Connect with us

COMISIA EUROPEANA

Noi sancțiuni împotriva Rusiei: Pentru prima dată în istorie, UE va furniza arme letale de apărare unui stat – Ucraina. Spațiul aerian al țărilor membre, închis tuturor avioanelor din Rusia. Russia Today și Sputnik, interzise în UE

Published

on

© European Union, 2021/ Source: EC - Audiovisual Service

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și Înaltul Reprezentant UE pentru afaceri externe și politică de securitate, Josep Borrell, au anunțat duminică un nou val de sancțiuni împotriva Rusiei, care prevede, “pentru prima oară în istorie”, finanțarea și livrarea de arme unei țări care este atacată, Ucraina, închiderea spațiului aerian al țărilor UE pentru toate aeronavele din Rusia, inclusiv avioanele private ale oligarhilor, și interzicerea publicațiilor Russia Today și Sputnik, considerate “aparatul mediatic” și “mașinăria de dezinformare” ale Kremlinului.

Pentru prima dată în istorie, Uniunea Europeană va finanța achiziționarea și livrarea de arme și alte echipamente unei țări care este atacată. Acesta este un moment decisiv”, a spus von der Leyen, măsura fiind detaliată de șeful diplomației UE, Josep Borrell, care a precizat că la reuniunea de urgență a miniștrilor de externe UE de duminică seară va propune utilizarea Fondului european pentru pace pentru două măsuri de asistență de urgență, și anume finanțarea furnizării de material letal pentru armata ucraineană, precum și a combustibilului, a echipamentelor de protecție și a medicamentelor de urgență necesare de urgență.

În primul rând, închidem spațiul aerian al UE pentru ruși. Propunem o interdicție pentru toate aeronavele deținute de ruși, înregistrate sau controlate de ruși. Aceste aeronave nu vor mai putea ateriza, decola sau survola teritoriul UE. Acest lucru se va aplica oricărui avion deținut, închiriat sau controlat în alt mod de o persoană fizică sau juridică rusă. Așadar, permiteți-mi să fiu foarte clară. Spațiul nostru aerian va fi închis pentru orice avion rusesc, inclusiv pentru avioanele private ale oligarhilor”, a precizat ea.

Măsura implică interzicerea tuturor aeronavelor civile și militare care zboară dinspre Rusia sau care aparțin unei companii rusești. Astfel, Italia, Franța, Belgia, Germania, Danemarca, Luxemburg, Finlanda, Slovenia, Lituania, Bulgaria, Letonia, Estonia, Cehia, Polonia, România, Republica Moldova, Marea Britanie și Islanda și-au închis spațiile aeriene pentru aeronavele Rusiei.

De asemenea, Sputnik și Russia Today, publicații apropiate regimului de la Kremlin, vor fi interzise pe teritoriul Uniunii Europene.

Într-un alt pas fără precedent, vom interzice în UE mașinăria mediatică a Kremlinului. Russia Today și Sputnik, deținute de stat, precum și filialele lor nu vor mai putea să își răspândească minciunile pentru a justifica războiul lui Putin și pentru a crea diviziune în Uniunea noastră. Așadar, dezvoltăm instrumente pentru a interzice dezinformarea lor toxică și dăunătoare în Europa”, a spus von der Leyen.

Un al patrulea pas din acest pachet de sancțiuni îl vizează “pe celălalt agresor din acest război – regimul lui Lukașenko”.

“Vom introduce măsuri restrictive împotriva celor mai importante sectoare ale acestora. Acest lucru va opri exporturile lor de produse, de la combustibili minerali la tutun, lemn și cherestea, ciment, fier și oțel. De asemenea, vom extinde la Belarus restricțiile la export pe care le-am introdus pentru Rusia în ceea ce privește bunurile cu dublă utilizare. Acest lucru va evita, de asemenea, orice risc de eludare a măsurilor noastre împotriva Rusiei. În plus, îi vom sancționa pe acei belaruși care ajută la efortul de război al Rusiei”, a punctat ea.

Aceste măsuri se alătură pachetelor de sancțiuni anunțate deja și culminând cu decuplarea anumitor bănci din Rusia de sistemul de plăți interbancare SWIFT.

Președinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen a anunțat sâmbătă noaptea un acord între Uniunea Europeană, Statele Unite, Germania, Franța, Marea Britanie, Italia și Canada pentru ca anumite bănci din Rusia să fie excluse din sistemul de tranzacții interbancare SWIFT. “Vom trage Rusia la răspundere și ne vom asigura în mod colectiv că acest război este un eșec strategic pentru Putin”, se arată într-o declarație comună adoptată de părțile menționate și în care este anunțată și înghețarea rezervelor valutare ale Băncii Centrale a Rusiei.

Anterior, vineri, statele UE, Marea Britanie și SUA au convenit să înghețe orice active europene și americane ale președintelui rus Vladimir Putin și ale ministrului său de externe Serghei Lavrov.

Liderii statelor membre UE, întruniți joi într-o reuniune de urgență, au convenit “asupra unor măsuri restrictive suplimentare care vor impune Rusiei sancțiuni masive și severe” ca urmare a “agresiunii militare neprovocate și nejustificate împotriva Ucrainei”. Miercuri, un prim set de sancțiuni europene au fost adoptate de ambasadorii țărilor UE, printre principalii vizați numărându-se ministrul rus al apărării, Serghei Șoigu, comandanții șefi ai forțelor aeriene ruse și ai flotei rusești din Marea Neagră, principalii “propagandiști” de stat și 351 de deputați din Duma.

De la Londra, premierul Boris Johnson a anunțat și el cel mai mare set de sancțiuni din istoria Regatului Unit, subliniind că Putin este un ”agresor cu mâinile pătate de sânge care crede în cuceriri imperiale”, în timp ce premierul canadian Justin Trudeau a anunțat că Ottawa sancționează ”58 de persoane și entități ruse”, între care miniștrii apărării și justiției.

La ordinul lui Vladimir Putin, Rusia a lansat în zorii zilei de joi, 24 februarie 2022 o invazie pe scară largă împotriva Ucrainei – terestră, aeriană şi navală -, cel mai mare atac al unui stat împotriva altui stat în Europa de după cel de-al Doilea Război Mondial.

Invazia a venit în urma primului pachet de sancțiuni occidentale la adresa Rusiei.

Președintele american Joe Biden a promulgat marți “prima tranșă” de sancțiuni împotriva Rusiei, ca răspuns la recunoașterea de către Vladimir Putin a celor două republici autoproclamate în estul Ucrainei și la decizia sa de a muta trupe în regiune. Prin urmare, Washington-ul a impus sancțiuni asupra instituțiilor financiare rusești, asupra datoriei suverane și asupra elitelor țării și membrilor familiilor acestora, la o zi după ce Biden a semnat un ordin executiv care interzice toate noile investiții, schimburi comerciale și finanțări de către persoane din SUA către, dinspre sau în așa-numitele “Republici Populare Donețk și Luhansk” din Ucraina. 

În cadrul primului set de sancțiuni occidentale la adresa Rusiei au mai fost luate decizii similare la LondraBerlinOttawa și Tokyo. Astfel, Marea Britanie a sancționat cinci bănci și trei oligarhi, iar Germania a decis să oprească procesul de certificare a gazoductului Nord Stream 2. Canada sancționează băncile ruse susţinute de stat și va interzice orice tranzacţie financiară cu acestea. Sancțiunile Japoniei includ interzicerea emiterii de obligațiuni emise de Rusia în Japonia și înghețarea conturilor unor persoane din Rusia, precum și restricționarea călătoriilor în Japonia.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

COMISIA EUROPEANA

Klaus Iohannis: MCV poate fi ridicat până la sfârșitul anului dacă legile justiției vor fi corectate și codurile penale puse la punct

Published

on

© Administrația Prezidențială

Corespondență din Madrid

Preşedintele Klaus Iohannis a declarat, miercuri, că a discutat cu vicepreşedintele Comisiei Europene pentru valori şi transparenţă, Vera Jourova, despre ridicarea Mecanismului de Cooperare şi Verificare şi a punctat că este posibil ca acesta să fie ridicat până la sfârşitul anului, dacă legile justiţiei vor fi corectate, iar Codurile penale vor fi puse la punct.

“Este foarte adevărat, și eu am discutat cu doamna vicepreședinte aceste chestiuni. Eu discut aceste chestiuni de ridicare a MCV-ului de când am devenit președinte cu toți președinții Comisiei, cu toți vicepreședinții responsabili de domeniul respectiv”, a spus președintele, într-o conferință de presă la summitul NATO, el fiind întrebat dacă a abordat această temă cu oficialul european, care s-a aflat luni în vizită la București.

“La noi progresele au fost variabile, am avut perioade când am progresat bine și toți am crezut că mai este puțin și se ridică MCV-ul, pe urmă am avut o etapă de tristă amintire în care ni s-a părut că nu se mai ridică niciodată MCV-ul, fiindcă Parlamentul la vremea respectivă a aprobat un set de legi care ne duceau în trecut și nu în viitor, după care lucrurile iar au început să meargă pe o direcție mai bună după ultimele alegeri parlamentare. Însă noi am pierdut un an de zile. Deci, anul de după alegerile parlamentare, primul an, în prima coaliție a fost vreme pierdută fiindcă lucrurile nu s-au realizat în practică. Acum s-au reluat toate și există într-adevăr premisele rezolvării acestei chestiuni, însă vreau să ne înțelegem bine, nu este ca și rezolvată. Există posibilitatea să o rezolvăm dacă legile justiției vor fi reparate, corectate așa cum cel puțin eu am promis încă de când au fost stricate din 2018 încoace, dacă Codurile vor fi puse la punct, dacă întreaga procedură pe care ne-am asumat să o facem va fi parcursă. Este un calendar foarte strâns care ar fi în discuție dacă facem tot ce poate fi făcut, încă o dată, și ce vrem noi să facem. Este o diferență sensibilă, nu facem aceste lucruri fiindcă vine cineva și ne forțează să le facem, noi vrem să le facem, noi vrem să avem o justiție independentă, funcțională care are nevoie de legi îmbunătățite, noi vrem să avem proceduri mai clare, mai transparente. Dacă așa se întâmplă este posibil ca până la sfârșitul anului să se ridice mecanismul MCV și să se treacă în mecanismul de verificare a nivelului statului de drept care a fost instituit pentru toate statele membre ale Uniunii”, a spus Iohannis.

 

Președintele Klaus Iohannis a primit-o luni, la Palatul Cotroceni, pe Věra Jourová, vicepreședinta Comisiei Europene pentru valori și transparență. Cu acest prilej, cei doi demnitari au discutat despre finalizarea “cât mai curând” a MCV și despre continuarea monitorizării “exclusiv” prin mecanismul UE privind statul de drept.

Iohannis a transmis aprecierea față de deschiderea vicepreședintei Comisiei Europene pentru un dialog constructiv cu autoritățile române, precum și pentru cooperarea foarte bună în domeniile aferente portofoliului gestionat de oficialul european.

Șeful statului a reiterat, cu acest prilej, atașamentul profund pro-european al țării noastre și implicarea activă în procesul de aprofundare a Uniunii Europene, pe baza valorilor și principiilor comune, subliniind angajamentul politic pentru consolidarea statului de drept, reformele în domeniul justiției și lupta împotriva corupției.

Evocând evoluțiile pozitive deja înregistrate, președintele Klaus Iohannis a exprimat încrederea că eforturile și rezultatele obținute de România în domeniul reformei justiției și luptei împotriva corupției vor fi reflectate pozitiv în cadrul raportului aferent mecanismului european privind statul de drept pentru anul 2022.

Totodată, președintele a reiterat obiectivul țării noastre referitor la finalizarea, cât mai curând posibil, a Mecanismului de Cooperare și Verificare (MCV), pe baza evoluțiilor pozitive înregistrate de România, iar monitorizarea să continue exclusiv prin mecanismul Uniunii Europene privind statul de drept, aplicabil tuturor statelor membre.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Comisia Europeană prezintă zece domenii de acțiune pentru a maximiza sinergiile dintre tranziția ecologică și cea digitală în UE, în contextul schimbărilor geopolitice actuale

Published

on

© European Union, 2021/ Source: EC - Audiovisual Service

Comisia Europeană a adoptat miercuri Raportul de prospectivă strategică pentru anul 2022 intitulat ”Înfrățirea tranzițiilor ecologice și digitale în noul context geopolitic”.

Potrivit unui comunicat al instituției, raportul identifică zece domenii-cheie de acțiune cu obiectivul de a maximiza sinergiile și coerența dintre ambițiile în domeniul climei și în cele din sectorul digital.

În acest fel, UE își va consolida reziliența trans-sectorială și autonomia strategică deschisă și va fi mai bine pregătită să facă față noilor provocări globale de acum până în 2050.

”Pentru a atinge neutralitatea climatică până în 2050, trebuie să eliberăm puterea digitalizării. În același timp, sustenabilitatea trebuie să se afle în centrul transformării digitale. Acesta este motivul pentru care acest raport de previziune strategică analizează mai în profunzime modul în care putem alinia cel mai bine cele două obiective gemene, mai ales că acestea capătă o dimensiune de securitate semnificativă din cauza schimbărilor geopolitice actuale. De exemplu, începând cu 2040, reciclarea ar putea fi o sursă majoră de metale și minerale, inevitabilă pentru noile tehnologii, dacă Europa remediază deficiențele în domeniul materiilor prime. Înțelegerea acestei interacțiuni între cele două tranziții gemene, în timp ce se urmărește o autonomie strategică deschisă, este calea corectă de urmat”, a declarat Maroš Šefčovič, vicepreședintele Comisiei Europene pentru relațiile interinstituționale și prospectivă.

Tranziția ecologică și cea digitală se află în fruntea agendei politice a Comisiei, stabilită de președinta von der Leyen în 2019.

Având în vedere agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei, Europa își accelerează rolul de lider mondial în domeniul climei și cel digital, cu ochii ațintiți cu fermitate asupra provocărilor-cheie, de la energie și alimente, la apărare și tehnologii de ultimă generație.

Din această perspectivă, Raportul de prospectivă strategică pentru anul 2022 propune o analiză holistică și orientată spre viitor a interacțiunilor dintre cele două tranziții gemene, ținând seama de rolul tehnologiilor noi și emergente, precum și de factorii geopolitici, sociali, economici și de reglementare cheie care le modelează înfrățirea – adică capacitatea lor de a se consolida reciproc.

Tehnologii esențiale pentru înfrățire în perspectiva anului 2050

Pe de o parte, tehnologiile digitale ajută UE să atingă neutralitatea climatică, să reducă poluarea și să restabilească biodiversitatea. Pe de altă parte, utilizarea lor pe scară largă crește consumul de energie, conducând totodată la creșterea cantității de deșeuri electronice și la o amprentă ecologică mai mare.

Energia, transporturile, industria, construcțiile și agricultura – cei mai mari cinci mari emițători de gaze cu efect de seră din UE – sunt esențiale pentru o înfrățire reușită a tranziției ecologice cu cea digitală.

Tehnologiile vor juca un rol esențial în reducerea amprentei de carbon a acestor sectoare. Până în 2030, cele mai mari reduceri ale emisiilor de CO2 vor proveni din tehnologiile disponibile în prezent. Cu toate acestea, atingerea neutralității climatice și a circularității până în 2050 va fi facilitată de noile tehnologii aflate în prezent în faza experimentală, de testare sau de prototip.

De exemplu:

  • În sectorul energetic, senzorii noi, datele obținute prin satelit și blockchain ar putea contribui la consolidarea securității energetice a UE, prin îmbunătățirea previziunilor privind producția și cererea de energie, prin prevenirea întreruperilor cauzate de condițiile meteorologice sau prin facilitarea schimburilor transfrontaliere;
  • În sectorul transporturilor, o nouă generație de baterii sau tehnologii digitale, precum inteligența artificială și internetul lucrurilor, vor permite schimbări majore în direcția sustenabilității și a mobilității multimodale în diferite moduri de transport, chiar și în cazul aviației pe distanțe scurte;
  • În toate sectoarele industriale, ”gemenii digitali” – un corespondent virtual al unui obiect sau proces fizic, care utilizează date în timp real și învățarea automată – ar putea contribui la îmbunătățirea proiectării, producției și întreținerii;
  • În sectorul construcțiilor, modelarea informatică a clădirilor (BIM) ar putea îmbunătăți eficiența energetică și a apei, influențând alegerile de proiectare și utilizare a clădirilor;
  • În sfârșit, în sectorul agricol, calculul cuantic, în combinație cu bio-informatica, poate îmbunătăți înțelegerea proceselor biologice și chimice necesare pentru a reduce utilizarea pesticidelor și a îngrășămintelor.

Factori geopolitici, sociali, economici și de reglementare care afectează procesul de twinning

Instabilitatea geopolitică actuală confirmă necesitatea de a accelera tranzițiile de twinning, dar și de a reduce dependențele strategice.

Pe termen scurt, acest lucru va continua să afecteze prețurile la energie și la alimente, cu repercusiuni sociale semnificative. Pe termen mediu și lung, de exemplu, accesul sustenabil la materiile prime esențiale pentru tranzițiile de twinning va rămâne de o importanță capitală, ceea ce va spori presiunea pentru a trece la lanțuri de aprovizionare mai scurte și mai puțin vulnerabile și pentru a recurge la ”friend-shoring” ori de câte ori este posibil.

Această înfrățire va necesita, de asemenea, axarea modelului economic al UE pe bunăstare, durabilitate și circularitate.

Poziția UE în elaborarea standardelor globale va juca un rol important, în timp ce echitatea socială și agenda privind competențele se vor număra printre condițiile de succes, alături de mobilizarea investițiilor publice și private. Se preconizează că, până în 2030, vor fi necesare anual aproape 650 de miliarde de euro în investiții suplimentare de viitor.

Zece domenii-cheie de acțiune

Raportul identifică domeniile în care este necesar un răspuns politic pentru a maximiza oportunitățile și a minimiza riscurile potențiale care decurg din această înfrățire:

  1. consolidarea rezilienței și a autonomiei strategice deschise în sectoarele critice pentru cele două tranziții prin intermediul, de exemplu, al activității Observatorului UE al tehnologiilor critice sau al Politicii Agricole Comune în ceea ce privește asigurarea securității alimentare;
  2. intensificarea diplomației ecologice și digitale, prin valorificarea puterii de reglementare și de standardizare a UE, promovând în același timp valorile UE și încurajând parteneriatele;
  3. gestionarea strategică a aprovizionării cu materiale și produse de bază esențiale, prin adoptarea unei abordări sistemice pe termen lung pentru a evita o nouă capcană a dependenței;
  4. consolidarea coeziunii economice și sociale, de exemplu, prin consolidarea protecției sociale și a statului social, strategiile de dezvoltare regională și investițiile jucând, de asemenea, un rol important;
  5. adaptarea sistemelor de educație și formare profesională pentru a corespunde unei realități tehnologice și socioeconomice în transformare rapidă, precum și sprijinirea mobilității forței de muncă între sectoare;
  6. mobilizarea unor investiții suplimentare, orientate spre viitor, în noi tehnologii și infrastructuri – în special în domeniul cercetării și inovării și al sinergiilor dintre capitalul uman și tehnologie -, proiectele transnaționale fiind esențiale pentru punerea în comun a resurselor UE, naționale și private;
  7. dezvoltarea de cadre de monitorizare pentru măsurarea bunăstării nu doar prin raportare la PIB și evaluarea efectelor favorizante ale digitalizării și a amprentei globale de carbon, energie și mediu a acesteia;
  8. asigurarea unui cadru de reglementare pentru piața unică, pregătit pentru viitor, care să favorizeze modele de afaceri și modele de consum durabile, de exemplu, prin reducerea constantă a sarcinilor administrative, actualizarea setului de instrumente privind politica în materie de ajutoare de stat sau prin aplicarea inteligenței artificiale pentru a sprijini elaborarea politicilor și implicarea cetățenilor;
  9. intensificarea unei abordări globale în ceea ce privește stabilirea de standarde, profitând de avantajul de pionierat al UE în ceea ce privește sustenabilitatea competitivă, axată pe principiul ”reducere, reparare, reutilizare și reciclare”;
  10. promovarea unui cadru robust de securitate cibernetică și de partajare securizată a datelor pentru a se asigura, printre altele, că entitățile critice pot preveni, rezista și se pot redresa în urma unor perturbări și, în cele din urmă, pentru a crea încredere în tehnologiile legate de tranzițiile de twinning.

 

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Politica de coeziune își intensifică sprijinul pentru abordarea consecințelor agresiunii Rusiei în Ucraina, prin intermediul „Asistenței flexibile pentru teritorii”

Published

on

© European Union 2022 - Source : EP

Comisia Europeană a făcut miercuri încă un pas important pentru a ajuta statele membre, autoritățile regionale și locale și partenerii să abordeze consecințele agresiunii Rusiei împotriva Ucrainei, prin adoptarea „Asistenței flexibile pentru teritorii (FAST-CARE)”, se arată în comunicatul oficial

Este vorba despre un nou pachet cuprinzător care extinde sprijinul deja acordat în cadrul Acțiunii de coeziune pentru refugiații din Europa (CARE), oferind sprijin și flexibilitate suplimentare în materie de finanțare în cadrul politicii de coeziune.

Inițiativa CARE a mobilizat investiții în domeniul locuințelor, al îngrijirilor de sănătate, al serviciilor de traducere sau al formării atât pentru persoanele strămutate, cât și pentru țările-gazdă. Cu toate acestea, pe măsură ce nevoile continuă să crească, Consiliul European, Parlamentul European și regiunile UE au solicitat Comisiei să prezinte noi inițiative în cadrul financiar multianual pentru a sprijini eforturile statelor membre în această privință.

FAST-CARE răspunde acestor solicitări oferind mai multă flexibilitate pentru implementarea investițiilor din cadrul politicii de coeziune și contribuind, de asemenea, la atenuarea impactului întârzierilor înregistrate în implementarea proiectelor finanțate de UE, sub efectul combinat al pandemiei de COVID-19, pe de o parte, și al costurilor ridicate ale energiei, al deficitului de forță de muncă și al penuriei de materii prime, cauzate de război, pe de altă parte.

Pachetul introduce trei modificări ale legislației privind politica de coeziune din perioada 2014-2020 și 2021-2027, având scopul de a accelera și a simplifica și mai mult sprijinul oferit de statele membre pentru integrarea resortisanților din țările terțe și, în același timp, de a susține în continuare redresarea regiunilor în urma pandemiei de COVID-19:

  • Mai mult sprijin pentru gazdele persoanelor strămutate – statele membre, autoritățile locale și organizațiile societății civile
    • Plățile de prefinanțare sunt majorate cu o sumă adițională de 3,5 miliarde EUR, care urmează să fie plătită în 2022 și în 2023, ceea ce le va permite tuturor statelor membre să beneficieze rapid de lichidități suplimentare. Această sumă se adaugă plăților de prefinanțare în valoare de 3,5 miliarde EUR efectuate deja în cadrul REACT-EU începând din martie 2022.
    • Posibilitatea cofinanțării de 100 % din partea UE în perioada 2014-2020 este în prezent extinsă la măsurile care promovează integrarea socioeconomică a resortisanților din țările terțe. Această posibilitate este extinsă și la programele din perioada 2021-2027, urmând să fie reexaminată până la jumătatea anului 2024.
    • Statele membre pot majora cuantumul costurilor unitare simplificate pentru acoperirea nevoilor de bază ale refugiaților de la 40 EUR (cât prevede CARE) la 100 EUR pe săptămână pe persoană și pot solicita rambursarea acestor costuri pentru o perioadă de până la 26 de săptămâni, în loc de 13 săptămâni cât este în prezent. Acest lucru permite o mai mare simplificare a utilizării fondurilor destinate refugiaților.
    • Posibilitatea de finanțare încrucișată între Fondul european de dezvoltare regională și Fondul social european (FSE), acordată deja în cadrul CARE, va fi extinsă și la Fondul de coeziune. Aceasta înseamnă că Fondul de coeziune poate, la rândul său, să mobilizeze în prezent resurse pentru a aborda consecințele provocărilor în materie de migrație.
  •  Asigurarea faptului că investițiile ajung acolo unde sunt necesare
    • Cel puțin 30 % din resursele mobilizate cu ajutorul flexibilităților oferite ar trebui alocate operațiunilor gestionate de autoritățile locale și de organizațiile societății civile care își desfășoară activitatea în cadrul comunităților locale, astfel încât cei care suportă întreaga povară a eforturilor să beneficieze de un sprijin adecvat.
    • Cheltuielile aferente operațiunilor care abordează provocările în materie de migrație pot fi în prezent declarate retroactiv pentru rambursare, chiar dacă operațiunea a fost deja finalizată.
    • Programele pot sprijini operațiuni în afara zonelor geografice pe care le acoperă, cu condiția ca operațiunile respective să se desfășoare pe teritoriul statului membru vizat. Acest lucru va permite canalizarea sprijinului acolo unde este cea mai mare nevoie de el, întrucât refugiații se deplasează adesea pe teritoriul statelor membre.
  • Sprijin practic pentru soluționarea problemei implementării cu întârziere a proiectelor
    • Proiectele în valoare de peste 1 milion EUR (de exemplu cele din sectorul construcțiilor) care au fost sprijinite în cadrul programelor din perioada 2014-2020, dar care nu au putut fi finalizate la timp din cauza creșterii prețurilor, a penuriei de materii prime și a deficitului de forță de muncă, pot fi sprijinite în continuare în cadrul programelor din perioada 2021-2027.
    • flexibilitate mai mare la închiderea programelor pentru statele membre, pentru a maximiza cuantumul fondurilor pe care acestea le pot obține chiar dacă implementarea a suferit întârzieri.

„UE este pe deplin solidară cu Ucraina împotriva agresiunii brutale a Rusiei. Statele membre ale UE au primit milioane de ucraineni care au fugit de acest război, însă trebuie să facă față și consecințelor economice ale acestuia – de exemplu, creșterea costurilor și dificultățile legate de lanțurile de aprovizionare. Propunerea de astăzi are un obiectiv umanitar și economic important: să îmbunătățească sprijinul acordat de UE persoanelor strămutate din Ucraina și să simplifice eforturile statelor membre de a implementa unele proiecte esențiale finanțate de UE, care riscă, în prezent, să sufere întârzieri. Vom atinge acest obiectiv prin simplificarea și flexibilizarea normelor politicii de coeziune a UE, respectând principiile bunei gestiuni financiare și aderând la obiectivele stabilite în Pactul verde”, a transmis Valdis Dombrovskis, vicepreședintele executiv pentru o economie în serviciul cetățenilor.

Modificările propuse ale Regulamentului privind dispozițiile comune pentru perioada 2014-2020 și ale Regulamentului privind dispozițiile comune pentru perioada 2021-2027 trebuie să fie adoptate de Parlamentul European și de Consiliu.

Continue Reading

Facebook

NATO8 hours ago

La solicitarea “majoră” a României, NATO va intensifica sprijinul politic și practic pentru R. Moldova pentru a-i consolida reziliența și menține independența

NATO8 hours ago

Democrațiile din Indo-Pacific, în premieră la un summit NATO. Stoltenberg: Observăm o aprofundare a parteneriatului strategic dintre Moscova și Beijing

NATO10 hours ago

Polonia și România, aliații NATO care devin nucleul posturii militare SUA pe flancul estic: Polonia va găzdui primele forțe americane permanente din regiune. România, o brigadă americană capabilă să disloce forțe în zonă

COMUNICATE DE PRESĂ11 hours ago

Proiectul european STEP UP Protection, dedicat lucrătorilor detașați din UE, își prezintă rezultatele finale

COMISIA EUROPEANA11 hours ago

Klaus Iohannis: MCV poate fi ridicat până la sfârșitul anului dacă legile justiției vor fi corectate și codurile penale puse la punct

NATO11 hours ago

Klaus Iohannis: Marea Neagră, inclusă pentru prima dată în Conceptul Strategic. Și nordul și sudul flancului estic se vor baza pe prezență SUA și grupuri de luptă

NATO12 hours ago

Klaus Iohannis: SUA vor disloca un comandament la nivel de brigadă în România. Va fi benefic pentru noi și pentru securitatea întregului flanc estic

ROMÂNIA12 hours ago

Guvernul a adoptat un act normativ care asigură finalizarea proiectelor finanțate din fonduri europene

MAREA BRITANIE12 hours ago

Marea Britanie avertizează împotriva boicotării summit-ului G20 din Indonezia pe fondul participării lui Vladimir Putin

FONDURI EUROPENE12 hours ago

Marcel Boloș: România trimite oficial documentele pentru accesarea ”bugetului generos” pus la dispoziție prin Politica de Coeziune în perioada 2021-2027

NATO8 hours ago

La solicitarea “majoră” a României, NATO va intensifica sprijinul politic și practic pentru R. Moldova pentru a-i consolida reziliența și menține independența

NATO8 hours ago

Democrațiile din Indo-Pacific, în premieră la un summit NATO. Stoltenberg: Observăm o aprofundare a parteneriatului strategic dintre Moscova și Beijing

NATO11 hours ago

Klaus Iohannis: Marea Neagră, inclusă pentru prima dată în Conceptul Strategic. Și nordul și sudul flancului estic se vor baza pe prezență SUA și grupuri de luptă

NATO12 hours ago

Klaus Iohannis: SUA vor disloca un comandament la nivel de brigadă în România. Va fi benefic pentru noi și pentru securitatea întregului flanc estic

FONDURI EUROPENE12 hours ago

Marcel Boloș: România trimite oficial documentele pentru accesarea ”bugetului generos” pus la dispoziție prin Politica de Coeziune în perioada 2021-2027

NATO16 hours ago

Klaus Iohannis: România a fost implicată în schimbarea de atitudine a Turciei pentru a accepta cererile de aderare ale Finlandei și Suediei la NATO

NATO18 hours ago

Klaus Iohannis, la summitul NATO: România va beneficia de forțe aliate pre-alocate și echipamente militare pre-poziționate pregătite să intervină în cazul unui atac rusesc. Marea Neagră este zonă de război

ROMÂNIA19 hours ago

Sorin Grindeanu: Redeschiderea liniei de cale ferată din Portul Galați va permite transportul mai eficient al cerealelor din Ucraina

NATO1 day ago

Turcia va sprijini aderarea Finlandei și Suediei la NATO. Cele trei țări au semnat un memorandum, iar decizia aderării este “iminentă” la summitul de la Madrid

NATO1 day ago

Joe Biden afirmă că summitul NATO de la Madrid este cu “adevărat istoric”. SUA și aliații vor anunța consolidarea pe termen lung a prezenței militare în Europa și pe flancul estic

Team2Share

Trending