Connect with us

COMISIA EUROPEANA

Noi sancțiuni împotriva Rusiei: Pentru prima dată în istorie, UE va furniza arme letale de apărare unui stat – Ucraina. Spațiul aerian al țărilor membre, închis tuturor avioanelor din Rusia. Russia Today și Sputnik, interzise în UE

Published

on

© European Union, 2021/ Source: EC - Audiovisual Service

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și Înaltul Reprezentant UE pentru afaceri externe și politică de securitate, Josep Borrell, au anunțat duminică un nou val de sancțiuni împotriva Rusiei, care prevede, “pentru prima oară în istorie”, finanțarea și livrarea de arme unei țări care este atacată, Ucraina, închiderea spațiului aerian al țărilor UE pentru toate aeronavele din Rusia, inclusiv avioanele private ale oligarhilor, și interzicerea publicațiilor Russia Today și Sputnik, considerate “aparatul mediatic” și “mașinăria de dezinformare” ale Kremlinului.

Pentru prima dată în istorie, Uniunea Europeană va finanța achiziționarea și livrarea de arme și alte echipamente unei țări care este atacată. Acesta este un moment decisiv”, a spus von der Leyen, măsura fiind detaliată de șeful diplomației UE, Josep Borrell, care a precizat că la reuniunea de urgență a miniștrilor de externe UE de duminică seară va propune utilizarea Fondului european pentru pace pentru două măsuri de asistență de urgență, și anume finanțarea furnizării de material letal pentru armata ucraineană, precum și a combustibilului, a echipamentelor de protecție și a medicamentelor de urgență necesare de urgență.

În primul rând, închidem spațiul aerian al UE pentru ruși. Propunem o interdicție pentru toate aeronavele deținute de ruși, înregistrate sau controlate de ruși. Aceste aeronave nu vor mai putea ateriza, decola sau survola teritoriul UE. Acest lucru se va aplica oricărui avion deținut, închiriat sau controlat în alt mod de o persoană fizică sau juridică rusă. Așadar, permiteți-mi să fiu foarte clară. Spațiul nostru aerian va fi închis pentru orice avion rusesc, inclusiv pentru avioanele private ale oligarhilor”, a precizat ea.

Măsura implică interzicerea tuturor aeronavelor civile și militare care zboară dinspre Rusia sau care aparțin unei companii rusești. Astfel, Italia, Franța, Belgia, Germania, Danemarca, Luxemburg, Finlanda, Slovenia, Lituania, Bulgaria, Letonia, Estonia, Cehia, Polonia, România, Republica Moldova, Marea Britanie și Islanda și-au închis spațiile aeriene pentru aeronavele Rusiei.

De asemenea, Sputnik și Russia Today, publicații apropiate regimului de la Kremlin, vor fi interzise pe teritoriul Uniunii Europene.

Într-un alt pas fără precedent, vom interzice în UE mașinăria mediatică a Kremlinului. Russia Today și Sputnik, deținute de stat, precum și filialele lor nu vor mai putea să își răspândească minciunile pentru a justifica războiul lui Putin și pentru a crea diviziune în Uniunea noastră. Așadar, dezvoltăm instrumente pentru a interzice dezinformarea lor toxică și dăunătoare în Europa”, a spus von der Leyen.

Un al patrulea pas din acest pachet de sancțiuni îl vizează “pe celălalt agresor din acest război – regimul lui Lukașenko”.

“Vom introduce măsuri restrictive împotriva celor mai importante sectoare ale acestora. Acest lucru va opri exporturile lor de produse, de la combustibili minerali la tutun, lemn și cherestea, ciment, fier și oțel. De asemenea, vom extinde la Belarus restricțiile la export pe care le-am introdus pentru Rusia în ceea ce privește bunurile cu dublă utilizare. Acest lucru va evita, de asemenea, orice risc de eludare a măsurilor noastre împotriva Rusiei. În plus, îi vom sancționa pe acei belaruși care ajută la efortul de război al Rusiei”, a punctat ea.

