Connect with us

U.E.

Premierul Mateusz Morawiecki reia solicitările ca Berlinul să plătească despăgubiri de război: Polonia nu a primit compensaţii adecvate din partea Germaniei pentru atrocităţile din Al Doilea Război Mondial

Published

on

Prim-minsitrul polonez Mateusz Morawiecki s-a alăturat solicitărilor ca Germania să plătească despăgubiri de război țării sale pentru pierderile suferite în timpul ocupației naziste, anunță presa germană miercuri, preluată de DPA, citată de Agerpres.

”Polonia nu a primit până astăzi compensaţii adecvate din partea Germaniei pentru atrocităţile din Al Doilea Război Mondial”, a afirmat Morawiecki pentru grupul de presă german Funke Media Gruppe.

”Noi am pierdut şase milioane de oameni în Al Doilea Război Mondial, cu mult mai mulţi decât alte state care au primit plăţi reparatorii substanţiale. Nu e corect. Nu poate rămâne aşa”, a adăugat premierul polonez.

”Sunt multe de analizat. Peste 1.000 de sate poloneze au fost distruse de germani. Vom evalua cu seriozitate suma pe care o vom solicita”, a afirmat el.

Subiectul reparaţiilor de război din partea Germaniei a fost repus pe agendă odată cu venirea la putere a partidului Lege şi Justiţie (PiS) în 2015. O comisie parlamentară poloneză lucrează în prezent la evaluarea pierderilor suferite de această ţară în timpul războiului.

Potrivit unor informaţii anterioare, suma s-ar ridica la peste 800 miliarde de dolari, pe baza unei estimări poloneze datând din perioada imediat următoare încheierii conflictului în 1945.

Afirmațiile șefului Guvernului polonez vin după ce Jacek Czaputowicz, ministerul polonez de externe, a declarat într-un interviu pentru agenția de presă germană că există o lipsă de ”obiectivitate fundamentală cu privire la compensaţiile plătite de Germania după Al Doilea Război Mondial. Polonia a fost discriminată în acest proces”.

Poziția sa este în antiteză cu precizările făcute de ministrul german de externe, Heiko Maas, care a menționat la începutul lunii august, cu ocazia unei vizite la Varșovia, că Germania se simte responsabilă din punct de vedere moral pentru Al Doilea Război Mondial, dar chestiunea reparaţiilor pentru Polonia este închisă.

”Acest subiect este închis pentru Germania”, a spus Maas într-o conferinţă de presă comună cu omologul său polonez, Jacek Czaputowicz, reiterând poziţia guvernului german.

Potrivit prevederilor Conferinței de la Potsdam din 1945, Polonia urma să primească o parte din reparaţiile de război alocate Uniunii Sovietice, însă Varşovia susţine că a fost forţată de Stalin să furnizeze cărbune URSS la un preţ mult inferior preţului pieţei.

”Comparaţi pierderile suferite de alte ţări cu cele suferite de Polonia. Există ţări cu pierderi de câteva ori mai mici, dar care au primit compensaţii mai mari. Este corect? Principala chestiune este dacă Polonia a fost tratată corect în comparaţie cu alte ţări”, a continuat Jacek Czaputowicz.

În luna martie a anului trecut, deputatul Arkadiusz Mularczyk, şeful unei comisii parlamentare desemnate să estimeze despăgubirile solicitate de Varşovia, anunța că victimele poloneze din Al Doilea Război Mondial pot cere Germaniei 543 de miliarde de dolari (440 miliarde de euro) cu titlul de despăgubiri individuale.

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

U.E.

Îndemnul premierului luxemburghez Xavier Bettel pentru premierul britanic, într-o conferință comună de presă la care Johnson nu s-a prezentat: Timul trece. Nu mai vorbiți, acționați

Published

on

© Xavier Bettel/ Facebook

Premierul britanic Boris Johnson a sărit peste conferința de presă comună cu omologul său luxembrughez Xavier Bettel, din cauza protestatarilor anti-Brexit adunați în fața clădirii guvernului, care strigau ”Opriți lovitura de stat”, având în mâini pancarte pe care era scris ”Opriți Brexit-ul”. Conferința urma să aibă loc în curtea sediului Executivului de la Luxemburg, anunță The Guardian.

În pofida solicitărilor venite din partea Downing Street de a susține discursurile în interior, Xavier Bettel a continuat conferința afară, fără Johnson, lângă un pupitru gol.

Liderul luxembrughez și-a justificat decizia, precizând presei prezente că ”protestele reprezintă un drept în democrație și este, de asemenea, important, să facem schimb de opinii și să ne ascultăm reciproc.”

