Connect with us

REPUBLICA MOLDOVA

Președinta Maia Sandu a desemnat-o pe Natalia Gavrilița să formeze un nou Guvern în Republica Moldova

Published

on

© European Union 2021

Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a semnat astăzi, 30 iulie, după consultările cu fracțiunile parlamentare, Decretul de desemnare a Nataliei Gavrilița la funcția de Prim-ministru al Republicii Moldova.

Potrivit șefului statului, Natalia Gavrilița are la dispoziție două săptămâni pentru a constitui echipa și pentru a elabora programul de guvernare, pe care să-l prezinte Parlamentului.

„Am toată încrederea că Prim-ministrul desemnat va veni cu o echipă integră și profesionistă, și că maximum în două săptămâni Republica Moldova va avea un nou Guvern, care să însemne și un nou început pentru țară. Oamenii așteaptă schimbări în bine și pentru aceasta este nevoie de acțiuni ferme și de decizii competente, care să pună în prim-plan interesul cetățeanului”, a transmis Maia Sandu pe pagina de Facebook. 

 

Republica Moldova va avea un nou Guvern după ce s-au desfășurat peste Prut, în urmă cu trei săptămâni, alegeri anticipate, în urma cărora partidul PAS al Maiei Sandu a ieșit câștigător.

Fost ministru al finanţelor în guvernul condus de Maia Sandu (8 iunie-14 noiembrie 2019), Natalia Gavriliţă fusese propusă de două ori în februarie pentru funcţia de prim-ministru de către preşedintele Republicii Moldova în ideea respingerii candidaturii sale de către majoritatea parlamentară condusă de socialiştii lui Igor Dodon pe fondul bătăliei duse de Maia Sandu pentru declanşarea alegerilor legislative anticipate, potrivit Agerpres.

Diana Zaim este foto jurnalist, câștigătoare a Premiul Publicului la European Youth Event 2020, cel mai mare eveniment pentru tineri organizat de Parlamentul European. Absolventă a secției germană-portugheză în cadrul Universității din București, Diana urmează în prezent programul de master ”Relații Internaționale și Integrare Europeană” în cadrul SNSPA. Pasionată de promovarea valorilor europene, Diana este parte a comunității Model European Union, cea mai amplă simulare la nivel european a procesului decizional din cadrul Uniunii Europene.

REPUBLICA MOLDOVA

Maia Sandu condamnă și respinge anexările ilegale ale Rusiei: Donețk, Luhansk, Herson, Zaporijie și Crimeea sunt ale Ucrainei

Published

on

© President of Ukraine Official Website

Președinta Republicii Moldova s-a alăturat vineri comunității internaționale de lideri în condamnarea anexării ilegale de către Rusia a patru regiuni din Ucraina controlate parțial de forțele armate ruse ca parte a agresiunii militare pe care Moscova a declanșat-o la 24 februarie.

Condamn și resping cu fermitate încercarea Rusiei de a anexa în mod ilegal regiunile ocupate ale Ucrainei în urma unor voturi fictive organizate sub amenințarea armelor. Donețk, Luhansk, Herson, Zaporijie și Crimeea sunt ale Ucrainei“, a spus Sandu, într-o postare pe Twitter.

Sprijinul Republicii Moldova pentru suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei rămâne neclintit“, a continuat ea.

Președintele rus Vladimir Putin a proclamat vineri, de la Kremlin, în fața unei largi audiențe, anexarea a patru regiuni ocupate militar parțial în estul și sudul Ucrainei invadate de Federația Rusă la 24 februarie, în ceea ce reprezintă cea mai mare anexare teritorială în Europa de la Adolf Hitler încoace, precum și cea mai semnificativă escaladare a războiului de agresiune declanșat de Federația Rusă în Ucraina.

Într-o primă reacție, liderii celor 27 de state membre ale Uniunii Europene, între care președinții Franței și României, dar și cancelarul Germaniei, precum și președintele Consiliului European și președinta Comisiei Europene, au adoptat vineri o declarație comună în care resping cu fermitate și condamnă fără echivoc anexarea ilegală de către Rusia a regiunilor ucrainene Donețk, Luhansk, Zaporizhzhia și Kherson. De asemenea, Emmanuel Macron, Klaus Iohannis, Olaf Scholz și ceilalți lideri avertizează că Rusia pune în pericol securitatea globală, inclusiv prin amenințările nucleare despre care spun că “nu vor zdruncina hotărârea UE de a fi alături de Ucraina”. În același timp, liderii europeni statuează că nu vor recunoaște niciodată “referendumurile” ilegale pe care Rusia le-a pus la cale ca pretext pentru această nouă încălcare a independenței, suveranității și integrității teritoriale a Ucrainei, nici rezultatele lor falsificate și ilegale și că nu vor recunoaște niciodată această anexare ilegală.

