Brazilia și India au solicitat marți locuri de membri permanenți în Consiliul de Securitate al ONU, într-o declarație comună dată publicității în timpul vizitei prim-ministrului indian Narendra Modi în Brazilia, unde acesta s-a întâlnit cu președintele Lula da Silva, notează AFP, potrivit Agerpres. 

Cele două mari puteri din Asia și America Latină au purtat discuții după ce au participat duminică și luni, la Rio de Janeiro, la un summit al BRICS, grup de țări emergente care include și China și Rusia, și care își propune să reechilibreze ordinea mondială în fața Occidentului.

Marți, într-o declarație comună, Modi și Lula au cerut o „vastă reformă a Consiliului de Securitate” al ONU. În prezent, Consiliul are cinci membri permanenți cu drept de veto: Franța, Regatul Unit, China, Statele Unite și Rusia.

India și Brazilia și-au reafirmat „sprijinul reciproc” pentru candidaturile lor „cu scopul de a ocupa locuri permanente într-un Consiliu de Securitate extins”.

„Îi mulțumesc bunului meu prieten, președintele Lula, Guvernului și minunatului popor brazilian pentru amabilitatea arătată pe parcursul acestei vizite. În ultimele zile, am participat la Summitul BRICS de la Rio de Janeiro și am avut discuții bilaterale cu președintele Lula, la Brasilia”, a scris Narendra Modi, pe X.

I thank my good friend, President Lula, the Government and wonderful people of Brazil for their kindness through this visit. Over the last few days, I have attended the BRICS Summit in Rio de Janeiro and held bilateral talks with President Lula in Brasília.@LulaOficial pic.twitter.com/QqWpI70Izz

— Narendra Modi (@narendramodi) July 8, 2025

Ambele țări „au un potențial extraordinar și de aceea cerem” un astfel de rol în cadrul ONU, a afirmat Lula, alături de Narendra Modi.

El a apreciat ca fiind „inacceptabil” ca națiuni „de mărimea Indiei și Braziliei” să nu fie membre permanente. La rândul său, Modi a descris relația bilaterală drept „un pilon important al stabilității și echilibrului” mondial.

Grupul BRICS, compus din 11 mari țări emergente, și-a exprimat dorința de reformă pentru a „întări vocea Sudului global”, conform declarației lor de la sfârșitul summitului.

Conform textului, China și Rusia susțin candidaturile celor doi parteneri ai lor. Consiliul de Securitate al ONU a fost criticat recent pentru inacțiunea sa în fața războaielor din Ucraina și Gaza, determinată de vetoul Rusiei în primul caz, apoi al Statelor Unite în al doilea.

Secretarul general al ONU, Antonio Guterres, a lansat luni un apel la adresa comunității internaționale solicitând „relansarea motorului dezvoltării” în fața „haosului climatic” și a multiplelor conflicte internaționale, în deschiderea celei de-a 4-a conferințe internaționale cu privire la finanțarea dezvoltării, transmite AFP, potrivit Agerpres.

„Astăzi, dezvoltarea și marele său catalizator – cooperarea internațională – se confruntă cu un puternic curent potrivinic”, a deplâns el în prima zi a acestei reuniuni organizate la Sevilia.

„Trăim într-o lume în care încrederea se prăbușește și în care multilateralismul este pus la încercare. O lume cu o economie încetinită, cu tensiuni comerciale în creștere și cu bugete de ajutor decimate. O lume zguduită de inegalități, de haos climatic și de conflicte dezlănțuite”, a adăugat el.

Citiți și UE furnizează 42% din ajutorul mondial pentru dezvoltare, afirmă Ursula von der Leyen: „Sectorul privat trebuie să se alăture acestui demers”

În acest context este necesară „accelerarea investițiilor la scara și la viteza necesare” pentru a „repara și reînvia motorul dezvoltării”, a adăugat oficialul ONU, reamintind că „două treimi din obiectivele de dezvoltare durabilă” stabilite de comunitatea internațională sunt în întârziere.

„Nu este doar o criză a cifrelor. Este o criză umană, a subliniat el, invitând țările să preia inițiativa prin mobilizarea resurselor interne și investirea în domeniile cu cel mai mare impact”, cum ar fi „școli”, sănătate și „energiile regenerabile”.

