Connect with us

U.E.

Președintele francez Emmanuel Macron salută “unitatea istorică” a europenilor înainte de summitul UE de la Versailles

Published

on

©️ Soazig de la Moissonnière / Présidence de la République

Preşedintele francez Emmanuel Macron a salutat, cu o zi înainte de summitul UE de la Versailles, “rapiditatea” şi “unitatea istorică” de care au dat dovadă europenii după invazia rusă în Ucraina.

Acest “război pe pământ european (…) ne impune să facem şi mai mult şi să tragem consecinţele pe termen scurt şi mediu”, a declarat preşedintele francez înainte de un dineu de lucru cu premierul olandez Rutte şi mai mulţi miniştri francezi şi olandezi, informează Agerpres.

Summitul informal al ţărilor din UE, care va avea loc joi şi vineri la Versailles, “se va ţine într-un context extrem de dificil şi de tragic, care este cel al agresiunii ruse asupra Ucrainei”, declanşate pe 24 februarie, a subliniat Macron. “În timpul ultimelor două săptămâni, coordonarea europeană a fost foarte strânsă, de o rapiditate şi unitate istorică (…), în strânsă legătură cu alte ţări membre ale NATO şi cu ţările G7”.

Potrivit lui Mark Rutte, “principalul mesaj” al summitului “trebuie să fie cel al unei UE unite, care face front comun în faţa agresiunii brutale şi necruţătoare” a Rusiei, dar care realizează de asemenea că “o pagină a fost întoarsă în istoria noastră şi că trebuie să lucrăm mai strâns în cadrul NATO şi al UE pentru a ne proteja ţările”.

Premierul batav a anunțat luni, alături de omologii săi britanic și canadian, crearea unui ”Grup internațional de sprijin pentru Ucraina” menit să coordoneze ”ajutorul umanitar, economic și defensiv” pentru această țară, care se confruntă cu ”invazia barbară și neprovocată” declanșată de Vladimir Putin.

În ceea ce privește summitul de la Versailles, considerat una din amprentele pe care Macron și președinția franceză a Consiliului UE vor să lase pentru viitorul unei Europe suverane, președintele Consiliului European, Charles Michel, i-a invitat pe șefii de stat sau de guvern să stabilească măsuri decisive de consolidare a suveranității UE și de reducere a dependențelor energetice față de Rusia.

În același spirit s-a pronunțat și președintele Klaus Iohannis, care a cerut stoparea dependenței de Rusia și diversificarea surselor de aprovizionare cu energie, înăsprirea sancțiunilor la adresa Moscovei și consolidarea sectorului de apărare la nivel european.

La summitul informal al Consiliului European, liderii europeni se vor concentra pe consolidarea capacităților de apărare ale UE, reducerea dependenței energetice, în special de gazul, petrolul și cărbunele rusesc și construirea unei baze economice mai solide.

Discuțiile pe marginea reducerii dependenței energetice vor avea ca punct de plecare inițiativa “RePowerEU” prezentată marți de Comisia Europeană. Aceasta reprezintă liniile generale ale unui plan menit să asigure independența Europei de gazele din Rusia cu mult înainte de 2030. Planul de măsuri europene pentru reducerea dependenței de gaze din Rusia prevede, între altele, realizarea unui stoc de rezerve de gaze de 90% până la 1 octombrie pentru necesitățile de iarna viitoare și sporirea importurilor de gaz natural lichefiat. RePowerEU va încerca să diversifice aprovizionarea cu gaze, să accelereze introducerea gazelor din surse regenerabile și să înlocuiască gazul pentru încălzire și producerea de energie electrică. Astfel, estimează Comisia Europeană, până la sfârșitul anului, cererea UE de gaz rusesc s-ar putea reduce cu două treimi.

De la recunoașterea de către Rusia a independenței regiunilor ucrainene Donețk și Luhansk și de la începutul agresiunii militare rusești împotriva Ucrainei, UE a reacționat cu patru pachete de măsuri restrictive.

Primul pachet include include restricții privind relațiile economice cu regiunile Donețk și Luhansk, care nu sunt controlate de guvern, și restricții financiare.

Al doilea pachet include sancțiuni orientate către persoane fizice împotriva lui Vladimir Putin, Serghei Lavrov și a membrilor Dumei de Stat a Rusiei, printre altele și sancțiuni economice.

