Partidul Mișarea Populară condamnă atitudinea delăsătoare a Guvernului României în privința adoptării Planului Național de Redresare și Reziliență, menționând că actuala guvernare așteaptă „venirea toamnei, poate a iernii, ca să refacă PNRR.”
„România a ajuns la coada clasamentului și în privinta adoptării PNRR, ce demonstrează că încă nu am scăpat de coșmarul incompetenței guvernamentale, susține PMP. Partidele se schimbă la putere, premierii vin și pleacă, dar indolența și nepăsarea față de România, rămân pe loc. Încă 4 state europene au primit acordul Bruxelles-ului pentru adoptarea Programelor lor de reziliență, iar în câteva săptămâni, vor primi și un avans de 13%, ceea ce înseamnă că proiectele lor, cu bani europeni, pot fi demarate anul acesta”, a transmis PMP.
Potrivit PMP, Romania așteaptă venirea toamnei, poate a iernii, ca să refacă PNRR: „Presa germană a semnalat, aceste zile, exact ce susținea și domnul presedinte al partidului, Cristian Diaconescu, dezvăluind că funcționarii de la Bruxelles, mai ca ar fi anulat întreg proiectul românesc. Jurnaliștii germani scriu că PNRR-ul țării noastre era întocmit atât de prost, încât tehnocrații europeni l-au respins, din start, fără să stea prea mult pe gânduri.”
PMP acuză faptul că anul acesta este pierdut în privința investițiilor cu bani europeni, mai ales că mai toate proiectele de dezvoltare locală se află înscrise în PNRR: „Mai mult, aceste proiecte sunt trecute în cheltuielile de buget pe anul acesta, care vor ori pierdute, ori amânate, cu cel puțin un an.”
În același timp, președintele PMP, Cristian Diaconescu susține că, în urma discuțiilor purtate cu membrii Comisiei Europene, a rezultat faptul că PNRR este o șansă unică pentru România, mai ales pentru că proiectele de finanțare europeană sunt o mare oportunitate pentru dezvoltarea infrasctructurii rutiere: „Din păcate, țara noastră este printre puținele state membre care au nevoie de bani pentru așa ceva”, a adăugat Cristian Diaconescu.
De asemenea, cei de la Bruxelles nu pot înțelege de ce acest proiect al României nu a fost negociat și dezbătut în țară de toți factorii de decizie, în condițiile în care sunt înregistrate la Bruxelles, foarte multe plângeri ale românilor referitoare la proiectul depus de propriul Guvern: „Oficialii europeni acuză faptul că nu a existat un pact politic al României pe PNRR”, a adăugat președintele PMP Cristian Diaconescu.
În ceea ce privește România, PNRR ar putea fi aprobat de Comisia Europeană în luna septembrie, în urma unei etape de clarificări, după ce Executivul european a aprobat solicitarea țării noastre de a prelungi perioada de evaluare.
Documentul transmis la 31 mai și publicat la 2 iunie cuprinde proiecte în valoare de 29,2 miliarde de euro, din banii alocaţi urmând a fi finanţate cu sume mari trei sectoare importante: Transporturi – 6,7 miliarde de euro, Educaţia – 3,6 miliarde de euro şi Sănătatea – 2,4 miliarde de euro.
Mecanismul de Redresare și Reziliență este partea centrală a Next Generation EU, pachetul de relansare menit să revitalizeze economia UE după pandemia COVID-19, abordând în același timp principalele provocări ale vremurilor noastre, cum ar fi tranziția climatică și transformarea digitală. Pentru a primi sprijin din partea mecanismului, statele membre trebuie să își prezinte planurile de redresare și de reziliență Comisiei, care le evaluează apoi în funcție de recomandările specifice fiecărei țări și de cei șase piloni ai mecanismului.
Odată ce un plan individual este prezentat, cu excepția cazului în care se convine o amânare cu statul membru în cauză, Comisia are la dispoziție două luni pentru a-l evalua și pentru a propune o decizie de punere în aplicare a Consiliului privind aprobarea acestuia. Consiliul examinează apoi, de regulă, propunerea în termen de patru săptămâni. După ce adoptă decizia propusă, statul membru poate semna acorduri bilaterale de finanțare cu Comisia și poate primi prefinanțarea convenită în termen de două luni.
Plățile ulterioare din cadrul Mecanismului se vor baza pe o evaluare pozitivă a implementării planului de redresare și de reziliență, luând în considerare realizarea etapelor și obiectivelor stabilite în planul individual.