Aceste măsuri se alătură pachetelor de sancțiuni anunțate deja și culminând cu decuplarea anumitor bănci din Rusia de sistemul de plăți interbancare SWIFT.

Președinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen a anunțat sâmbătă noaptea un acord între Uniunea Europeană, Statele Unite, Germania, Franța, Marea Britanie, Italia și Canada pentru ca anumite bănci din Rusia să fie excluse din sistemul de tranzacții interbancare SWIFT. “Vom trage Rusia la răspundere și ne vom asigura în mod colectiv că acest război este un eșec strategic pentru Putin”, se arată într-o declarație comună adoptată de părțile menționate și în care este anunțată și înghețarea rezervelor valutare ale Băncii Centrale a Rusiei.

Anterior, vineri, statele UE, Marea Britanie și SUA au convenit să înghețe orice active europene și americane ale președintelui rus Vladimir Putin și ale ministrului său de externe Serghei Lavrov.

Liderii statelor membre UE, întruniți joi într-o reuniune de urgență, au convenit “asupra unor măsuri restrictive suplimentare care vor impune Rusiei sancțiuni masive și severe” ca urmare a “agresiunii militare neprovocate și nejustificate împotriva Ucrainei”. Miercuri, un prim set de sancțiuni europene au fost adoptate de ambasadorii țărilor UE, printre principalii vizați numărându-se ministrul rus al apărării, Serghei Șoigu, comandanții șefi ai forțelor aeriene ruse și ai flotei rusești din Marea Neagră, principalii “propagandiști” de stat și 351 de deputați din Duma.

De la Londra, premierul Boris Johnson a anunțat și el cel mai mare set de sancțiuni din istoria Regatului Unit, subliniind că Putin este un ”agresor cu mâinile pătate de sânge care crede în cuceriri imperiale”, în timp ce premierul canadian Justin Trudeau a anunțat că Ottawa sancționează ”58 de persoane și entități ruse”, între care miniștrii apărării și justiției.

La ordinul lui Vladimir Putin, Rusia a lansat în zorii zilei de joi, 24 februarie 2022 o invazie pe scară largă împotriva Ucrainei – terestră, aeriană şi navală -, cel mai mare atac al unui stat împotriva altui stat în Europa de după cel de-al Doilea Război Mondial.

Invazia a venit în urma primului pachet de sancțiuni occidentale la adresa Rusiei.

Președintele american Joe Biden a promulgat marți “prima tranșă” de sancțiuni împotriva Rusiei, ca răspuns la recunoașterea de către Vladimir Putin a celor două republici autoproclamate în estul Ucrainei și la decizia sa de a muta trupe în regiune. Prin urmare, Washington-ul a impus sancțiuni asupra instituțiilor financiare rusești, asupra datoriei suverane și asupra elitelor țării și membrilor familiilor acestora, la o zi după ce Biden a semnat un ordin executiv care interzice toate noile investiții, schimburi comerciale și finanțări de către persoane din SUA către, dinspre sau în așa-numitele “Republici Populare Donețk și Luhansk” din Ucraina. 

În cadrul primului set de sancțiuni occidentale la adresa Rusiei au mai fost luate decizii similare la LondraBerlinOttawa și Tokyo. Astfel, Marea Britanie a sancționat cinci bănci și trei oligarhi, iar Germania a decis să oprească procesul de certificare a gazoductului Nord Stream 2. Canada sancționează băncile ruse susţinute de stat și va interzice orice tranzacţie financiară cu acestea. Sancțiunile Japoniei includ interzicerea emiterii de obligațiuni emise de Rusia în Japonia și înghețarea conturilor unor persoane din Rusia, precum și restricționarea călătoriilor în Japonia.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

COMISIA EUROPEANA

Ministrul german de finanțe o atacă pe Ursula von der Leyen: Anii Comisiei pe care o prezidează au fost ani pierduți pentru competitivitatea UE

Published

on

© European Union, 2024

Ministrul german de finanţe Christian Lindner a criticat-o joi în termeni duri pe preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, acuzând-o pentru dificultăţile economice ale UE în competiţia globală, relatează AFP.

Să o spunem direct, anii petrecuţi sub responsabilitatea unei Comisii prezidate de Ursula von der Leyen au fost ani pierduţi pentru competitivitate“, a declarat liderul Partidului Liberal Democrat (FDP) german, într-o critică neobişnuită pe scena europeană împotriva compatrioatei sale din Uniunea Creştin Democrată (CDU, opoziţie).

Din păcate, Ursula von der Leyen nu şi-a pus mandatul sub semnul consolidării economiei europene, ci şi-a stabilit alte priorităţi. Trebuie să recuperăm întârzierile în lunile şi anii care urmează“, a spus el, înainte de o întâlnire cu omologii săi europeni la Luxemburg, potrivit Agerpres.

Acuzațiile lui Lindner vin și înaintea unui summit informal al Consiliului European care va avea loc la Bruxelles în perioada 17-18 aprilie și în cadrul căruia liderii europeni vor solicita un nou acord privind competitivitatea UE și o nouă strategie pentru piața unică care să asigură poziția de lider tehnologic a Europei. tema competitivității europene, viitorul pieței unice și impulsionarea avantajului tehnologic global se află și în centrul discuțiilor privind viitoarea agendă strategică a UE pentru perioada 2024-2029, care va fi adoptată în iunie 2024, după alegerile europene.

Aleasă la limită în 2019 pentru cinci ani în fruntea executivului european după un proces mai mult controversat, decât transparent, Ursula von der Leyen, în vârstă de 65 de ani, candidează pentru un nou mandat la alegerile europene programate pentru începutul lunii iunie. Ea a primit sprijinul conservatorilor din Partidul Popular European (PPE), cea mai mare familie politică europeană.

Potrivit AFP, Consumatorii industriali se plâng în mod regulat de preţurile la energie în Europa, dar şi de reglementările de mediu adoptate în ultimii ani, despre care spun că sunt prea grele şi prea numeroase.

Economia europeană a stagnat de la invazia Rusiei din Ucraina. În 2023, creşterea produsului intern brut (PIB) în UE a fost limitată la 0,4%, faţă de 2,5% în Statele Unite şi 5,2% în China.

Europa este afectată de creşterea preţurilor la energie, legată de întreruperea aprovizionării cu gaze ruseşti. Grupurile industriale europene “plătesc în medie de trei ori mai mult pentru electricitate decât în Statele Unite”, a recunoscut miercuri comisarul european pentru economie, Paolo Gentiloni, într-un discurs în Grecia.

Fabricile mari consumatoare de energie sunt astfel tentate să se relocheze, în special peste Atlantic, unde pot beneficia uneori şi de planuri generoase de subvenţii.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Intră în vigoare Actul privind Europa interoperabilă care va facilita schimbul transfrontalier de date și va accelera transformarea digitală a sectorului public

Published

on

© European Union 2021 - Source : EP

Actul privind Europa interoperabilă, care intră în vigoare joi, va facilita schimbul transfrontalier de date și va accelera transformarea digitală a sectorului public.

Potrivit unui comunicat al Comisiei Europene, actul este esențial pentru atingerea obiectivelor deceniului digital al UE, cum ar fi disponibilitatea online a 100 % din serviciile publice esențiale până în 2030.

Interoperabilitatea este o caracteristică esențială a unei piețe unice digitale funcționale și contribuie la o punere în aplicare mai eficace a caracteristicilor digitale ale politicilor publice, de la justiție la sănătate la transporturi.

”Interoperabilitatea este esențială pentru a servi mai bine oamenii și întreprinderile și pentru a reduce sarcinile administrative inutile. Ea ajută administrațiile însele să lucreze mai bine. Sunt foarte încântat să văd că Actul privind interoperabilitatea Europei este în vigoare, răspunzând astfel apelurilor pentru servicii publice digitale mai bune și interoperabile în UE. Acest act pune bazele unui sector public al UE eficient și interconectat și ale unei transformări digitale incluzive, transparente și responsabile. Acesta îmbunătățește colaborarea între administrațiile publice din statele membre și extinde accesul la serviciile publice digitale transfrontaliere în UE, fără a lăsa pe nimeni în urmă”, a transmis Johannes Hahn, comisarul european pentru buget și administrație.

