Connect with us

INTERNAȚIONAL

Premiul Carol cel Mare va fi acordat în 2024 liderului Conferinței Rabinice Europene și al Comunităților Evreiești din Europa

Published

on

© picture alliance/Matthias Schrader

În 2024, Premiul Carol cel Mare va fi acordat lui Pinchas Goldschmidt, președintele Conferinței Rabinice Europene și al Comunităților Evreiești din Europa, pentru activitatea sa de promovarea a dialogului interconfesional, a anunțat vineri consiliul de administrație al  Premiului, care onorează munca depusă în slujba unificării europene.

Premiul internațional Carol cel Mare de la Aachen 2024 se acordă președintelui Conferinței Rabinice Europene, Pinchas Goldschmidt, și comunităților evreiești din Europa, a anunțat vineri consiliul de administrație al premiului.

Potrivit comunicatului, scopul premiului este de a transmite mesajul că viața evreiască este o parte naturală a Europei și că nu există loc pentru antisemitism în Europa.

„Viața evreiască este o parte esențială a trecutului, prezentului și viitorului Europei”, a precizat consiliul de administrație, adăugând că Goldschmidt a susținut întotdeauna că oamenii de diferite origini religioase și culturale ar trebui să-și găsească locul în Europa, a precizat consiliul de administrație.

Anunțul vine în contextul unei creșteri puternice a infracțiunilor antisemite în multe țări europene de la izbucnirea războiului din Gaza, declanșat de atacul terorist asupra Israelului de către militanții Hamas la 7 octombrie și de răspunsul militar al Israelului.

Pinchas Goldschmidt s-a născut la Zürich, la 21 iulie 1963, într-o familie de evrei ortodocși. A părăsit Elveția la o vârstă fragedă pentru Israel, unde și-a început studiile rabinice în 1979 la Bnei Berak, pe care le-a continuat mai târziu la Chicago, Baltimore și Ierusalim. A fost hirotonisit în mod oficial ca rabin în 1987.

Conferința Rabinică Europeană este o asociație care reunește aproximativ 400 de rabini ortodocși din Europa. Sediul său se află la München. Goldschmidt conduce organizația din 2011.

El a fost rabin-șef al Moscovei din 1993, rol la care a renunțat după ce a rezistat presiunilor de a sprijini invazia Ucrainei.

Goldschmidt a fost un promotor al dialogului interconfesional, după ce a co-fondat Consiliul de Conducere Musulmano-Evreiesc (Muslim-Jewish Leadership Council – MJLC) în 2015.

În dialogul cu reprezentanții instituțiilor europene, OSCE (Organizația pentru Securitate și Cooperare în Europa) și cu guvernele naționale, în nenumărate discursuri, declarații și comentarii, Marele Rabin Goldschmidt prezintă în mod regulat rapoarte privind starea comunității evreiești, discută despre amenințările antisemitismului și face campanii împotriva restricționării vieții religioase în Europa. În calitate de reprezentant al uneia dintre cele mai vechi minorități religioase din Europa, el și-a propus să „contribuie la încetarea acestui antagonism și conflict în plină expansiune, care, în anii următori, s-ar putea dovedi a fi cea mai mare amenințare la adresa unității și securității Europei”.

„Cred că avem datoria de a crea o atmosferă de toleranță și respect reciproc între statul secular modern și mișcările religioase actuale, pentru a ne asigura că acest experiment numit Uniunea Europeană nu eșuează”, susține Goldschmidt.

Consiliul de administrație al premiului Carol cel Mare a evidențiat, de asemenea, rolul său în dialogul creștin-evreiesc, inclusiv dialogul său direct cu Papa Francisc.

Premiul internațional „Carol cel Mare” este conferit anual, în orașul Aachen, personalităților publice sau organizațiilor care s-au remarcat prin implicarea deosebită în favoarea unității europene sau cooperării între statele membre. Distincția este acordată în memoria împăratului Carol cel Mare, întemeietorul Imperiului Carolingian, primul împărat recunoscut în Europa de Vest după căderea Imperiului Roman de Apus, care a domnit și a fost înmormântat la Aachen.