Acuzându-l pe premierul britanic că nu a prezentat nicio propunere care să depășească impasul în care se află Brexit-ul, Bettel a spus că Brexit-ul s-a transformat într-un ”coșmar” și a precizat că ”ceasul ticăie” transmițându-i lui Johnson, în lipsă, că trebuie ”să se oprească din vorbit și să treacă la fapte”, potrvit BBC.

”Cetățenii noștri trebuie să știe ce se va întâmpla cu ei în următoarele șase săptămâni. Au nevoie de claritate, certitudine și stabilitate. Știu că Guvernul britanic nu este confortabil cu actualul acord de retragere. De aceea am crezut că este importat să discut cu premierul britanic Johnson. Avem nevoie de mai mult decât cuvinte. Nu poți ține o țară captivă din rațiuni politice”, a spus premierul luxembrughez.

Boris Johnson a transmis ulterior printr-un video difuzat de televiziuni că ”opiniile noastre nu ar fi putut fi auzite” având în vedere că ”ar fi fost foarte mult zgomot”.

Președintele în exercițiu al Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker i-a reiterat premierului britanic Boris Johnson solicitarea de a veni cu o soluție pentru a înlocui mecanismul de backstop, prevedere cuprinsă în acordul de retragere a Regatului Unit din UE care asigură o graniță fără fricțiuni între Republica Irlanda și provincia nord-irlandeză, garantând astfel respectarea acordului din Vinerea Mare.

În cadrul unui comunicat ce a succedat prima întâlnire dintre Jean-Claude Juncker și Boris Johnson de când acesta din urmă a preluat mandatul de șef al Executivului de la Londra, Comisia Europeană a menționat că ”președintele Juncker a reiterat că este responsabilitarea Regatului Unit să prezinte soluții fezabile care sunt compatibile cu Acordul de retragere. Președintele Juncker a subliniat dorința și deschiderea Comsiei de a analiza astfel de propuneri, dacă acestea îndeplinesc obiectivele backstop-ului. Astfel de propuneri nu au fost încă înaintate”, este menționat într-un comunicat al Executivului european.

Comisia Europeană și-a arătat, de asemenea, disponibilitatea de a lucra ”24 de ore din 24. (n.r. Summitul) Consiliului European din octombrie (n.r. 17-18) va reprezenta o etapă importantă în acest proces. UE27 rămâne unită”, mai precizează sursa amintită mai sus.

Atât Juncker, cât și Johnson au convenit ca discuțiile dintre Regatul Unit și Uniunea Europeană ”trebuie să se intensifice”, iar întrevederile viitoare ”vor avea loc zilnic”. Downing Street a punctat că cele două părți au convenit că ”discuții ar trebui să aibă loc, de asemenea, și la nivel politic, între Michel Barnier și ministrul pentru Brexit”.

În pofida acestui deznodământ, Downing Street a subliniat că premierul britanic ”nu va cere o extindere (n.r. a articolului 50) și că va scoate Regatul Unit din UE la 31 octombrie”.

La întrevederea dintre Juncker și Johnson au participat și negociatorul șef al Uniunii Europene, Michel Barnier și ministrul britanic pentru Brexit, Steve Barclay, fiind prezent, de asemenea, și reprezentantul permanent al Regatului Unit la UE, Tim Barrow.

Fără a prezenta propuneri concrete menite să contibuie la depășirea impasului în care se află Brexit-ul, posibilitatea de a obține un acord convenit de ambele părți până la summitul Consiliului European din 17-18 octombrie, ultimul înainte de data de 31 octombrie – în pofida optimismului exuberant afișat de Johnson înainte de întrevederea de la Luxemburg cu Juncker – parte a fi sortită eșecului.

Oficialii europeni au criticat, prin vocea lui Michel Barnier, a președintelui Parlamentului European, David Sassoli, lipsa de implicare a părții britanice în a pune capăt acestei tragice epopei semnate de David Cameron, datată cu 23 iunie 2016, și au cerut, în egală măsură, alternative concrete, fezabile din punct de vedere juridic, la ”plasa de siguranță”, un rezultat de compromis la care a ajuns fostul premier britanic Theresa May în luna decembrie a anului 2017 cu echipa de negociatori UE.

De altfel, Michel Barnier, se va adresa miercuri Parlamentului European, reunit săptămâna aceasta în sesiune plenară la Strasbourg, cerându-le europarlamentarilor să reafirme angajamentul lor pentru mecanismul de backstop.

