Connect with us

U.E.

Premierul Mateusz Morawiecki reia solicitările ca Berlinul să plătească despăgubiri de război: Polonia nu a primit compensaţii adecvate din partea Germaniei pentru atrocităţile din Al Doilea Război Mondial

Published

on

Prim-minsitrul polonez Mateusz Morawiecki s-a alăturat solicitărilor ca Germania să plătească despăgubiri de război țării sale pentru pierderile suferite în timpul ocupației naziste, anunță presa germană miercuri, preluată de DPA, citată de Agerpres.

”Polonia nu a primit până astăzi compensaţii adecvate din partea Germaniei pentru atrocităţile din Al Doilea Război Mondial”, a afirmat Morawiecki pentru grupul de presă german Funke Media Gruppe.

”Noi am pierdut şase milioane de oameni în Al Doilea Război Mondial, cu mult mai mulţi decât alte state care au primit plăţi reparatorii substanţiale. Nu e corect. Nu poate rămâne aşa”, a adăugat premierul polonez.

”Sunt multe de analizat. Peste 1.000 de sate poloneze au fost distruse de germani. Vom evalua cu seriozitate suma pe care o vom solicita”, a afirmat el.

Subiectul reparaţiilor de război din partea Germaniei a fost repus pe agendă odată cu venirea la putere a partidului Lege şi Justiţie (PiS) în 2015. O comisie parlamentară poloneză lucrează în prezent la evaluarea pierderilor suferite de această ţară în timpul războiului.

Potrivit unor informaţii anterioare, suma s-ar ridica la peste 800 miliarde de dolari, pe baza unei estimări poloneze datând din perioada imediat următoare încheierii conflictului în 1945.

Afirmațiile șefului Guvernului polonez vin după ce Jacek Czaputowicz, ministerul polonez de externe, a declarat într-un interviu pentru agenția de presă germană că există o lipsă de ”obiectivitate fundamentală cu privire la compensaţiile plătite de Germania după Al Doilea Război Mondial. Polonia a fost discriminată în acest proces”.

Poziția sa este în antiteză cu precizările făcute de ministrul german de externe, Heiko Maas, care a menționat la începutul lunii august, cu ocazia unei vizite la Varșovia, că Germania se simte responsabilă din punct de vedere moral pentru Al Doilea Război Mondial, dar chestiunea reparaţiilor pentru Polonia este închisă.

”Acest subiect este închis pentru Germania”, a spus Maas într-o conferinţă de presă comună cu omologul său polonez, Jacek Czaputowicz, reiterând poziţia guvernului german.

Potrivit prevederilor Conferinței de la Potsdam din 1945, Polonia urma să primească o parte din reparaţiile de război alocate Uniunii Sovietice, însă Varşovia susţine că a fost forţată de Stalin să furnizeze cărbune URSS la un preţ mult inferior preţului pieţei.

”Comparaţi pierderile suferite de alte ţări cu cele suferite de Polonia. Există ţări cu pierderi de câteva ori mai mici, dar care au primit compensaţii mai mari. Este corect? Principala chestiune este dacă Polonia a fost tratată corect în comparaţie cu alte ţări”, a continuat Jacek Czaputowicz.

În luna martie a anului trecut, deputatul Arkadiusz Mularczyk, şeful unei comisii parlamentare desemnate să estimeze despăgubirile solicitate de Varşovia, anunța că victimele poloneze din Al Doilea Război Mondial pot cere Germaniei 543 de miliarde de dolari (440 miliarde de euro) cu titlul de despăgubiri individuale.

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

U.E.

Marea Britanie lansează în circulație o nouă monedă cu ocazia Brexitului pentru a marca un ”nou capitol”

Published

on

© Sajid Javid / Twitter

Regatul Unit va marca ieșirea din Uniunea Europeană prin lansarea unei noi monede de 50 de pence, ea fiind inscripţionată cu mesajul ”Pace, prosperitate şi prietenie cu toate naţiunile” şi cu data Brexitului, 31 ianuarie 2020.

 

”Retragerea din Uniunea Europeană este un punct de cotitură în istoria noastră şi această monedă marchează începutul acestui nou capitol”, a scris pe Twitter ministrul britanic de finanţe Sajid Javid.

Aproximativ 3 milioane de monede vor fi distribuite de bănci, oficii poștale și magazine, la nivel național începând de vineri, 31 ianuarie, iar alte 7 milioane vor intra în circulație la sfârșitul acestui an, informează comunicatul oficial.