Al treilea pachet include furnizarea de echipamente și bunuri pentru forțele armate ucrainene prin intermediul Facilității europene pentru pace, interzicerea survolării spațiului aerian al UE și a accesului la aeroporturile UE de către transportatorii ruși de orice fel, interzicerea tranzacțiilor cu Banca Centrală Rusă, interzicerea accesului la SWIFT pentru șapte bănci rusești, suspendarea emisiei în UE a mijloacelor de informare de stat Russia Today și Sputnik, sancțiuni care vizează persoane fizice și sancțiuni economice împotriva Belarusului.

Cel de-al patrulea pachet include o interdicție SWIFT pentru trei bănci belaruse, o interdicție privind tranzacțiile cu Banca Centrală a Belarusului, limitări ale intrărilor financiare din Belarus în UE, o interdicție privind furnizarea de bancnote denominate în euro către Belarus și restricții privind exportul de tehnologie de navigație maritimă și de radiocomunicații către Rusia.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

REPUBLICA MOLDOVA

Klaus Iohannis, primit de premierul Greciei: Memorandumul privind coridorul vertical de gaze va asigura fluxuri de gaze naturale și înspre Republica Moldova

Published

on

© Administrația Prezidențială

În cadrul vizitei de lucru în Grecia, președintele Klaus Iohannis, a avut vineri o întrevedere cu premierul elen Kyriakos Mitsotakis, cu care a discutat despre modalitățile de continuare a sprijinul pentru Republica Moldova, cei doi lideri salutând memorandumul de înțelegere semnat de companiile din sectorul energetic din România, Grecia, Bulgaria și Ungaria care va asigura fluxuri bidirecționale de gaze naturale, inclusiv înspre România și Republica Moldova.

Potrivit unui comunicat al Administrației Prezidențiale, Iohannis și Mitsotakis au evidențiat nivelul foarte bun al relațiilor dintre cele două țări, reflectat și de frecvența dialogului la nivel înalt, precum și de pozițiile apropiate pe temele de actualitate de pe agenda regională și cea europeană.

Cei doi lideri au evidențiat rolul de punte de legătură al comunității românești din Grecia și al celei elene din România pentru dezvoltarea relațiilor bilaterale.

Klaus Iohannis și Kyriakos Mitsotakis au exprimat satisfacția pentru evoluția dinamică a cooperării în plan economic și în alte sectoare de interes comun, apreciind că trebuie depuse eforturi în continuare pentru valorificarea potențialul existent. Din această perspectivă, a fost analizată dezvoltarea cooperării în domenii de interes comun precum securitatea energetică europeană, apărarea, protecția civilă, turismul, cultura, educația.

Șeful statului și prim-ministrul elen au abordat și provocările actuale în materie de asigurare a securității energetice și a unor prețuri accesibile pentru cetățeni.

Președintele Klaus Iohannis și premierul Kyriakos Mitsotakis au subliniat importanța continuării și diversificării proiectelor de interconectare energetică și a altor infrastructuri critice, salutând operaționalizarea Interconectorului de gaze dintre Grecia și Bulgaria, care reprezintă și o verigă esențială pentru asigurarea securității energetice a regiunii. În plus, cei doi lideri au evidențiat pasul important făcut joi, 1 decembrie 2022, de companiile din sectorul energetic din România, Grecia, Bulgaria și Ungaria prin semnarea memorandumului de înțelegere pentru implementarea coridorului vertical. Acesta va asigura fluxuri bidirecționale de gaze naturale, inclusiv înspre România și Republica Moldova.

În context, au fost discutate și modalitățile de continuare a sprijinului pentru Republica Moldova, afectată de o criză energetică, șeful statului prezentând măsurile și acțiunile întreprinse de țara noastră.

Președintele Klaus Iohannis a mulțumit pentru sprijinul constant al Greciei privind aderarea României la spațiul Schengen, reafirmat și cu această ocazie de către premierul grec.

În contextul geopolitic și de securitate determinat de agresiunea militară ilegală a Rusiei împotriva Ucrainei, Iohannis și Mitsotakis au avut o discuție aprofundată despre provocările actuale și acțiunile menite să asigure consolidarea securității euro-atlantice.

Președintele Klaus Iohannis a prezentat acțiunile României în sprijinul Ucrainei și al refugiaților ucraineni, care vor continua atât timp cât este necesar. De asemenea, au fost discutate măsurile și acțiunile în plan bilateral, dar și european, prin Coridoarele Solidarității, menite să faciliteze tranzitul cerealelor ucrainene, în scopul prevenirii unor crize alimentare în state terțe vulnerabile.

