Președintele Lituaniei, Gitanas Nauseda, și-a exprimat joi, la sosirea la Summitul Comunității Politice Europene (CPE) de la Copenhaga, scepticismul privind posibilitatea implementării unui „zid anti-drone” de-a lungul flancului estic european și a pledat pentru protejarea zonelor cele mai vulnerabile, aflate pe traiectoria dronelor rusești, informează EFE, scrie Agerpres.
„Să încercăm să protejăm acele zone ale frontierei care sunt cele mai expuse sau cele mai vulnerabile pentru că vedem că dronele vin de obicei din Ucraina prin teritoriul Belarusului”, a afirmat Nauseda.
„Belarus încearcă, de asemenea, să le doboare, dar nu reușește în toate cazurile și atunci (dronele) ajung în Uniunea Europeană, în țările baltice, în primul rând, și în Polonia. Așadar, trebuie să protejăm zonele din apropierea capitalei noastre pentru că ele se află pe traiectoria dronelor care vin din Ucraina”, a explicat președintele lituanian înainte de a participa la reuniunea CPE.
Nauseda a avertizat că ridicarea unui „zid anti-drone” de-a lungul întregii frontiere estice a UE cu Rusia, Belarus și Ucraina este un proiect „foarte ambițios” și a subliniat că trebuie să se țină cont că este o mare provocare să se securizeze în acest mod 3.000 de kilometri de frontieră.
Un sistem care ar putea proteja fiecare centimetru de pământ lituanian ar depăși costul PIB-ului țării, a semnalat președintele lituanian.
În acest sens, Gitanas Nauseda a sugerat că, în implementarea acestor măsuri de apărare, UE ar trebui să adopte o „abordare selectivă” pentru a proteja zonele și infrastructurile cele mai vulnerabile și a declarat că prima fază a acestui proiect ar putea, teoretic, să fie finalizată înaintea următorului cadru financiar multianual european.
Capitala lituaniană Vilnius este situată la doar 35 de kilometri de granița estică cu Belarus, care are o lungime de 680 de kilometri.
Pe de altă parte, președintele lituanian a subliniat că incidentele recente au arătat clar că dronele reprezintă o posibilă amenințare în întreaga UE.
„La început credeam că aceasta este o amenințare pentru țările cu granițe directe cu Belarus și Rusia, care se află cu adevărat direct pe linia frontului. Acum, incidentele recente din Danemarca arată că chiar și țările care nu au graniță cu Federația Rusă sunt expuse”, a afirmat președintele lituanian
Liderii celor 27 de state membre ale Uniunii Euroepne au susținut miercuri în mare măsură proiectele emblematice prioritare inițiale care vor consolida securitatea Europei, inclusiv European Drone Wall (Zidul european împotriva dronelor) și Eastern Flank Watch (Supravegherea flancului estic), a anunțat președintele Consiliului European Antonio Costa, după o reuniune informală a șefilor de stat sau de guvern, la Copenhaga.
Astfel, liderii Uniunii Europene au discutat la Copenhaga despre un „zid anti-drone” care să protejeze continentul de dronele rusești, cu România și statele de pe flancul estic solicitând o finanțare europeană separată pentru acest proiect de securitate anunțat de președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, în cadrul discursului privind Starea Uniunii Europene.
Rusia și-a intensificat incursiunile în spațiul aerian al UE în septembrie, mai întâi în Polonia cu aproximativ 20 de drone, apoi în România. Ulterior, la 19 septembrie, Estonia a acuzat Rusia că i-a încălcat spațiul aerian cu trei bombardiere MiG-31, care au rămas în spațiul aerian eston timp de 12 minute, incident ce a determinat autoritățile de la Tallin să ceară activarea Articolului 4 al Tratatului Atlanticului de Nord.