Pe lista laureaților se află părinții fondatori ai Comunității Europene, arhitecții Uniunii Europene moderne și reprezentanții mișcărilor democratice din Europa Centrală și de Est. Premiul inaugural a fost acordat în 1950 lui Richard de Coudenhove-Kalergi, iar până în 1960 a fost decernat celor mai importanți fondatori ai UE – Alcide de Gasperi, Jean Monnet, Konrad Adenauer, Winston Churchill, Paul Henri Spaak, Robert Schuman – și aliatului american – fostul secretar de stat George Marshall, inițiatorul planului american de reconstrucție a Europei Occidentale postbelice.

Între laureații premiului se numără și importanți lideri care au marcat finalul secolului trecut, precum fostul președinte al SUA Bill Clinton, fostul premier britanic Tony Blair, fostul cancelar german Helmut Kohl, care a primit premiul împreună cu fostul președinte francez Francois Mitterand.

Ultimii trei laureați au fost președintele Klaus Iohannis, în 2020, opoziția democratică din Belarus, în 2022, și președintele Volodimir Zelenski și poporul ucrainean în 2023. Premiul acordat președintelui român a fost decernat în 2021 din cauza situației provocate de pandemia de COVID-19.

Printre destinatarii anteriori ai premiului se numără preşedintele francez Emmanuel Macron şi fostul cancelar german Angela Merkel.

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

INTERNAȚIONAL

Polonia vrea să coopereze „cât mai strâns posibil” cu SUA, în ciuda unor „dificultăți obiective”, afirmă Donald Tusk

Published

on

© European Union 2018

Premierul polonez Donald Tusk a declarat vineri, cu câteva zile înainte de învestirea președintelui american ales, Donald Trump, că va căuta să coopereze „cât mai strâns posibil” cu Statele Unite, în ciuda unor „dificultăți obiective”, notează AFP, potrivit Agerpres.

Polonia, membră a UE și NATO, este unul dintre principalii aliați ai Kievului în fața armatei ruse de la începutul invaziei teritoriului ucrainean, în februarie 2022.

Trump, care își preia luni mandatul, a insistat că va pune capăt rapid luptelor, imediat după preluarea mandatului. Ceea ce stârnește îngrijorări în Ucraina că ar putea fi obligată să facă concesii teritoriale majore în schimbul păcii.

Vineri, Tusk a promis „cea mai strânsă cooperare posibilă cu Statele Unite, cu Canada, atât în contextul războiului din Ucraina, dar și mai larg”.

Vorbind alături de premierul britanic Keir Starmer, Tusk a adăugat că cei doi lideri vor lucra pentru a se asigura că relațiile transatlantice sunt „la cel mai înalt nivel posibil, indiferent de dificultățile sau incertitudinile uneori obiective”.

Tusk și Starmer au anunțat lansarea negocierilor privind „un nou tratat de securitate și apărare între Regatul Unit și Polonia”.

„Este vorba în special despre aprofundarea legăturilor dintre industriile noastre de apărare”, le-a declarat Starmer jurnaliștilor.

Polonia este singurul stat membru al NATO care alocă 5% din Produsul Intern Brut pentru apărare, și-a exprimat săptămâna trecută susținerea față de apelul lui Donald Trump, ca statele aliate să investească 5% din PIB în bugetele lor militare, o solicitare considerată piperată de mai multe state membre, printre care și Germania.

„Nu este locul meu să solicit partenerilor NATO să urmeze exemplul Poloniei în ceea ce privește cheltuielile militare (…) dar fără îndoială că poziția agresorului (…) ar fi incomparabil mai proastă dacă capacitățile individuale ale diferitelor țări din NATO ar fi astăzi mult mai importante și dacă ar corespunde potențialului nostru economic real”, a subliniat Tusk.

În ultimii ani, Polonia a semnat o serie de contracte cu Statele Unite pentru achiziționarea de echipamente militare, în special elicoptere de atac Apache și tancuri Abrams.