Președintele Klaus Iohannis efectuează vineri și sâmbătă o vizită de lucru în Grecia, la Atena, ocazie cu care a avut întrevederi cu președintele Katerina Sakellaropoulou și cu prim-ministrul Kyriakos Mitsotakis și va participa la reuniunea de lucru a liderilor Partidului Popular European.

În fotografia de bun venit la reședința premierului grec apare și “Peanut”, animalul de companie al prim-ministrului Mitsotakis. Câinele a fost adoptat în 2021 de Prim-ministrul elen cu ocazia Zilei Internaționale a Animalelor fără Adăpost și are acces peste tot în Reședință, apărând inclusiv în fotografiile oficiale de la primirile premierului.

Continue Reading

SCHENGEN

Guvernul Olandei a adoptat ”o poziție pozitivă față de aderarea României la Schengen”. Singura țară care mai are obiecții este Austria

Published

on

© Administrația Prezidențială

Guvernul Olandei a adoptat vineri “o poziție pozitivă față de aderarea României la Schengen”, a anunțat Ambasada Țărilor de la Jos într-un comunicat, fapt salutat de premierul Nicolae Ciucă și ministrul afacerilor externe Bogdan Aurescu, care au mulțumit omologilor lor olandezi pentru sprijin.

“Orientarea guvernului olandez către viitor în ceea ce privește aderarea României la Schengen este bazată pe celor două evaluări pozitive recente ale Comisiei Europene privind Schengen și a progreselor identificate în recentul său raport MCV privind statul de drept în România.  (…) Având în vedere cele două evaluări pozitive recente ale Comisiei Europene privind Schengen și progresele identificate în recentul raport MCV privind statul de drept în România, guvernul olandez este orientat spre viitor în ceea ce privește aderarea României la Schengen. Acesta va lua în considerare discuțiile parlamentare care vor urma în perioada premergătoare Consiliului JAI din 8 decembrie pentru a-și stabili poziția finală cu privire la această chestiune importantă”, arată sursa citată.

 

“Salut recunoașterea de către guvernul olandez a pregătirii României de a adera la Schengen ca un pas esențial în vederea atingerii acestui obiectiv, posibil prin dialog și cooperare. Olanda este un partener valoros al țării noastre. Suntem hotărâți să continuăm să lucrăm împreună”, a scris premierul Nicolae Ciucă, pe Twitter

“Sunt bucuros să salut evaluarea și poziția pozitivă a guvernului olandez în sprijinirea aderării României la Schengen. Dialogul politic foarte strâns cu partenerii olandezi a contribuit la fundamentarea unei abordări favorabile. Îi mulțumesc lui Woepke Hoekstra pentru tot sprijinul său”, a scris și ministrul Bogdan Aurescu, pe Twitter.

Potrivit guvernului de la Haga, o asemenea evaluare pozitivă a fost adoptată și în cazul Croației, dar nu și în cazul Bulgariei.

Decizia Guvernului de la Haga vine la scurt timp după ce și Parlamentul suedez a evaluat pozitiv aderarea României la spațiul Schengen, prin demersuri adoptate la nivelul Comisiei pentru afaceri juridice și Comisiei pentru afaceri europene din legislativul de la Stockholm

Pozițiile celor două țări vin în contextul în care ordinea de zi a reuniunii Consiliului Justiție și Afaceri Interne din 8 decembrie, care cuprinde o discuție privind aplicarea prevederilor Schengen de către Bulgaria, România și Croația și obiectivul adoptării unor decizii în acest sens, urmează a fi definitivată la reuniunea Comitetului Reprezentanților Permanenți, care reunește ambasadorii statelor UE, și care va avea loc pe 7 decembrie.

În privința Olandei, decizia are un caracter istoric, pentru că Haga s-a opus aderării României la spațiul Schengen încă 2011, de când Bucureștiul îndeplinește criteriile tehnice și acquis-ul spațiului de liberă circulație. 

De altfel, aflat în luna octombrie într-o vizită în România, premierul olandez Mark Rutte a avut o atitudine rezervată. El a afirmat că Olanda nu este, “în principiu, împotriva aderării României la Schengen”, însă a subliniat că trebuie îndeplinite toate condițiile, invocând Mecanismul de Cooperare și Verificare prin care România încă este monitorizată și problematica statului de drept.

