Corespondență din Strasbourg
Extinderea nu este un cadou, ci o stradă cu dublu sens care ne aduce beneficii tuturor în întreaba Europă, iar Muntenegru este în fruntea procesului de aderare, a declarat președinta Parlamentului European, Roberta Metsola, într-o ședință specială în cadrul căreia președintele țării balcanice, Jakov Milatović, a pledat pentru aderarea la Muntenegrului la UE.
„Vă mulțumesc pentru angajamentul și leadershipul dumneavoastră. Mă bucur în mod deosebit că această vizită are loc la scurt timp după ce ne-ați găzduit în Muntenegru cu ocazia primului summit UE-Balcanii de Vest și după ce am avut onoarea și privilegiul de a mă adresa plenului Parlamentului dumneavoastră la începutul acestei luni. Acesta este, dragi colegi, momentul extinderii Uniunii Europene, iar Muntenegru este în fruntea acestui proces. Ați închis aproape jumătate din toate capitolele de aderare”, a evidențiat Roberta Metsola.
Aceasta l-a asigurat pe președintele muntenegrean de sprijinul instituției din care face parte, în contextul în care „ne apropiem de etapa finală a aderării.”
„Înțelegem că extinderea nu este un cadou. Este o stradă cu două sensuri care ne aduce beneficii tuturor în întreaga Europă. De aceea vrem ca vocea dumneavoastră să se facă auzită în această C cameră atunci când luăm decizii. Ideile și perspectivele dumneavoastră pe măsură ce dezbatem direcția continentului nostru, expertiza și energia dumneavoastră pe măsură ce lucrăm pentru un viitor mai bun pentru toți europenii. Muntenegru își are locul în acest Parlament și în Uniunea noastră și, într-o zi, în curând, s-ar putea să vedem deputați muntenegreni în Parlamentul European. Suntem aproape de linia de sosire și, când vom ajunge acolo, o vom trece împreună”, a conchis Roberta Metola.
Țara cu o populație de aproximativ 600.000 de locuitori a devenit candidată la aderarea la UE în 2010, la patru ani după separarea de Serbia, și a deschis negocierile de aderare în 2012. Și-a stabilit obiectivul de a deveni membru până în 2028, introducând chiar sloganul „28 până în 28”.
La mijlocul lunii mai, mica țară balcanică a mai făcut un pas important în procesul de aderare. Ambasadorii UE au aprobat înființarea unui grup, cunoscut sub numele de Grupul de lucru ad-hoc, format din reprezentanți ai țărilor Uniunii Europene, care se va reuni periodic pentru a pune la punct detaliile juridice ale parcursului de aderare a Muntenegrului la UE.
Comisia Europeană și-a propus să folosească Muntenegru ca subiect de testare pentru planurile sale de a preveni o altă „Ungaria 2.0”.
Potrivit unui document consultat de Reuters, cinci din cele șase state fondatoare ale Uniunii Europene – Germania, Franța, Olanda, Belgia și Luxemburg – propun ca viitoarele tratate de aderare să includă instrumente suplimentare de monitorizare și clauze de salvgardare ce ar permite intervenții în cazul în care noile țări înregistrează derapaje de la valori fundamentale ale UE precum statul de drept, democrația sau libertatea.
Printre măsurile avansate se numără suspendarea temporară a dreptului de veto al noilor țări membre, cu precădere în sectoare sensibile precum politica externă, extinderea Uniunii Europene sau bugetul blocului european.
Propunerea vine după ani în care Ungaria condusă de Viktor Orban a blocat decizii importante ale Uniunii Europene – sancțiuni contra Rusiei, ajutor financiar pentru Ucraina, demararea negocierilor de aderare cu Ucraina.
Summitul de vară al Consiliului European oferă spațiu șefilor de stat sau de guvern pentru a discuta această inițiativă, dar și propunerea avansată de Franța și Germania, care urmărește impulsionarea procesului de extindere a Uniunii Europene și care vizează țări din Balcanii de Vest și Republica Moldova, fără Ucraina.
Inițiativa se fundamentează pe beneficii mai mari pentru țările candidate înainte ca acestea să obțină statutul de membru, pe măsură ce îndeplinesc criteriile de aderare.
Printre aceste beneficii se numără acces privilegiat la piața unică a UE și posibilitatea de a trimite observatori la instituțiile europene.
Ideea este menită să creeze stimulente pentru accelerarea reformelor pe care țările candidate trebuie să le întreprindă.
Se induce astfel sentimentul victoriei de etapă, menținându-se viu entuziasmul în eforturile necesare pentru aderare.
În egală măsură, Uniunea Europeană transmite un mesaj ferm că politica de extindere ocupă o poziție privilegiată pe lista priorităților, în contextul în care Macedonia de Nord încearcă de mai bine de 20 de ani să devină membru.
