget multianual post-2027 adaptat la realitățile geopolitice, economice și de mediu;
• respingerea ideii Comisiei de a reproduce modelul Mecanismului de redresare și reziliență printr-un ”plan național pentru fiecare stat”. Eurodeputații sunt mai degrabă în favoarea unei structuri care să asigure transparența și responsabilitatea parlamentară și implicarea autorităților regionale și locale și a tuturor actorilor relevanți.
• crearea unui fond nou, specific, menit să mobilizeze investițiile private și publice pentru finanțarea competitivității și apărării UE
• un buget mai transparent, mai flexibil, care să includă două instrumente speciale: unul pentru ajutor în caz de dezastre și altul pentru alte provocări neprevăzute.
• condiționarea accesului la fonduri de respectarea valorilor UE și a statului de drept printr-un mecanism inteligent care să nu pedepsească beneficiarii pentru acțiunile guvernelor
• noi surse reale de venituri pentru a rambursa costurile de împrumut ale NextGenerationEU, astfel încât prioritățile-cheie ale UE să nu aibă de suferit

Comisia Europeană urmează să publice propunerea sa privind următorul buget pe termen lung al UE pe 16 iulie.