La scurt timp după acea vizită, Parlamentul Olandei a votat o rezoluție prin care solicită guvernului lui Mark Rutte să nu ia “măsuri ireversibile” până nu examinează modul în care România supraveghează frontierele externe.

Astfel, autoritățile române au primit la mijlocul lunii noiembrie vizita  misiunii voluntare de evaluare a implementării de către România a acquis-ului Schengen și din care a făcut parte experți ai Comisiei Europene, ai Consiliului și experți din țări membre precum Olanda, Cehia, Suedia și Germania. Misiunea respectivă a publicat un raport favorabil pentru țara noastră.

O altă piedică în calea aderării României la Schengen, evocată în ultimul deceniu de către Olanda, a fost Mecanismul de Cooperare și Verificare, însă, în raportul publicat pe 22 noiembrie, Comisia Europeană a concluzionat că ”România a înregistrat progrese suficiente în ceea ce privește îndeplinirea angajamentelor pe care și le-a asumat în cadrul MCV la momentul aderării sale la UE și că toate obiectivele de referință pot fi închise în mod satisfăcător”.

Ultimul stat care mai trebuie convins să nu se opună aderării României la Schengen este Austria.

Cancelarul austriac Karl Nehammer a precizat că va susține aderarea Croației, în vreme ce va fi foarte critic în ceea ce privește România și Bulgaria, îngrijorările Vienei fiind legate de rutele pentru migranți. Ca parte a eforturilor de a convinge partenerii europene, ministrul român de interne s-a întâlnit la Viena cu omologul austriac prezentându-i date oficiale care atestă că doar 2,7% dintre migranții care au ajuns în UE au tranzitat țara noastră.

Liderul austriac, membru al familiei politice PPE, participă vineri și sâmbătă la summitul liderilor popularilor europeni de la Atena, unde este prezent și președintele Klaus Iohannis, fiind așteptate discuții între cei doi lideri pentru a debloca votul Austriei.

Continue Reading

U.E.

Klaus Iohannis a discutat cu omologul grec despre sprijinirea Republicii Moldova, o țară afectată de o criză energetică gravă

Published

on

© Administrația Prezidențială

Președintele Klaus Iohannis, a avut vineri, la Atena, o întrevedere cu omologul său elen, președintele Katerina Sakellaropoulou, cu ocazia vizitei de lucru în Republica Elenă, context în care cei doi șefi de stat au discutat despre sprijinirea Ucrainei, precum și a Republicii Moldova, țară afectată de o criză energetică gravă, în timp ce președintele Greciei a reafirmat susținerea pentru aderarea României la Schengen.

Întrevederea Președinților României și Greciei a avut loc în continuarea dialogului politic româno-elen, care a înregistrat un ritm susținut pe parcursul anului 2022, arată Administrația Prezidențială într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Cei doi șefi de stat au salutat relațiile bilaterale foarte bune, potențate de afinitățile culturale și de o îndelungată istorie comună, subliniind, de asemenea, strânsa  cooperare în plan european, regional și internațional.

Președinții Klaus Iohannis și Katerina Sakellaropoulou au evidențiat că prezența comunității românești în Grecia și a celei elene în România joacă un rol pozitiv în dezvoltarea relațiilor bilaterale, împreună cu contactele interumane promovate prin intermediul turismului, proiectelor educaționale și al schimburilor culturale, aflate în continuă creștere.

Președintele Katerina Sakellaropoulou a reafirmat susținerea deplină a Greciei pentru aderarea României la Spațiul Schengen.

Având în vedere situația de securitate determinată de agresiunea militară ilegală a Rusiei împotriva Ucrainei, cei doi președinți au avut un schimb de opinii referitor la contextul geopolitic și efectele războiului în plan umanitar, al securității energetice și alimentare. Cei doi șefi de stat au subliniat importanța menținerii unității și solidarității la nivel transatlantic și au reafirmat sprijinul pe care cele două state continuă să-l acorde Ucrainei și refugiaților ucraineni, precum și pentru Republica Moldova, afectată și de o criză energetică gravă.

Totodată, șeful statului a prezentat acțiunile pe care țara noastră le-a întreprins și continuă să le întreprindă atât în relația cu Ucraina, cât și cu Republica Moldova.