În prezent, numai 23 din cele 32 de state membre ale NATO ating ţinta de 2% din PIB pentru bugetele apărării asumată în cadrul Alianţei. O eventuală decizie de creştere a acestei ţinte este aşteptată la următorul summit al NATO, care va avea loc la Haga în iunie 2025, şi se desfăşoară în prezent discuţii pe acest subiect, dar multe state membre sunt reticente să-şi crească cheltuielile militare în contextul dificultăţilor bugetare. În ceea ce o privește, România alocă 2,5% din PIB pentru apărare.

De asemena, secretarul general al NATO, Mark Rutte, le-a cerut statelor membre ale Alianţei, în primul său discurs major de la preluarea funcției, să treacă la o “mentalitate de război” şi să îşi crească bugetele apărării către 3% din PIB, motivând că “Rusia se pregăteşte de confruntări pe termen lung, cu Ucraina şi cu noi”.

Continue Reading

IRAN

Rusia și Iran au semnat un parteneriat strategic pentru o nouă ordine care să înlocuiască “dictatul” și “hegemonia” Occidentului

Published

on

© Kremlin

Președintele rus Vladimir Putin și omologul său iranian Masoud Pezeshkian au semnat vineri, la Kremlin, un acord de parteneriat strategic ce întărește în special “cooperarea lor militară” în cadrul unei alianțe dorite a fi o contrapondere la orice “dictat” din partea Occidentului, relatează AFP.

Supuse unor grele sancțiuni internaționale care le afectează economiile, Rusia și Iranul au înregistrat o apropiere accelerată în ultimii ani, în special după invazia rusă în Ucraina. Cele două țări au înregistrat în decembrie un eșec comun și o pierdere a influenței în Siria, odată cu fuga din țară a aliatului lor, președintele Bashar al-Assad.

“Acordul de parteneriat strategic global”, semnat vineri de Putin și Pezeshkian, este un pact care acoperă numeroase domenii și prin care Moscova și Teheranul se opun împreună “oricărui dictat venit din exterior”, scrie Agerpres.

“Țările noastre apără cu fermitate principiile primatului dreptului internațional, principiile suveranității și neamestecului în treburile interne și se opun cu hotărâre oricărui dictat din exterior”, a afirmat președintele Vladimir Putin în conferința de presă comună cu omologul său iranian Masud Pezeshkian, care a urmat ceremoniei de semnare a documentului.

Liderul de la Kremlin, care a semnat acorduri similare cu China și Coreea de Nord în ultimii ani, s-a declarat mulțumit de rezultatul negocierilor cu Pezeshkian, care, în opinia sa, au avut loc într-o atmosferă constructivă.

El a subliniat că Moscova și Teheranul împărtășesc poziții comune cu privire la multe probleme internaționale, precum și în ceea ce privește sancțiunile unilaterale occidentale, și a evidențiat creșterea comerțului bilateral, acordurile energetice și angajamentul Rusiei de a construi două noi reactoare la centrala nucleară Bushehr. Rusia și Iranul au discutat despre furnizarea de gaze rusești, a mai spus liderul de la Kremlin. El a adăugat că, dacă acest proiect va fi pus în aplicare, livrările de gaze către Iran ar putea ajunge în cele din urmă la 55 de miliarde de metri cubi pe an, dar ar trebui să înceapă cu volume mici, de până la 2 miliarde de metri cubi.

Acordul prevede în special “dezvoltarea cooperării militare” și susținerea reciprocă în fața “amenințărilor în materie de securitate”, potrivit conținutului acordului compus din 47 de articole publicat de Kremlin după semnare.

Cele două țări, care au o poziție ostilă față de Occident, intenționează să desfășoare exerciții militare comune și diverse proceduri “cu scopul dezvoltării cooperării militare”, dar asigură că noul lor acord nu este îndreptat împotriva unor terțe țări.