Ministerul britanic de Finanţe stabilise iniţial ca noua monedă de 50 de pence să fie inscripţionată cu 29 martie 2019, data iniţială la care fusese prevăzut Brexitul înainte ca disputele dintre susţinătorii şi adversarii ieşirii din UE să conducă la amânarea acestuia.

Sajid Javid a  fost cel care a primit primul lot de monede Brexit și i-l va prezenta premierului săptămâna aceasta.

La 1 februarie 2020, după 47 de ani de apartenență la UE, Regatul Unit va deveni primul stat membru care va fi părăsit Uniunea Europeană.

Citiți și: Premierul Boris Johnson propune o campanie de strângere de fonduri pentru ca faimosul Big Ben să sune în noaptea Brexitului. Fiecare bătaie a clopotului va costa 50.000 de lire sterline

Continue Reading

Eugen Tomac

Eurodeputatul Eugen Tomac, după vizita în diaspora: Criza forței de muncă din România se poate rezolva prin programe guvernamentale îndrăznețe și investiții

Published

on

© Eugen Tomac/Facebook

Criza forței de muncă din România se poate rezolva prin programe guvernamentale îndrăznețe, prin proiecte de investiții mici și mari prin care statul să stimuleze reîntoarcerea acasă, este mesajul transmis pe Facebook, duminică seara, de eurodeputatul Eugen Tomac (PMP, PPE) după vizita în diaspora, unde s-a întâlnit cu românii din Roma.

„Majoritatea românilor cu vârsta de peste 40 de ani aflați la munca peste hotare își doresc să revină acasă. Cetățenii cu vârste cuprinse intre 30 și 40 de ani încă nu au o opțiune definită, aceasta și pentru că au copii in sistemul de învățământ italian. Tinerii de până in 30 de ani se integrează, își întemeiază o familie in Italia și cel mai probabil vor rămâne defintiv in această țară.Peste 50% din românii aflați in Europa își doresc sa revină acasa, nu sunt însă deciși când sa o facă și așteaptă schimbări reale, nu guvernări fragile cu agende înguste, fără viziune, așa cum a guvernat PSD timp de 8 ani”, transmite Eugen Tomac. 

În viziunea sa, eurodeputatul PPE consideră că „criza forței de muncă din România se poate rezolva prin programe guvernamentale îndrăznețe, prin proiecte de investiții mici și mari prin care statul să stimuleze reîntoarcerea acasă”. 

De asemenea, precizează Tomac, „trebuie să ne reformăm profund instituțiile prin inovare, dezvoltare și adaptare la nevoile reale ale pieței”. 

„Eu le-am promis că noi, cei din PMP, ne vom bate pentru a face cât mai transparentă și eficientă administrația din România, pentru că doar așa putem reclădi încrederea între stat și cetățenii români, indiferent de unde se află acum”, mai scrie eurodeputatul român. 

Continue Reading

Corina Crețu

Eurodeputatul Corina Crețu: De Ziua Internațională a Comemorării Victimelor Holocaustului, să ne aducem aminte că, orice ar fi, trebuie să rămânem oameni

Published

on

© Corina Crețu/ Facebook

Eurodeputatul Corina Crețu (Pro România, S&D) a transmis un mesaj în onoarea victimelor Holocaustului, cu prilejul aniversării pe 27 ianuarie a 75 de ani de la eliberarea lagărului de concentrare și exterminare Auschwitz-Birkenau.

„În ziua de 27 ianuarie 1945, lagărul nazist de la Auschwitz-Birkenau a fost eliberat și astfel lumea avea în fața ochilor întreaga oroare a ‘soluției finale’, tratamentul aplicat de naziști populației de origine evreiască din teritoriile ocupate de Germania hitleristă și din cele ale aliaților ei. Circa șase milioane de evrei au pierit în acei ani, din simpla vină de a fi aparținut unui anumit grup etnic. Tragedia evreilor este unică și sper că am învățat lecțiile istoriei, pentru a nu mai repeta niciodată acele orori”, scrie eurodeputatul român pe pagina sa de Facebook. 

 

Corina Crețu mai transmite că „de Ziua Internațională a Comemorării Victimelor Holocaustului, să ne aducem aminte că, orice ar fi, trebuie să rămânem oameni”. 

„Să ne aducem aminte de toți cei care au pierit în lagăre de muncă sau de exterminare: evrei, români, polonezi, romi, italieni, etc.
Dumnezeu să îi odihnească!”, a adăugat aceasta.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending