Comisia Europeană a publicat miercuri cea de a treia ediție a raportului anual privind statul de drept, într-un context marcat de invadarea Ucrainei de către Rusia, ceea ce a evidențiat și mai mult importanța respectării valorilor democratice, a drepturilor omului și a statului de drept. De asemenea, raportul de anul acesta este primul dat publicității după intrarea în faza de implementare a planurilor naționale de redresare și reziliență și după ce Curtea de Justiție a Uniunii Europene a decis, la începutul acestui an, că UE poate întrerupe finanțarea europeană către statele membre care încalcă principiile statului de drept. Raportul, cu concluzii și recomandări pentru fiecare stat membru, constată că sistemul judiciar din România “face obiectul unor reforme structurale menite să abordeze o serie de probleme de lungă durată”, iar Comisia Europeană recomandă României să se asigure că “revizuirea legilor justiției consolidează garanțiile privind independența sistemului judiciar”.

Statul de drept este o valoare fundamentală pentru Uniunea noastră, a spus președinta Comisiei Europene, Ursula von der leyen, în timp ce comisarii Vera Jourova și Didier Reynders au insistat că războiul pornit de Rusia în Ucraina reamintește încă o dată importanța activității de susținere și promovare a statului de drept în UE și în afara acesteia.

La fel ca în edițiile anterioare, raportul din acest an examinează evoluțiile din patru domenii-cheie ale statului de drept: sistemele de justiție, cadrele anticorupție, pluralismul și independența mass-mediei și alte aspecte instituționale legate de sistemul de control și echilibru. Raportul arată că în multe state membre au continuat reformele privind statul de drept pentru a se aborda provocările identificate în cele două ediții anterioare. În același timp însă, în unele state membre persistă preocupări sistemice.

România: Revizuirea legilor justiției trebuie să consolideze garanțiile pentru sistemul judiciar. Mecanismul MCV continuă în paralel până la îndeplinirea recomandărilor

În ceea ce privește România, raportul Comisiei Europene (integral disponibil aici) amintește că, de la aderarea la UE în 2007, reformele românești în domeniul justiției și al luptei împotriva corupției au fost urmărite de Comisie prin intermediul Mecanismului de cooperare și verificare (MCV), ca un cadru important pentru progresul în aceste domenii.

Executivul european subliniază că “MCV continuă în paralel cu mecanismul privind statul de drept, din care România face parte integrantă – ca orice alt stat membru – până când toate obiectivele de referință sunt îndeplinite în mod satisfăcător”, recomandă ca “revizuirea legilor justiției să consolideze garanțiile sistemului judiciar”, în timp ce observă că deși Secția Specială a fost desființată, îngrijorările rămân.

Comisia constată că sistemul de justiție din România face obiectul unor reforme structurale menite să abordeze o serie de probleme de lungă durată.

Sistemul judiciar: persistă îngrijorări privind noul sistem de investigare a infracțiunilor din sistemul judiciar

“Guvernul a adoptat o nouă strategie judiciară și un plan de acțiune aferent pentru perioada 2022-2025 și implementează în prezent proiecte de îmbunătățire a digitalizării sistemului judiciar, astfel cum este prevăzut în Planul național de redresare și reziliență al României. În timp ce Secția de investigare a infracțiunilor din justiție (SIIJ) a fost desființată, unele preocupări legate de noul sistem de investigare și urmărirea penală a infracțiunilor în sistemul judiciar rămân. Normele privind sancțiunile disciplinare, precum și competențele extinse și lipsa de responsabilitate a inspectorului judiciar șef continuă să genereze preocupări în ceea ce privește independența justiției, care se așteaptă să fie abordate prin noile proiecte de legi privind justiția în curs de pregătire. Nu s-a înregistrat nicio îmbunătățire semnificativă în ceea ce privește deficitul de magistrați din sistemul judiciar. Eficiența în cauzele civile și comerciale rămâne stabilă, în timp ce scade considerabil pentru instanțele administrative”, arată executivul european.

Anticorupție: dificultăți în recrutarea procurilor, lipsa unor norme de lobby pentru parlamentari, transparență limitată privind finanțarea partidelor politice

Raportul amintește că Strategia anticorupție pentru perioada 2021-2025 a fost adoptată, iar punerea sa efectivă în aplicare se bazează pe sprijinul politic pentru punerea în aplicare a unor reforme legislative importante.

“Eficacitatea investigării și sancționării corupției s-a îmbunătățit în continuare, inclusiv prin avansarea cazurilor care au fost în așteptare de ani de zile. Direcția Națională Anticorupție a continuat să își îmbunătățească bilanțul de rezultate, dar rămân de rezolvat provocările operaționale, inclusiv dificultatea de a recruta procurori. În ceea ce privește noul sistem care a înlocuit SIIJ, impactul acestuia asupra investigării și urmăririi penale a corupției infracțiunilor de corupție rămâne de văzut. Au fost luate măsuri pentru finalizarea codurilor penale revizuite. Cadrul juridic privind integritate rămâne fragmentat și nu există dispoziții uniforme pentru funcționarii publici sau norme privind lobby-ul pentru membrii Parlamentului. Transparența partidelor privind finanțarea partidelor politice este limitată. Numirea președintelui Agenției Naționale de Integritate și a noii platformă electronică obligatorie de declarare a activelor a permis agenției să lucreze mai eficient”, mai punctează Comisia Europeană.

Mass-media: Comisia Europeană, îngrijorată de hărțuirea jurnaliștilor și de transparență redusă privind conținutul media plătit de politicieni

De asemenea, România nu a transpus încă Directiva privind serviciile media audiovizuale, ceea ce întârzie adoptarea unor măsuri necesare pentru a asigura o mai bună transparență. modificările necesare pentru îmbunătățirea funcționării și eficienței autorității de reglementare în domeniul mass-media.

“Reforme legislative privind societățile publice de radiodifuziune și de radio sunt în curs de desfășurare în vederea unui proces de numire mai puțin politizat și a unui management mai profesionalizat. Transparența proprietății mass-media ar putea fi consolidată. Nu există suficientă transparență în ceea ce privește difuzarea de conținuturi plătite de politicieni în afara campaniilor electorale, iar accesul jurnaliștilor la informații rămâne deficitar. Cazurile de amenințare, hărțuire și violență fizică împotriva jurnaliștilor sunt mai îngrijorătoare decât anul trecut”, arată raportul.

Modificările frecvente ale legislației, utilizarea regulată a ordonanțelor de urgență și practica limitată a consultărilor publice continuă să ridice motive de îngrijorare, constată Comisia Europeană, în timp ce recunoaște că “se depun eforturi pentru a îmbunătăți utilizarea evaluărilor de impact”.

Guvernul și-a asumat un angajament clar față de principiul primatului dreptului UE, dar persistă preocupări cu privire la contestarea acestui principiu de către Curtea Constituțională. Starea de alertă legată de pandemia COVID-19 a fost ridicată, iar măsurile de urgență au fost analizate.

Institutul pentru Drepturile Omului încearcă să obțină acreditarea ca instituție națională pentru drepturile omului. În timp ce societatea civilă se confruntă cu provocări care decurg din impactul restricțiilor legate de COVID-19 și din accesul limitat la finanțare, există planuri de simplificare a procedurilor de înregistrare pentru organizațiile neguvernamentale.

Recomandări pentru România

Pe lângă reamintirea angajamentelor asumate în cadrul Planului național de redresare și reziliență privind anumite aspecte ale sistemului judiciar, cadrul anticorupție și cadrul de combatere a corupției, precum și procesul legislativ, precum și recomandările din cadrul Mecanismului de cooperare și verificare , Comisia Europeană recomandă României să:

– Să se asigure că revizuirea legilor justiției consolidează garanțiile privind independența justiției, inclusiv prin reformarea regimului disciplinar al magistraților, și să ia măsuri pentru a răspunde preocupărilor rămase cu privire la investigarea și urmărirea penală a infracțiunilor în sistemul judiciar, ținând seama de standardele europene și de Comisia de la Veneția în domeniu avizele Comisiei de la Veneția.