Continue Reading

ROMÂNIA

Ministrul fondurilor europene, Roxana Mînzatu: Începând cu 2021, România nu va mai putea accesa fonduri europene prin politica de coeziune pentru gestionarea ecologică a deșeurilor

Published

on

© Ministerul Fondurilor Europene

Ministrul fondurilor europene, Roxana Mînzatu a declarat că, începând cu exercițiul financiar 2021-2017, Uniunea Europeană nu va mai finanța anumite facilități pentru gestionarea ecologică a deșeurilor, iar proiectele depuse și acceptate până acum la nivelul României, unde ,,nevoia de a investi este foarte mare”, vor fi ultimele care vor primi bani europeni din fondurile alocate politicii de coeziune pentru perioada 2013-2020, relatează Agerpres.

Șefa de la Fonduri Europene a făcut această declarație la o conferință de presă, cu ocazia unei vizite de lucru în județul Vâlcea, pentru a discuta stadiul proiectelor implementate din fonduri nerambursabile. Roxana Mînzatu a atras atenția că investițiile în construcția de depozite ecologice și ceea ce înseamna sisteme integrate de gestionare a deșeurilor nu vor mai putea fi făcute din bani europeni după 2021.

,,Pentru ceea ce înseamnă gestionarea deşeurilor în România în general, nevoia de a investi este foarte mare. A fost o mană cerească faptul că am putut negocia bani europeni pentru a investi în închiderea de gropi neconforme, deschiderea de noi depozite ecologice, de staţii de sortare, de staţii de tratare mecano-biologice şi aşa mai departe. Am mers pe acest parcurs din exerciţiul 2007-2013, am pornit accesarea acestor bani cu nişte structuri asociative, ceea ce pot să spun este că în majoritatea cazurilor, majoritatea judeţelor, am avut anumite dificultăţi în a merge înainte. Şi şansa noastră a fost că am putut faza anumite proiecte în ceea ce înseamnă gestionarea deşeurilor cu bani europeni. De ce spun că este o şansă? Pentru că, până la urmă, acele autorităţi, cum este şi Consiliul Judeţean Vâlcea, care au reuşit să nu lase în abandon proiectele de gestionare a deşeurilor şi să le fazeze, adică să permită trecerea lucrărilor şi absorbirea de bani pe exerciţiul 2013-2020, au prins un ultim tren al banilor europeni pentru managementul deşeurilor. În realitate, la nivel european, din politica de coeziune după 2021 noi nu vom mai putea finanţa ca atare construcţia de depozite ecologice şi ceea ce înseamnă sisteme integrate de gestionare a deşeurilor, cum am putut în 2007-2013 şi cum mai putem acum”, a declarat Roxna Mânzatu, într-o conferinţă de presă.

Ministrul Fondurilor Europene a mulţumit echipei Consiliului Judeţean (CJ) Vâlcea pentru că a reuşit să fazeze proiectul de management integrat al deşeurilor şi a reuşit să atragă suma de 138 de milioane de lei prin Programul Operațional Infrastructura Mare (POIM). De asemenea, oficialul a dat asigurări autorităților locale cu privire la asistența pe care le-o va acorda Ministerul Fondurilor Europene pentru a implementa corect fondurile europene câștigate.

,,De aceea ţin să mulţumesc foarte tare preşedintelui şi echipei CJ Vâlcea pentru că, până la urmă a fost, şi credeţi-mă, această fazare – poate sună tehnic, este şi mai tehnică şi mai complicată decât sună – a fost pasul decisiv care a salvat proiectul de gestionare a deşeurilor din Vâlcea, care a permis să prindem circa 138 de milioane de lei din POIM pentru a finanţa sistemul de management integrat al deşeurilor din judeţul dvs. Este obligaţia noastră, a Ministerului Fondurilor Europene (…) să vă sprijinim şi să vă fim alături pentru ca în cei patru ani şi un pic, cât a mai rămas din actualul exerciţiu, să facem paşi înainte şi să cheltuim toţi aceşti bani şi să vă ajutăm să vă puneţi investiţiile acestea în funcţiune (…) Dacă ne mişcăm destul de bine, până la final de 2023 vom avea un sistem integrat al deşeurilor care va fi funcţional”, a subliniat ministrul.

Aceasta a mai precizat că judeţul Vâlcea are în implementare 138 contracte de finanțare cu o valoare totală de 1,47 miliarde lei, iar suma este în creştere. Potrivit graficului de mai sus, mare parte a proiectelor pentru care Consiliul Județean și primăriile au asigurat contracte de finanțare sunt proiecte de infrastructură rutieră și urbană.

 

Continue Reading

U.E.