Putin a semnat documentele anexării a patru regiuni din Ucraina – Herson, Zaporijjea, Doneţk şi Lugansk – în cadrul unei ceremonii vineri după-amiază, iar momentul va fi urmat de un concert pop în Piaţa Roşie, care să sărbătorească cea mai mare anexare din Europa de la Hitler încoace, când Germania nazistă a anexat Austria (Anschluss) și regiunea sudetă din Cehoslovacia în 1938, dar și din timpul celui de-al Doilea Război Mondial, când Germania nazistă și URSS anexau părți din Polonia sau Uniunea Sovietică ocupa Basarabia.

Ucraina și Occidentul au denunțat referendumurile false și au declarat că nu vor recunoaște niciodată legitimitatea acestora.

NATO, SUA și ONU au denunțat referendumurile ilegale organizate de Rusia pentru anexarea teritoriilor ucrainene, în timp ce China, un aliat al Moscovei, a solicitat respectarea integrității teritoriale a Ucrainei. Reacții similare au venit și din partea Marii Britanii și a României, iar Uniunea Europeană a anunțat noi sancțiuni la adresa Rusiei, dar și sprijinirea Ucrainei atât timp cât va fi necesar

Continue Reading

REPUBLICA MOLDOVA

Secretarul de stat Iulian Fota a efectuat o vizită la Chișinău ca parte a sprijinului României pentru aderarea R. Moldova la UE și gestionarea provocărilor energetice

Published

on

© Nicu Popescu/ Facebook

Secretarul de stat pentru afaceri strategice Iulian Fota a întreprins o vizită la Chișinău, Republica Moldova, în perioada 28-29 septembrie 2022, programul secretarului de stat român cuprinzând o primire la viceprim-ministrul, ministrul afacerilor externe și integrării europene al Republicii Moldova, Nicu Popescu, precum și consultări cu secretarul de stat în Ministerul Afacerilor Externe și Integrării Europene al Republicii Moldova, Veaceslav Dobîndă, informează MAE într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Totodată, au fost purtate discuții cu viceprim-ministrul pentru reintegrare, Oleg Serebrian, cu consilierul prezidențial Dorin Recean și cu secretarul general adjunct al Guvernului Republicii Moldova, Svetlana Țurcanu. Secretarul de stat Iulian Fota a avut, de asemenea, întrevederi cu reprezentanți ai Asociației Investitorilor din România în Republica Moldova (AIR) și cu directorul executiv al Institutului pentru Politici și Reforme Europene, Iulian Groza.

O temă de interes central a agendei discuțiilor a privit parcursul european al Republicii Moldova, cu accent asupra măsurilor întreprinse de Guvernul de la Chișinău pentru transpunerea în practică a obiectivelor cuprinse în Opinia Comisiei Europene din 17 iunie 2022, prin care a fost recomandată acordarea statutului de țară candidată la aderarea la Uniunea Europeană pentru Republica Moldova. Secretarul de stat român a evidențiat, în context, disponibilitatea deplină a României de a oferi în continuare asistență Republicii Moldova, în procesul complex de reformă în care s-au angajat autoritățile de la Chișinău.  

De asemenea, în cadrul consultărilor au fost analizate cele mai recente evoluții legate de situația de securitate regională, în contextul războiului de agresiune purtat de Rusia împotriva Ucrainei. Au fost abordate provocările multiple cu care se confruntă Republica Moldova pe acest fundal, îndeosebi în plan economic și energetic.

De asemenea, în planul asistenței acordate de România Republicii Moldova, au fost abordate teme precum implementarea Acordului privind asistența financiară nerambursabilă în valoare de 100 de milioane de euro și proiectele de dezvoltare promovate de Ministerul Afacerilor Externe de la București, îndeosebi în sprijinul reformelor în domeniul administrației întreprinse de autoritățile de la Chișinău. În plan sectorial, o temă importantă a fost reprezentată de măsurile susținute întreprinse de autoritățile de la București și Chișinău pentru identificarea celor mai bune soluții în vederea fluidizării traficului la frontieră.

În egală măsură, au fost discutate aspecte legate de oportunitățile pe care le oferă Platforma de Sprijin pentru Republica Moldova, care a fost creată la inițiativa ministrului afacerilor externe al României, alături de omologii din Germania și Franța. Secretarul de stat Iulian Fota a arătat, astfel, că România va continua să acorde un sprijin solid și multidimensional Republicii Moldova în vederea dezvoltării societății, a consolidării statului de drept, a rezilienței energetice și consolidării într-un ritm cât mai susținut a parcursului european.

O componentă importantă a discuțiilor purtate la Chișinău de către secretarul de stat Iulian Fota a fost, totodată, schimbul substanțial de opinii avut cu reprezentanții AIR, fiind punctate creșterea solidă a schimburilor comerciale între România și Republica Moldova, precum și modalitățile optime de valorificare a potențialului existent în planul relațiilor economice bilaterale.

Oficialul MAE a subliniat importanța consultării constante și substanțiale între mediul de afaceri și autoritățile de la Chișinău.

Nu în ultimul rând, a arătat că procesul de aderare la Uniunea Europeană este o temă prioritară, de egal interes pentru autorități, investitori și societate, context în care sunt necesare politici și practici economice dezvoltate în interes public.

Continue Reading

REPUBLICA MOLDOVA

R. Moldova contează pe sprijinul UE pentru a accelera ”modernizarea sectorului de securitate și apărare”. Maia Sandu: O urgență, având în vedere creșterea riscurilor în regiune

Published

on

© Maia Sandu/ Twitter

Republica Moldova este recunoscătoare pentru sprijinul oferit de Uniunea Europeană prin Facilitatea europeană pentru pace și speră că va putea ”conta pe acest sprijin și anul viitor, pentru că ne-am propus să accelerăm modernizarea sectorului de securitate și apărare – o urgență, având în vedere creșterea riscurilor în regiune”, a fost mesajul pe care i l-a transmis președinta Maia Sandu comisarului european pentru buget și administrația, Johannes Hahn, aflat în vizită la Chișinău.

”Vizita dumneavoastră vine într-un moment complicat pentru Republica Moldova, dar și pentru întreaga regiune, afectată de război și mai multe crize. Apreciem acest semn de solidaritate cu cetățenii Republicii Moldova. Ultimele evenimente din regiune, prin care Federația Rusă a încălcat flagrant dreptul internațional, încălcând suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei, sunt inacceptabile”, a punctat Maia Sandu.

În contextul în care Vladimir Putin se pregătește să anexeze patru regiuni ucrainene ocupate de forțele ruse, președinta Republicii Moldova a ținut să reitereze ”sprijinul nostru necondiționat pentru independența, suveranitatea și integritatea teritorială a țării vecine Ucraina, în hotarele sale recunoscute internațional”.

Având în vedere că ”Republica Moldova este afectată mai mult decât alte țări” de ”războiul pornit de Rusia împotriva Ucrainei” care ”a subminat ordinea internaționale și are consecințe serioase pentru toată Europa”, Maia Sandu a cerut sprijin pentru ca țara sa ”să treacă cu bine peste această situație dificilă”.

”Moldova este, în continuare, țara cea mai vulnerabilă, din punct de vedere energetic, de pe continentul european. Eforturile noastre de diversificare și eficiență energetică, pe care le-am pornit anul trecut și le continuăm în acest an, vor aduce rezultate palpabile doar pe termen mediu, dar azi avem nevoie de sprijin. Astăzi, ne confruntăm cu riscuri mari în sectorul energetic, cu riscul întreruperii furnizării gazelor și curentului electric. Prețurile la resursele energetice sunt în continuare volatile și foarte înalte. Problema energetică este acum una existențială pentru țara noastră. Guvernul trebuie să intervină nu doar pentru a asigura țara cu resurse energetice, dar și pentru a le oferi oamenilor compensarea diferențelor mari de preț. Guvernul a creat Fondul de Reducere a Vulnerabilității Energetice, care conține un mecanism țintit pentru compensarea cheltuielilor la energie pentru cetățenii cu venituri mici. Dar necesitatea de finanțare pentru acest fond crește odată cu creșterea prețului de achiziție a resurselor energetice”, a explicat președinta Republicii Moldova.

Mai mult, Sandu a detaliat că țara sa are nevoie de ”sprijin financiar pentru a echilibra bugetul pentru anul viitor”, având în vedere că ”prețurile exorbitante la energie au ridicat inflația la un nivel de 35%”, iar ”întreruperile în lanțurile logistice cauzate de război și pierderea unor piețe de desfacere afectează grav producătorii noștri”.

”Suntem recunoscători Uniunii Europene pentru sprijinul bugetar în valoare de 75 de milioane de euro și pentru prima tranșă de asistență macrofinanciară în valoare de 50 de milioane de euro, oferite în ultimele luni. Suntem recunoscători Uniunii Europene pentru liberalizarea temporară a comerțului pentru șapte produse agricole moldovenești pe piața UE. Acest pas a oferit un sprijin sesizabil agricultorilor noștri, care din cauza războiului au rămas fără piețele de desfacere în Est. Vrem să avansăm în continuare spre eliminarea completă a cotelor UE la produsele agricole din Republica Moldova. Apreciem Acordul temporar privind liberalizarea transportului rutier de mărfuri. Vrem să contribuim, de asemenea, la inițiativa europeană <<Culoare de solidaritate>> pentru Ucraina și vă mulțumim pentru disponibilitatea de a ne sprijini în acest demers”, și-a exprimat recunoștința președinta țării vecine.

Aceasta a salutat intenția ”Comisiei de a introduce corupția în regimul de sancțiuni pentru drepturile omului ale Uniunii Europene”, considerând că ”este un pericol pentru democrație și pentru securitatea statelor”.

Mai mult, ea și-a exprimat dorința ”să semnăm un acord bilateral cu Uniunea Europeană privind reducerea tarifelor de roaming”.

Făcând trimitere la eforturile de implementare a reformelor pentru a avansa pe calea aderării la Uniunea Europeană, Maia Sandu a punctat că țara sa lucrează ”serios la reforma justiției, la consolidarea capacității instituțiilor pentru combaterea corupției”.

”Facem eforturi pentru îmbunătățirea mediului de afaceri. Ne străduim și ne reușește, într-o anumită măsură, să consolidăm procesele democratice. Întreprindem măsuri pentru combaterea schimbărilor climatice. În ultimul an, am majorat pensiile și plățile sociale pentru a ajuta oamenii cu venituri mai mici. Facem regulă în sistemul plăților sociale și în cel al salariilor din sectorul public, pentru a asigura mai multă echitate. În pofida tuturor greutăților, vrem să construim în Moldova o țară în care oamenii vor și pot să trăiască bine”, a completat președinta, care a reamintit că ”integrarea europeană este proiectul nostru național, pentru care vom lucra unind eforturile întregii societăți, iar primii pași au fost făcuți deja”.

Guvernul a pregătit un Plan de acțiune pentru realizarea celor nouă condiții, formulate de Comisia Europene în opinia către Consiliul Uniunii Europene atunci când a fost făcută propunerea de a oferi Republicii Moldova statutul de țară candidată. Echipele care lucrează la realizarea acestor măsuri au fost suplimentate cu specialiști calificați. Guvernul își propune să obțină progrese în termeni restrânși, astfel încât să putem avansa cât mai rapid la următoarea etapă în procesul de aderare. Vrem să ne mișcăm rapid în această direcție și așteptăm o cooperare activă din partea Comisiei și a instituțiilor europene pentru a răspunde mai exact așteptărilor ce derivă din condițiile prezentate. Nu vrem tratament preferențial, ci un dialog susținut, care ne va ghida mai bine pe calea aleasă”, a dat asigurări Maia Sandu.

În încheiere, Maia Sandu și-a exprimat convingerea că ”și Moldova are înainte un viitor bun, pașnic și prosper, alături de familia solidară a statelor europene”.

”Evenimentele dramatice din acest an ne-au arătat că, în momentele de grea încercare, Europa își unește forțele și vine în ajutor. Am văzut că solidaritatea nu este doar o expresie, ci o valoare trăită pe viu de țările de pe continentul european. În astfel de perioade, grija și ajutorul reciproc fac diferența între bine și rău, între speranță și deznădejde, între incertitudine și convingerea că viitorul poate fi mai bun”, a conchis președinta Republicii Moldova.

