Comisia Europeană a decis să inițieze o procedură de infringement împotriva Germaniei, Ungariei, Poloniei și României pentru că nu au făcut schimb de informații în timp util cu privire la veniturile obținute de persoane fizice și juridice prin utilizarea platformelor online.
Potrivit unui comunicat al executivului european, Directiva din 22 martie 2021 de modificare a Directivei 2011/16/UE privind cooperarea administrativă în domeniul fiscal (DAC7) a introdus, începând cu 1 ianuarie 2023, noi norme de transparență fiscală pentru tranzacțiile pe platformele digitale. Obiectivul este de a identifica mai bine situațiile în care ar trebui să se plătească impozit. Raportarea ar trebui să aibă loc în două etape.
În primul rând, platformele online au fost obligate să colecteze informațiile privind veniturile obținute de persoanele fizice și juridice pe tot parcursul anului 2023 și să le raporteze statului membru al platformei.
Apoi, statul membru respectiv trebuia să facă schimb de informații până la 29 februarie 2024. Raportarea și schimbul în timp util sunt esențiale pentru asigurarea unor condiții de concurență echitabile în Uniune și pentru buna funcționare a CAD7 în toate statele membre.
Germania, Ungaria, Polonia și România nu și-au îndeplinit obligația de a face schimb de informații necesare cu autoritățile fiscale din alte state membre, ceea ce le împiedică să aplice legislația fiscală locală.
Prin urmare, Comisia trimite o scrisoare de punere în întârziere Germaniei, Ungariei, Poloniei și României, care au acum la dispoziție două luni pentru a răspunde și a remedia deficiențele semnalate de Comisie.
În absența unui răspuns satisfăcător din partea statelor membre, Comisia poate decide să emită un aviz motivat.
De asemenea, România se numără printre cele 18 țări împotriva cărora a fost deschisă o procedură de infringement pentru că nu au desemnat autoritățile responsabile pentru punerea în aplicare a Legii privind guvernanța datelor sau care nu au reușit să demonstreze că acestea din urmă sunt împuternicite să îndeplinească sarcinile prevăzute de lege.
Legea privind guvernanța datelor facilitează schimbul de date între sectoare și țările UE în beneficiul cetățenilor și al întreprinderilor. Ea va spori încrederea în schimbul de date prin stabilirea unor norme de neutralitate a intermediarilor de date care fac legătura între persoane și întreprinderi și utilizatorii de date.
Activitățile de intermediere a datelor trebuie să fie strict independente de orice alte servicii pe care le furnizează, să fie înregistrate și să poată fi identificate printr-un logo comun al UE.
Legea va facilita, de asemenea, reutilizarea anumitor date deținute de sectorul public și va stimula schimbul voluntar de date. Altruismul datelor permite cetățenilor să își dea consimțământul pentru a pune la dispoziție datele pe care le generează pentru binele comun, de exemplu pentru proiecte de cercetare medicală.
Organizațiile de promovare a altruismului în materie de date pot decide să fie incluse într-un registru public și să utilizeze logo-ul comun al UE.
Acestea trebuie să aibă un caracter non-profit și să îndeplinească cerințele de transparență, precum și să ofere garanții specifice pentru a proteja drepturile și interesele cetățenilor și ale întreprinderilor care decid să le partajeze datele. Aplicabile începând cu 24 septembrie 2023, autoritățile responsabile sunt însărcinate cu înregistrarea organizațiilor de altruism de date și cu monitorizarea conformității furnizorilor de servicii de intermediere a datelor. Prin urmare, Comisia trimite o scrisoare de punere în întârziere către 18 țări, printre care și România, care au acum la dispoziție două luni pentru a răspunde și a remedia deficiențele semnalate de Comisie. În absența unui răspuns satisfăcător, Comisia poate decide să emită un aviz motivat.
O altă procedură de infringement deschisă de Comisia Europeană împotriva României, Bulgariei, Greciei, Lituania, Maltei, Portugaliei și Sloveniei se referă la obligațiile pe care le au în ceea ce privește clădirile eficiente din punct de vedere energetic.
Statele membre trebuie să stabilească cerințe minime de performanță energetică a clădirilor pentru a obține cea mai bună combinație între investiții și economii, cunoscute și sub denumirea de ”niveluri optime din punctul de vedere al costurilor”.
Calcularea nivelurilor optime din punctul de vedere al costurilor este esențială pentru ca statele membre să exploateze pe deplin potențialul de eficiență energetică și de energie regenerabilă al parcului național de clădiri și să evite ca oamenii și întreprinderile să cheltuiască mai mulți bani decât este necesar pentru îmbunătățirea eficienței locuințelor și birourilor lor.
Prin urmare, Comisia trimite scrisori de punere în întârziere țărilor în cauză, care au acum la dispoziție două luni pentru a răspunde și a remedia deficiențele semnalate de Comisie.
În absența unui răspuns satisfăcător, Comisia poate decide să emită un aviz motivat.