Cel puțin 50 de șefi de stat și de guvern participă până joi la această conferința denumită FFD4, cea de-a patra de acest fel organizată din 2002 și până în prezent. La conferință participă și premierul spaniol Pedro Sanchez, oficiali ai principalelor instituții financiare internaționale și 4.000 de reprezentanți ai societății civile.

Obiectivul este de a găsi soluții pentru țările din sud, confruntate – în conformitate cu Națiunile Unite – cu „un deficit de finanțare estimat la 4.000 de miliarde de dolari pe an” pentru a-și atinge obiectivele de dezvoltare durabilă stabilite în cadrul Agendei 2030.

Europa este pregătită să investească și să inoveze, a declarat președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, în cadrul sesiunii plenare a celei de-a patra Conferințe internaționale a ONU privind finanțarea pentru dezvoltare, subliniind că UE furnizează 42% din ajutorul mondial pentru dezvoltare.

„Anul trecut, ajutorul pentru dezvoltare la nivel mondial a puțin peste 200 de miliarde de dolari. Deficitul anual de investiții necesare pentru atingerea obiectivelor de dezvoltare durabilă este de ordinul trilioanelor de dolari. Pentru a acoperi acest deficit, avem pur și simplu nevoie de o schimbare de paradigmă, de noi modalități de mobilizare a unor resurse financiare mult mai mari. Acesta este esența „Compromisului de la Sevilla”, asupra căruia am căzut de acord astăzi – și exact acesta este obiectivul Europei, împreună cu partenerii noștri modiali”, a transmis von der Leyen. 

În discursul său, președinta Comisiei Europene a subliniat trei direcții importante. 

Europe is proud to be the leading aid donor globally.

And we’re gathered in Seville with one goal: find more ways of mobilising finance.

The private sector must get on board.

That’s already at the heart of the #GlobalGateway method ↓ https://t.co/5F6NRKOrPC

— Ursula von der Leyen (@vonderleyen) June 30, 2025

În primul rând, Ursula von der Leyen a pus accent pe o mai bună folosire a investițiilor publice, menționând că Uniunea Europeană contribuie cu 42% din ajutorul global pentru dezvoltare.

„Suntem mândri de acest lucru, iar angajamentul nostru rămâne ferm. Totodată, este un lucru bun că noi donatori încep să se implice activ. Atunci, de ce să nu ne unim forțele și să creăm programe comune de investiții, care să valorifice punctele noastre forte pentru un impact maxim? Acesta este acordul pe care tocmai l-am încheiat cu India: să investim împreună în țări terțe. Și vom extinde aceeași ofertă și altor donatori emergenți care împărtășesc obiectivele noastre”, a spus ea. 

În al doilea rând, președinta Comisiei Europene a subliniat că impozitarea internă este cea mai sustenabilă sursă de finanțare pentru servicii precum sănătatea și educația, și că un sistem fiscal echitabil este esențial pentru atragerea investițiilor private.

„De aceea trebuie să punem în aplicare acordul G20-OCDE privind normele internaționale de impozitare a companiilor. Acest lucru va consolida veniturile în economiile în curs de dezvoltare. Și este, de asemenea, o chestiune de echitate – fiecare trebuie să-și plătească partea corectă”, a adăugat aceasta. 

În al treilea rând, Ursula von der Leyen a subliniat necesitatea implicării sectorului privat, precizând că acest principiu stă la baza programului european de investiții Global Gateway.

„Atragem capital privat în proiecte de dezvoltare transformative, care generează creștere economică locală și locuri de muncă. În primii trei ani, Global Gateway a mobilizat aproape 180 de miliarde de euro în investiții în țările partenere. Suntem pe cale să depășim obiectivul inițial de 300 de miliarde de euro în 7 ani. Iar la Forumul Global Gateway din octombrie, de la Bruxelles, vom anunța noi progrese. Așadar, pentru a încheia, mesajul nostru de astăzi este simplu: Europa este pregătită să investească și să inoveze. În aceste vremuri de incertitudine globală, puteți conta pe noi pentru a susține multilateralismul”, a conchis von der Leyen.