 

Continue Reading

Facebook

ROMÂNIA3 hours ago

De la Sofia, Nicolae Ciucă dă asigurări că România are cantitățile necesare de gaz: Țara noastră nu va suferi în iarna 2022-2023 de lipsa gazului

ENERGIE5 hours ago

Ministrul Energiei: Finalizarea interconectorului de gaze Grecia-Bulgaria este un pas foarte important pentru designul pieței de energie din regiune

NATO5 hours ago

EXCLUSIV Șeful Comisiei pentru afaceri externe din Parlamentul Estoniei: Dacă Putin o ia razna și folosește arme nucleare tactice, acesta ar trebui să fie sfârșitul jocului pentru Rusia

ROMÂNIA5 hours ago

Experții New Strategy Center au avut mai multe întrevederi la Congresul SUA pentru a împărtăși perspectivele privind situația de securitate din regiunea Mării Negre

COMISIA EUROPEANA7 hours ago

Ursula von der Leyen, la inaugurarea interconectorului de gaze Bulgaria – Grecia: Astăzi începe o nouă eră pentru Europa de Sud-Est și pentru securitatea energetică a UE

NATO7 hours ago

Țările baltice susțin aderarea accelerată a Ucrainei la NATO: Curajul Ucrainei nu poate decât să ne întărească alianţa

ENERGIE8 hours ago

Premierul Ciucă, la inaugurarea interconectorului de gaze Bulgaria – Grecia: România își va juca rolul în asigurarea securității energetice a Europei

Eugen Tomac8 hours ago

Eurodeputatul Eugen Tomac a adus un omagiu, în plenul PE, românilor care și-au pierdut viața pe frontul din Ucraina: „Putin are mâinile pătate de sânge”

INTERNAȚIONAL8 hours ago

Joe Biden afirmă că SUA și aliații săi nu se vor lăsa „intimidați” de Vladimir Putin: NATO va apăra „fiecare centimetru” din teritoriul său

ENERGIE10 hours ago

Transgaz și operatorii de transport gaze naturale din Bulgaria, Ungaria și Slovacia propun o inițiativă pentru a livra până la 5 mld. metri cubi de gaze către Europa de Est, Centrală și de Vest

NATO22 hours ago

Mircea Geoană: Nu avem informaţii care să indice o schimbare a posturii nucleare a Rusiei, dar NATO este angajată deplin în apărarea aliaților, inclusiv a României

INTERNAȚIONAL1 day ago

Zelenski a semnat cererea de aderare a Ucrainei la NATO după ce Putin a proclamat anexarea ilegală de către Rusia a patru regiuni ucrainene

REPUBLICA MOLDOVA1 day ago

R. Moldova contează pe sprijinul UE pentru a accelera ”modernizarea sectorului de securitate și apărare”. Maia Sandu: O urgență, având în vedere creșterea riscurilor în regiune

JUSTIȚIE4 days ago

Klaus Iohannis: DNA, un model la nivel european, a contribuit decisiv ca România să fie un pol de stabilitate și un partener strategic pentru partenerii din NATO și UE

ROMÂNIA5 days ago

Nicolae Ciucă, din Japonia: Componenta de securitate și apărare, unul din cei patru piloni de cooperare ai viitorului nostru parteneriat, de mare interes pentru ambele părți

NATO1 week ago

Klaus Iohannis, despre amenințarea Rusiei cu un război nuclear: România, ca parte a NATO, este pregătită pentru orice scenariu. Românii nu trebuie să intre în panică

ROMÂNIA1 week ago

Klaus Iohannis, către antreprenorii români din Silicon Valley: Poate aveți unele lecții care ne-ar folosi în România

ROMÂNIA1 week ago

Nicolae Ciucă: Salutăm interesul manifestat de Banca Japoneză de Cooperare Internațională pentru susținerea marilor proiecte de infrastructură de transport și de producere a energiei verzi

U.E.1 week ago

Ministrul ungar de externe, singurul din UE care s-a întâlnit cu Lavrov la ONU: Există o singură soluție la inflația de război și la prețurile epuizante ale energiei: pacea. Ungaria vrea pace

COMISIA EUROPEANA1 week ago

Ursula von der Leyen îndemnă tânăra generație să apere democrația în fața autocrației: Trebuie să lucrăm la consolidarea acesteia pentru că știm cât de repede se poate schimba istoria

Team2Share

Trending