De asemenea, cei doi președinți au mai avut un schimb de vedere cu privire la necesitatea de a continua coordonarea pentru a combate dezinformarea cu care se confruntă statele europene în contextul actual.

Președintele Klaus Iohannis efectuează vineri și sâmbătă o vizită de lucru în Grecia, la Atena, ocazie cu care a avut întrevederi cu președintele Katerina Sakellaropoulou și cu prim-ministrul Kyriakos Mitsotakis și va participa la reuniunea de lucru a liderilor Partidului Popular European, care se întrunesc în Grecia.

Continue Reading

Facebook

REPUBLICA MOLDOVA5 hours ago

Klaus Iohannis, primit de premierul Greciei: Memorandumul privind coridorul vertical de gaze va asigura fluxuri de gaze naturale și înspre Republica Moldova

SCHENGEN5 hours ago

Guvernul Olandei a adoptat ”o poziție pozitivă față de aderarea României la Schengen”. Singura țară care mai are obiecții este Austria

U.E.5 hours ago

Klaus Iohannis a discutat cu omologul grec despre sprijinirea Republicii Moldova, o țară afectată de o criză energetică gravă

SCHENGEN5 hours ago

Parlamentul Suediei spune “da” aderării României la Schengen. Ministrul Bogdan Aurescu: Demersurile noastre au avut succes

COMISIA EUROPEANA6 hours ago

Alianța Verde UE-Japonia: Părțile intensifică cooperarea în domeniul hidrogenului regenerabil și cu emisii reduse de CO2

S&D6 hours ago

Parlamentul suedez a votat pentru aderarea României la spațiul Schengen, anunță eurodeputatul Victor Negrescu

COMISIA EUROPEANA7 hours ago

Comisia Europeană aprobă patru noi programe Interreg, la care participă România și alte nouă țări UE, Ucraina și R. Moldova, în valoare de 533 de milioane de euro, pentru perioada 2021-2027

COMISIA EUROPEANA8 hours ago

Ucraina: Comisia Europeană propune incriminarea penală a încălcării sancțiunilor UE

ROMÂNIA8 hours ago

România sprijină efortul internațional de creare a unui mecanism eficient și viabil pentru a face dreptate victimelor din Ucraina

ROMÂNIA9 hours ago

Germania sprijină cadrele didactice din învățământul în limba germană din România cu peste 1,33 milioane de euro

NATO9 hours ago

Ucraina nu va primi încă sisteme de apărare aeriană Patriot din partea NATO. Stoltenberg: Trebuie să ne asigurăm că sistemele furnizate deja pot funcționa

NATO2 days ago

Bogdan Aurescu: Reuniunea miniștrilor de externe NATO de la București înseamnă foarte mult pentru prestigiul României și pentru securitatea României

NATO2 days ago

Ministrul turc de externe salută ”pașii pozitivi” făcuți de Suedia și Finlanda, dar anunță că Turcia așteaptă ”măsuri concrete” pentru a le elibera drumul către NATO

NATO2 days ago

NATO a decis, la București, să intensifice sprijinul pentru R. Moldova, Georgia și Bosnia, “trei parteneri valoroși care se confruntă cu presiunea rusă”

NATO2 days ago

Avertismentul NATO după ministeriala de la București: Aliații trebuie să evalueze dependențele euro-atlantice de China și să reducă vulnerabilitățile

NATO2 days ago

Stoltenberg condiționează o eventuală aderare a Ucrainei la NATO de „triumful său ca stat suveran și independent” și de un parteneriat politico-militar mai strâns

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI2 days ago

Marian-Jean Marinescu subliniază nevoia ”cooperării puternice între statele membre și autoritățile locale” din regiunile carbonifere pentru succesul tranziției spre economie verde, avându-i pe oameni în centru

INTERNAȚIONAL3 days ago

Șeful diplomației SUA, în România, la 25 de ani de Parteneriat Strategic: În 1989, democrația a prins rădăcini. Să fim întăriți de amintirea curajului poporului român în cel mai întunecat moment al său

NATO3 days ago

Klaus Iohannis, către miniștrii de externe NATO reuniți la București: Trebuie să implementăm cât mai curând deciziile privind postura de apărare pe flancul estic și la Marea Neagră

NATO3 days ago

Blinken și Aurescu au discutat despre contribuția României la viitoarea strategie a SUA pentru Marea Neagră: Nu ne lăsăm descurajați, vom consolida prezenţa NATO în Marea Neagră

Team2Share

Trending