Relațiile dintre Rusia și Iran s-au consolidat în ultimii ani, în special în contextul războiului din Ucraina, unde Moscova este sprijinită de Teheran, care ar fi furnizat drone și chiar rachete părții ruse, potrivit Occidentului.

“Iranul și Rusia, conștiente de responsabilitatea lor istorică, construiesc o nouă ordine”, a scris șeful diplomației iraniene într-un articol publicat în cursul săptămânii de agenția de presă rusă RIA Novosti. El a afirmat că este vorba de a înlocui “hegemonia” – subînțelegându-se cea occidentală – prin “cooperare”. 

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Europa trebuie să intensifice eforturile pentru a apăra Ucraina, având în vedere revenirea lui Donald Trump la Casa Albă, avertizează premierul britanic

Published

on

© Keir Starmer/ X

Aliații europeni trebuie să intervină pentru a ajuta Ucraina să lupte împotriva Rusiei, a declarat premierul britanic Keir Starmer, pe fondul îngrijorărilor că Donald Trump va reduce sprijinul oferit de SUA când se va întoarce la Casa Albă săptămâna viitoare, informează Politico.

Într-un interviu pentru Politico, liderul britanic s-a angajat să joace „un rol deplin” în orice inițiativă de pace care va apărea odată cu revenirea lui Trump — inclusiv prin posibilitatea de a desfășura trupe britanice într-un rol de menținere a păcii.

Starmer a spus că este vital ca toți ceilalți aliați ai Ucrainei să mărească sprijinul militar și să-l pună pe președintele Volodimir Zelenski în „cea mai puternică poziție posibilă” pentru negocierile cu Rusia. Pentru națiunile europene, asta înseamnă să compenseze lipsa de sprijin despre care mulți se tem că ar putea apărea sub conducerea lui Trump, după aproape trei ani de susținere militară americană oferită de președintele în exercițiu, Joe Biden.

Keir Starmer a sosit joi dimineață la Kiev pentru a se întâlni cu președintele Volodimir Zelenski și a semna un „parteneriat istoric pe 100 de ani” cu Ucraina pentru „a aprofunda legăturile de securitate și a consolida parteneriatul pentru generațiile viitoare”.

„Parteneriatul nostru de 100 de ani este o promisiune că suntem alături de voi, nu doar astăzi sau mâine, ci pentru o sută de ani – mult după ce acest război se va încheia și Ucraina va fi din nou liberă și prosperă”, a spus Keir Starmer.

Întrebat dacă revenirea lui Trump ar însemna că Europa ar trebui să ofere mult mai mult Ucrainei, Starmer a spus: „Da, cred că, la nivel colectiv, trebuie să facem mai mult. Cred că acest lucru este recunoscut în toată Europa.” El a insistat că nu le spune altor țări „ce ar trebui sau nu ar trebui să facă” — subliniind că este „un colaborator politic” — dar a precizat că „trăim acum într-un context diferit în ceea ce privește conflictele din întreaga lume.”

Trump urmează să fie învestit luni, după victoria sa în alegerile din noiembrie, și a alarmat aliații Ucrainei sugerând că va pune capăt războiului într-o singură zi. Chiar dacă acest termen nu va fi respectat, echipa lui Trump crede că el va găsi rapid o modalitate de a insista asupra negocierilor de pace.

Săptămâna aceasta, senatorul republican Marco Rubio, cel desemnat de Donald Trump pentru funcția de secretar de stat, a declarat că atât Moscova, cât și Kievul vor trebui să facă concesii pentru a pune capăt războiului din Ucraina.

O astfel de retorică a atras inevitabil atenția liderilor europeni asupra modului în care va arăta pacea. O idee propusă de președintele francez Emmanuel Macron este desfășurarea unei forțe multinaționale de menținere a păcii.

Continue Reading

Facebook

Concrete & Design Solutions

Concrete-Design-Solutions

INCAS - Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Aerospațială „Elie Carafoli”

Advertisement
INTERNAȚIONAL33 minutes ago

Polonia vrea să coopereze „cât mai strâns posibil” cu SUA, în ciuda unor „dificultăți obiective”, afirmă Donald Tusk

IRAN59 minutes ago

Rusia și Iran au semnat un parteneriat strategic pentru o nouă ordine care să înlocuiască “dictatul” și “hegemonia” Occidentului

ROMÂNIA1 hour ago

Snow Meeting 2025. Ministrul Emil Hurezeanu a evidențiat amenințările de securitate la Marea Neagră, subliniind importanța consolidării posturii aliate de descurajare și apărare pe Flancul Estic

U.E.1 hour ago

Ministrul polonez de externe Radoslaw Sikorski avertizează că Europa se află “sub asaltul Rusiei”: Alegerile din România, “un apel la trezire”

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI2 hours ago

Echipa de cercetare a PE, coordonată de Victor Negrescu, prezintă 10 provocări care vor marca anul 2025 la nivel european: „Fără un proiect serios la nivelul UE, totul devine abstract”

ADERAREA ROMÂNIEI LA OCDE18 hours ago

Veniturile bugetare, mediul de afaceri, eficiența energetică și educația și forța de muncă, direcțiile care necesită consolidare în vederea aderării României la OCDE (analiză FIC)

U.E.19 hours ago

Sprijinul lui Musk pentru extrema-dreaptă este ”complet inacceptabil”, subliniază Olaf Scholz: ”Amenință democrația”

INTERNAȚIONAL19 hours ago

Europa trebuie să intensifice eforturile pentru a apăra Ucraina, având în vedere revenirea lui Donald Trump la Casa Albă, avertizează premierul britanic

MAREA BRITANIE19 hours ago

Premierul britanic dorește să se așeze la masa negocierilor comerciale în vederea încheierii unui acord cu SUA conduse de Trump

NATO20 hours ago

Lituania a decis alocarea a 5-6% din PIB pentru apărare între 2026 și 2030: Epoca strategiilor pasive a luat sfârșit. Facem apel la aliați să urmeze exemplul

ROMÂNIA2 days ago

Românii își aleg președintele pe 4 mai. Campania electorală începe pe 18 februarie

SUA2 days ago

În discursul de adio înainte de a-i preda ștafeta puterii lui Trump, Joe Biden avertizează că SUA ar putea cădea în “mâinile unei oligarhii” care amenință democrația prin “abuz de putere”: “Este rândul vostru să stați de pază”

ROMÂNIA3 days ago

Ciolacu: Bugetul pentru 2025, construit pe o abordare prudentă care să permită închiderea anului cu un deficit de 7%

SUA4 days ago

Într-un discurs-moștenire, Biden îi predă lui Trump o politică externă în care SUA “câștigă competiția mondială”: China nu ne va depăși. De când a început războiul, eu am stat în centrul Kievului, nu Putin

INTERNAȚIONAL2 weeks ago

Mark Zuckerberg anunță că “va reduce drastic cenzura” pe Facebook și Instagram și va acorda “prioritate libertății de exprimare”, criticând guvernele, presa tradițională și UE

U.E.2 weeks ago

Președintele Austriei se va întâlni cu liderul extremei-drepte pentru a-i încredința formarea unui guvern

U.E.2 weeks ago

Susținători ai Ucrainei au protestat la Bratislava împotriva politicilor pro-ruse ale premierului Fico: Slovacia e Europa

CONSILIUL UE2 weeks ago

Donald Tusk, la debutul președinției Poloniei la Consiliul UE: “Suntem pregătiți să pornim din nou pe calea europeană a măreției, forței și suveranității”

CONSILIUL EUROPEAN2 weeks ago

“Securitate, Europa!”. Președintele Consiliului European consideră că președinția Poloniei la Consiliul UE va dovedi că “patriotismul și integrarea europeană sunt interconectate”

ROMÂNIA2 weeks ago

În acordurile imnului UE, Cătălin Predoiu și omologul bulgar au ridicat simbolic ultima barieră de frontieră în primul minut al anului 2025, marcând aderarea deplină a României și a Bulgariei la Schengen

Trending