Cetățenii, întreprinderile și administrațiile publice vor beneficia de cea mai mare parte a noului regulament atunci când utilizează servicii publice digitale interconectate care necesită schimbul transfrontalier de date.

Printre exemplele de astfel de servicii se numără recunoașterea reciprocă a diplomelor academice sau a calificărilor profesionale, schimburile de date privind vehiculele pentru siguranța rutieră, accesul la datele privind securitatea socială și sănătatea, schimbul de informații legate de impozitare, vamă, acreditarea licitațiilor publice, permisele de conducere digitale, registrele comerciale. Conform evaluării impactului, se preconizează că legea va economisi până la 5 miliarde EUR anual.

Legea va fi pusă în aplicare printr-un set de măsuri-cheie:

  • Instituirea unui cadru de cooperare pe mai multe niveluri, care să reunească cei mai înalți practicieni din domeniul guvernării digitale din statele membre, precum și o comunitate largă a societății civile, experți, cadre universitare și actori locali, pentru a defini o agendă comună de interoperabilitate și un ecosistem în continuă evoluție de soluții comune de interoperabilitate. Acest cadru va fi coordonat de Comitetul pentru Europa interoperabilă și sprijinit de comunitatea Europei interoperabile.
  • Introducerea unor evaluări obligatorii ale interoperabilității pentru a construi servicii publice „interoperabile din faza de proiectare”. Acest lucru va ajuta organismele din sectorul public să exploreze și, după caz, să abordeze aspectele legate de interoperabilitatea transfrontalieră încă din faza de proiectare a noilor servicii sau instrumente. Comisia va furniza orientările și sprijinul necesare.
  • Portalul „Europa interoperabilă”, un ghișeu unic pentru a încuraja partajarea și reutilizarea unor soluții de interoperabilitate fiabile și de înaltă calitate între administrațiile publice.
  • Consolidarea mecanismelor de inovare și de sprijinire a politicilor, inclusiv formare, spații de testare în materie de reglementare pentru experimentarea politicilor, proiecte public-privat GovTech și proiecte de sprijinire a punerii în aplicare a politicilor, pentru dezvoltarea, testarea și extinderea soluțiilor.

Regulamentul se aplică organismelor din sectorul public, inclusiv instituțiilor și organismelor UE. Punerea în aplicare a Actului privind Europa interoperabilă va fi finanțată prin programul Europa digitală (DIGITAL).

Conform calendarului definit în regulament, majoritatea dispozițiilor se vor aplica în termen de 3 luni de la data intrării în vigoare.

În mod excepțional: 

  • Instituțiile, organismele și agențiile europene și organismele din sectorul public vor efectua evaluări ale interoperabilității începând din ianuarie 2025;
  • Statele membre vor desemna autoritățile naționale competente la 9 luni de la data intrării în vigoare a regulamentului, până în ianuarie 2025.

 

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Comisia Europeană a acordat Ateneului Român Marca patrimoniului european pentru rolul semnificativ jucat în istoria și cultura Europei

Published

on

European Union, 2020/ Source: EC - Audiovisual Service

Comisia Europeană a acordat joi Ateneului Român și altor 6 situri din Uniunea Europeană Marca patrimoniului european, pentru rolul semnificativ jucat de către acestea în istoria și cultura Europei, informează un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Cele 7 situri sunt: Cisterscapes – Cistercian Landscapes Connecting Europe (Austria, Cehia, Germania, Polonia, Slovenia); mănăstirea San Jerónimo de Yuste (Spania); Muzeul Our Lord in the Attic (Țările de Jos); Teatrul Regal Toone (Belgia); Kalevala (Finlanda); Athenaeum Român (România) și Sant’Anna di Stazzema (Italia). 

Un juriu european de experți independenți din întreaga Europă a recomandat 7 situri din cele 16 preselectate de statele membre participante în cadrul selecției. Cele 7 situri câștigătoare din anul de selecție 2023 vor primi în mod oficial marca în timpul ceremoniei de decernare a MPE, care va avea loc la Anvers la 17 aprilie 2024.

Marca patrimoniului european este acordată monumentelor, siturilor naturale sau urbane, dar și obiectelor, bunurilor și patrimoniului imaterial. Aceasta recunoaște rolul lor esențial în istoria și cultura europeană, precum și în construirea a ceea ce este în prezent Uniunea Europeană. 

Ateneul Român

Ateneul Român este un edificiu marcant al orașului București. El a fost construit de Societatea Ateneul Român la sfârșitul secolului al XIX-lea pentru a găzdui o bibliotecă publică, conferințe, concerte de muzică clasică, expoziții și alte activități cultural-artistice, în cadrul misiunii sale de popularizare a culturii prin orice mijloace. Începând din 1889, Ateneul găzduiește Societatea Filarmonică Română (în prezent Filarmonica „George Enescu”), fondată cu aproape două decenii în urmă pentru a disemina cultura muzicală și pentru a populariza capodoperele compozitorilor clasici. Aceste societăți culturale și clădirea lor emblematică fac parte din procesul de modernizare a Principalelor Unite Române, care au fost declarate regat în 1881, după ce și-au dobândit independența ca stat față de Imperiul Otoman la sfârșitul războiului ruso-turc (1877-1878). Prin faptul că a găzduit și găzduiește concerte ale unor mari compozitori și orchestre din Europa, Ateneul Român a avut un rol esențial în difuzarea muzicii clasice europene încă de la crearea sa. Începând din 1958, Ateneul Român găzduiește unul dintre cele mai importante evenimente muzicale clasice din lume, Festivalul și Concursul Internațional „George Enescu”, numit în onoarea marelui compozitor român. De asemenea, Ateneul găzduiește conferințe publice cu laureați ai Premiului Nobel, scriitori renumiți și profesioniști din întreaga Europă, scoțând în evidență democrația și valorile europene și promovând cultura și știința.

Context

Marca patrimoniului european urmărește să îmbunătățească înțelegerea și aprecierea patrimoniului comun și divers al Uniunii Europene de către cetățeni, în special de către tineri. Marca patrimoniului european și-a dovedit relevanța pentru consolidarea dialogului intercultural și a sentimentului de apartenență la Uniunea Europeană. În plus, această acțiune a UE este esențială pentru dezvoltarea turismului cultural local, a beneficiilor economice sustenabile și a comunităților din întreaga Europă.

Pentru a primi Marca patrimoniului european, siturile trebuie să îndeplinească cele trei criterii care au fost introduse atunci când această marcă a devenit o inițiativă a UE: trebuie să își demonstreze semnificația europeană, să aducă la cunoștința publicului european dimensiunea lor europeană și să își demonstreze capacitatea operațională de a desfășura aceste activități. Siturile care primesc marca trebuie, de asemenea, să participe la activități de colaborare în rețea și la proiecte de cooperare. Procesul de selecție are loc o dată la doi ani. Participarea este deschisă tuturor statelor membre, cu condiția ca acestea să își confirme interesul.  Dintre ele, pe baza recomandărilor formulate de juriul european de experți independenți, Comisia Europeană acordă Marca patrimoniului european unui număr maxim de un sit per stat membru participant pe an. Siturile cărora li s-a acordat Marca patrimoniului european sunt monitorizate pentru a se asigura faptul că îndeplinesc în continuare criteriile pentru care au fost selectate. Monitorizarea are loc o dată la patru ani. O evaluare externă independentă are loc o dată la șase ani.

Continue Reading

Facebook

Concrete & Design Solutions

Concrete-Design-Solutions
ROMÂNIA11 hours ago

Ministrul Apărării a discutat cu ambasadoarea SUA despre planurile de modernizare a Bazei 57 Aeriene Mihail Kogălniceanu

U.E.12 hours ago

„Frâna datoriei” este o frână pentru inflație, susține ministrul german al Finanțelor. Germania are cel mai mic scăzut al inflației din ultimii trei ani

ROMÂNIA12 hours ago

Ministrul Culturii Raluca Turcan anunță lansarea aplicației mobile Patrimonium, pentru creșterea accesului la cultură

U.E.13 hours ago

Scholz îndeamnă Israelul la reținere după respingerea „cu adevărat impresionantă” a atacului iranian

MAREA BRITANIE15 hours ago

Ministrul de externe britanic îndeamnă Israelul să fie „inteligent” și să nu escaladeze tensiunile cu Iranul

ROMÂNIA15 hours ago

Premierul Marcel Ciolacu, întâlnire cu președintele Congresului Mondial al Ucrainenilor: Lucrăm împreună pentru a asigura drepturi egale pentru minoritățile naționale din România și Ucraina

INTERNAȚIONAL16 hours ago

Olaf Scholz transmite că mașinile chinezești vor fi binevenite pe piața germană, dar atrage atenția asupra practicilor comerciale neloiale: Concurența trebuie să fie corectă

INTERNAȚIONAL17 hours ago

Volodimir Zelenski dă drept exemplu sprijinul oferit de aliați Israelului pentru a solicita mai mult ajutor militar pentru Ucraina: ”Unitatea” între aliaţi ”oferă cea mai bună apărare”

U.E.17 hours ago

Franța va face „totul pentru a evita o conflagrație” în Orientul Mijlociu și îndeamnă Israelul „să nu răspundă prin escaladare, ci mai degrabă prin izolarea Iranului”

CONSILIUL DE SECURITATE18 hours ago

Secretarul general al ONU lansează un apel la ”reținere maximă” după atacul Iranului asupra Israelului: ”Nici regiunea, nici lumea nu-şi pot permite mai mult război”

ROMÂNIA15 hours ago

Premierul Marcel Ciolacu, întâlnire cu președintele Congresului Mondial al Ucrainenilor: Lucrăm împreună pentru a asigura drepturi egale pentru minoritățile naționale din România și Ucraina

NATO4 days ago

Klaus Iohannis explică de ce România nu a investit 2,5% din PIB pentru apărare în 2023: Inflația, lipsa lichidităților la momentul achiziției și a echipamentelor militare

PARLAMENTUL EUROPEAN6 days ago

Regele Philippe al Belgiei, în plenul PE: „Europa și întreaga lume au mare nevoie de speranță”

NATO6 days ago

“România – NATO, 20 ani”. Premierul Marcel Ciolacu: Ancorată ireversibil în comunitatea euro-atlantică, România este o ancoră strategică a NATO pe flancul estic

ROMÂNIA1 week ago

Premierul Marcel Ciolacu subliniază că institutele de la Fundeni reprezintă priorități pentru investițiile în sănătate: Nu putem face sănătate performantă în clădiri de 65 de ani

ALEGERI EUROPENE 20241 week ago

Ciolacu, întâlnire cu Scholz la Palatul Victoria: România mizează pe susținerea Germaniei pentru aderarea completă la Schengen și dezvoltarea economiei

ROMÂNIA2 weeks ago

Marcel Ciolacu, la depunerea listei alianței PSD-PNL la europarlamentare: Venim cu o ofertă europeană de stabilitate și de construcție

ROMÂNIA2 weeks ago

Ministrul Bogdan Ivan: Prin mințile geniale ale tinerilor cercetători, Romania devine una din cele mai importante țări din regiune și chiar un potențial hub pentru tehnologii emergente, cercetare și inovare

NATO2 weeks ago

Un discurs cât pentru istoria de 75 ani a NATO. Stoltenberg: Europa are nevoie de SUA pentru securitatea sa. Influența aliaților europeni multiplică puterea Americii

CONSILIUL EUROPEAN2 weeks ago

Klaus Iohannis: Viitoarea agendă strategică UE trebuie să se concentreze pe “consolidarea construcţiei europene” privind securitatea, apărarea și extinderea Uniunii

Trending