Corespondență din Bruxelles
Președintele Parlamentului European Antonio Tajani a făcut joi, după participarea sa la sesiunea de deschidere a reuniunii Consiliului European, o comparație inedită cu privire la modul în care evoluează negocierile pentru desemnarea președintelui Comisiei Europene și a celorlalți lideri ai instituțiilor UE.
După ce a părăsit sala liderilor, președintele Parlamentului European, Antonio Tajani, a comparat alegerile pe care trebuie să le facă liderii UE cu o istorie papală.
LIVE – Press Conference from the European Council #EUCO https://t.co/ypKKBfd8nI
— Antonio Tajani (@EP_President) June 20, 2019
El a spus că atunci când șase cardinali trebuiau să decidă asupra alegerii Papei Gregorie, ei nu au fost lăsați să iasă din încăpere până când nu au ajuns la un acord, potrivit Politico Europe.
El a spus că procesul Spitzenkandidaten este “aproape de inima Parlamentului European” și că el a reamintit liderilor această procedură.
El a adăugat, de asemenea, că îl sprijină pe Manfred Weber, dar nu pentru că este bărbat.
“Dacă am avea o femeie, pentru mine este același lucru … problema nu este bărbat sau femeie, este principiul”, a spus el.
Pe de altă parte, tabloul politic în Parlamentul European nu este unul mai puțin tulbure, unde potrivit tratatului, minim 376 de membri trebuie să susțină voteze pentru numirea șefului Comisiei Europene. Chiar dacă liderii din hemiciclu și-au reafirmat sprijinul pentru ca viitorul președinte al Comisiei Europene să fie un Spitzenkandidat sau candidatul cap de listă pe care o majoritate a Parlamentului European l-ar susține, grupurile politice nu au reușit să se pună de acord asupra numelui pe care îl susțin: Manfred Weber de la PPE, Frans Timmermans pentru Socialiști sau Margrethe Vestager pentru liberali.
În privința majorității politice pro-europene din Parlament, situația este clară: Pentru prima dată, PPE (181 de membri) și S&D (153) nu mai pot constitui o majoritate bipartizană în Parlamentul European (minim 376), fiind necesară includerea unei a treia forțe politice, fie Renew Europe (108), fie Verzii (75). Într-un caz fericit, o coaliție a tuturor celor patru grupuri determină o majoritate de 519 din 751 de eurodeputați.
Șefii de stat sau de guvern din Uniunea Europeană se reunesc joi și vineri la Bruxelles pentru Consiliul European de vară, un summit marcat de subiecte importante privind adoptarea Agendei Strategice a UE 2019-2024, viitorul buget european, Brexit sau relațiile externe, însă gândurile și acțiunile lui Macron, Merkel, Iohannis & co se vor îndrepta mai degrabă spre ceea ce a devenit o adevărată urzeală a tronurilor și o mare vânătoare de posturi la vârful Uniunii: Cine va ocupa pozițiile cheie în instituțiile UE, de la președinția Comisiei Europene și până la cea a Consiliului European?
Liderii europeni au avut la dispoziție trei săptămâni pentru a-și armoniza pozițiile și a identifica un compromis viabil în direcția acestor numiri în care sunt joc posturile celor patru președinți – Comisia Europeană, Consiliul European, Parlamentul European, Banca Centrală Europeană – și funcția de Înalt Reprezentant pentru afaceri externe și politică de securitate.
În cazul în care nu ajung la un acord, un nou summit dedicat acestor numiri ar putea fi organizat înaintea primei sesiuni a viitorului Parlament European, care începe la 2 iulie.