Întâlnirea dintre Jean-Claude Juncker și Boris Johnson, încheiată fără progrese. Președintele Comisiei Europene a reiterat că este responsabilitatea Regatului Unit să prezinte alternative la mecanismul de backstop

Published

on

© Mina Andreeva/Twitter

Președintele în exercițiu al Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker i-a reiterat premierului britanic Boris Johnson solicitarea de a veni cu o soluție pentru a înlocui mecanismul de backstop, prevedere cuprinsă în acordul de retragere a Regatului Unit din UE care asigură o graniță fără fricțiuni între Republica Irlanda și provincia nord-irlandeză, garantând astfel respectarea acordului din Vinerea Mare.

În cadrul unui comunicat ce a succedat prima întâlnire dintre Jean-Claude Juncker și Boris Johnson de când acesta din urmă a preluat mandatul de șef al Executivului de la Londra, Comisia Europeană a menționat că ”președintele Juncker a reiterat că este responsabilitarea Regatului Unit să prezinte soluții fezabile care sunt compatibile cu Acordul de retragere. Președintele Juncker a subliniat dorința și deschiderea Comsiei de a analiza astfel de propuneri, dacă acestea îndeplinesc obiectivele backstop-ului. Astfel de propuneri nu au fost încă înaintate”, este menționat într-un comunicat al Executivului european.

Comisia Europeană și-a arătat, de asemenea, disponibilitatea de a lucra ”24 de ore din 24. (n.r. Summitul) Consiliului European din octombrie (n.r. 17-18) va reprezenta o etapă importantă în acest proces. UE27 rămâne unită”, mai precizează sursa amintită mai sus.

Atât Juncker, cât și Johnson au convenit ca discuțiile dintre Regatul Unit și Uniunea Europeană ”trebuie să se intensifice”, iar întrevederile viitoare ”vor avea loc zilnic”. Downing Street a punctat că cele două părți au convenit că ”discuții ar trebui să aibă loc, de asemenea, și la nivel politic, între Michel Barnier și ministrul pentru Brexit”.

În pofida acestui deznodământ, Downing Street a subliniat că premierul britanic ”nu va cere o extindere (n.r. a articolului 50) și că va scoate Regatul Unit din UE la 31 octombrie”.

La întrevederea dintre Juncker și Johnson au participat și negociatorul șef al Uniunii Europene, Michel Barnier și ministrul britanic pentru Brexit, Steve Barclay, fiind prezent, de asemenea, și reprezentantul permanent al Regatului Unit la UE, Tim Barrow.

Fără a prezenta propuneri concrete menite să contibuie la depășirea impasului în care se află Brexit-ul, posibilitatea de a obține un acord convenit de ambele părți până la summitul Consiliului European din 17-18 octombrie, ultimul înainte de data de 31 octombrie – în pofida optimismului exuberant afișat de Johnson înainte de întrevederea de la Luxemburg cu Juncker – parte a fi sortită eșecului.

Citiți și:
Înainte de Brexit, Boris Johnson compară Marea Britanie cu supereroul Hulk: ”Cu cât Hulk devine mai furios, cu atât este mai puternic şi scapă de fiecare dată, chiar dacă părea bine legat”

Oficialii europeni au criticat, prin vocea lui Michel Barnier, a președintelui Parlamentului European, David Sassoli, lipsa de implicare a părții britanice în a pune capăt acestei tragice epopei semnate de David Cameron, datată cu 23 iunie 2016, și au cerut, în egală măsură, alternative concrete, fezabile din punct de vedere juridic, la ”plasa de siguranță”, un rezultat de compromis la care a ajuns fostul premier britanic Theresa May în luna decembrie a anului 2017 cu echipa de negociatori UE.

De altfel, Michel Barnier, se va adresa miercuri Parlamentului European, reunit săptămâna aceasta în sesiune plenară la Strasbourg, cerându-le europarlamentarilor să reafirme angajamentul lor pentru mecanismul de backstop.

Citiți și:
Parlamentul European se reunește în sesiune plenară: Confirmarea lui Christine Lagarde în fruntea BCE, Brexit și ajutor financiar în urma inundațiilor din România, temele majore de pe agendă

Între timp, Curtea Supremă a Regatul Unit se va reuni marți pentru a decide legalitatea deciziei prim-ministrului britanic Boris Johnson de a proroga Camera Comunelor pentru cinci săptămâni, până la 14 octombrie, limitând astfel timpul parlamentarilor britanici de a dezbate cea mai gravă criză pe timp de pace pe care Marea Britanie o traversează – Brexit-ul.

Așa cum preciza la 12 martie 2019 vicepreședintele Comisiei Europene Jyrki Katainen într-o postare pe pagina sa de Twitter, după ce Parlamentul britanic respingea pentru a doua oară Acordul de retragere a Regatului Unit din UE: ”Mâinile pe volan, privirea înainte și puneți-vă centurile de siguranță!”

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending