Emisiile de gaze cu efect de seră din UE au înregistrat în 2019 cel mai scăzut nivel din ultimii treizeci de ani, se arată în Raportul intermediar privind politicile climatice ale UE, adoptat luni, 30 noiembrie, de Comisia Europeană.
Raportul intermediar privind politicile climatice, intitulat „Către o Europă neutră din punct de vedere climatic”, descrie progresele înregistrate de UE și de statele sale membre în ceea ce privește reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, furnizând totodată informații privind evoluțiile recente din cadrul politicii UE în domeniul climei.
Astfel, potrivit documentului, în UE-27, emisiile de gaze cu efect de seră au scăzut cu 3,7 % de la un an la altul, în timp ce PIB-ul a crescut cu 1,5 %. În prezent, nivelurile emisiilor sunt cu 24 % mai reduse față de nivelurile din 1990.
„Uniunea Europeană dovedește că reducerea emisiilor este posibilă concomitent cu asigurarea creșterii economice. Raportul de astăzi confirmă însă încă o dată că este necesar să ne intensificăm eforturile în toate sectoarele economiei pentru a ne atinge obiectivul comun al neutralității climatice până în 2050. Tranziția este fezabilă dacă ne respectăm angajamentul și dacă profităm de oportunitățile oferite de redresare pentru a reimpulsiona economia într-un mod mai ecologic și mai rezilient și pentru a crea un viitor sănătos și sustenabil pentru toți”, a declaratFrans Timmermans, vicepreședintele executiv pentru Pactul verde european.
Emisiile care fac obiectul sistemului de comercializare a certificatelor de emisii (EU ETS) au înregistrat cea mai mare reducere în 2019, scăzând cu 9,1 %, adică aproximativ 152 de milioane de tone de dioxid de carbon echivalent, față de 2018.
Această scădere s-a datorat mai ales sectorului energiei electrice, în care emisiile au scăzut cu aproape 15 %, în principal ca urmare a înlocuirii producției de energie electrică pe bază de cărbune cu producția de energie electrică din surse regenerabile și pe bază de gaze naturale. Pe de altă parte, emisiile din sectorul industrial au scăzut cu aproape 2 %, iar emisiile verificate generate de aviație, care acoperă în prezent doar zborurile din Spațiul Economic European, au continuat să crească modest față de 2018, respectiv cu 1 %, adică cu aproximativ 0,7 milioane de tone de dioxid de carbon echivalent.
Emisiile nereglementate de EU ETS, cum ar fi cele generate de sectoarele industriale care nu fac obiectul ETS, de transporturi, clădiri, agricultură și deșeuri, nu au înregistrat nicio schimbare semnificativă față de nivelurile din 2018.
Cheltuielile UE pentru politicile climatice, finanțarea tehnologiilor verzi, implementarea de noi soluții și cooperarea internațională au crescut în 2019 și vor înregistra o nouă creștere în contextul redresării Europei în urma pandemiei de COVID-19.
Veniturile din licitațiile din cadrul sistemului EU ETS reprezintă o sursă din ce în ce mai importantă de finanțare a combaterii schimbărilor climatice. Între 2012 (anul în care au început licitațiile în cadrul EU ETS) și jumătatea anului 2020, statele membre, Regatul Unit și țările SEE au încasat în urma licitațiilor venituri totale de peste 57 de miliarde EUR, peste jumătate din această sumă fiind generată numai în 2018 și 2019. În 2019, veniturile totale din licitații au depășit 14,1 miliarde EUR. Din acest total, un procent de 77 % va fi utilizat în scopuri legate de climă și energie, cu 7 puncte procentuale mai mult decât cota de 70 % raportată în 2018. În plus, tot mai multe proiecte din domeniul climei care primesc fonduri UE sunt finanțate prin monetizarea certificatelor de emisii prin programul NER 300, Fondul pentru inovare și Fondul pentru modernizare.