– Să introducă norme privind activitatea de lobby pentru membrii Parlamentului.

– Să abordeze provocările operaționale ale Direcției Naționale Anticorupție, inclusiv în ceea ce privește recrutarea de procurori, și să monitorizeze îndeaproape impactul noului sistem asupra investigării și urmăririi penale a infracțiunilor de corupție în sistemul judiciar.

– Consolidarea normelor și a mecanismelor de sporire a guvernanței independente și a independenței editoriale a serviciilor publice de presă, ținând cont de standardele europene privind mass-media de serviciu public.

– Să asigure o consultare publică eficientă înainte de adoptarea proiectelor de lege.

– Continuarea eforturilor de înființare a unei instituții naționale pentru drepturile omului, luând în considerare principiile ONU.

 Ansamblul general al raportului pentru UE-27

Acesta include o imagine de ansamblu a tendințelor înregistrate per ansamblu în UE și 27 de capitole consacrate fiecărei țări, în care se analizează evoluțiile din fiecare stat membru începând din iulie 2021. Raportul din acest an conține pentru prima dată recomandări specifice adresate fiecărui stat membru, astfel cum a anunțat președinta von der Leyen în discursul său din 2021 privind starea Uniunii. Recomandările sunt menite să ajute statele membre să continue reformele în curs sau planificate și să identifice domeniile în care sunt necesare îmbunătățiri.

La fel ca în edițiile anterioare, raportul din acest an examinează evoluțiile din patru domenii-cheie ale statului de drept: sistemele de justiție, cadrele anticorupție, pluralismul și independența mass-mediei și alte aspecte instituționale legate de sistemul de control și echilibru. Raportul arată că în multe state membre au continuat reformele privind statul de drept pentru a se aborda provocările identificate în cele două ediții anterioare. În același timp însă, în unele state membre persistă preocupări sistemice.

Raportul analizează provocările identificate în rapoartele anterioare, aprofundează evaluarea Comisiei și include observații cu privire la aspecte precum serviciile publice de mass-media, utilizarea programelor spyware sau executarea hotărârilor pronunțate de Curtea Europeană a Drepturilor Omului.

Rule of law is a core value for our Union.

The 3rd edition of our Rule of Law report comes with recommendations for each Member State as announced in #SOTEU.

We identify trends and drive reforms through dialogue and enforcement action.

For the benefit of people across the EU.

— Ursula von der Leyen (@vonderleyen) July 13, 2022

Principalele constatări și recomandări

1. Reformele în domeniul justiției

Reformele în domeniul justiției au rămas o prioritate pe agenda politică din ultimul an. Multe state membre au inițiat reforme importante pentru a consolida independența sistemului judiciar, cum ar fi reforme privind componența și competențele consiliilor magistraturii, îmbunătățirea procedurilor de numire în sistemul judiciar sau consolidarea autonomiei organelor de urmărire penală. Statele membre au introdus, de asemenea, măsuri menite să îmbunătățească eficiența și calitatea justiției, cum ar fi digitalizarea în continuare a sistemelor de justiție și facilitarea accesului la justiție.

În același timp, în câteva state membre persistă preocupări structurale în ceea ce privește independența sistemului judiciar. În unele state membre există provocări în ceea ce privește numirile în cadrul instanțelor superioare și în ceea ce privește funcțiile de președinte de instanță. În alte state membre există preocupări cu privire la independența sau autonomia organelor de urmărire penală, iar procedurile disciplinare sunt utilizate pentru a reduce independența sistemului judiciar.

Pentru a aborda aceste aspecte, recomandările Comisiei încurajează, de exemplu, o implicare mai puternică a sistemului judiciar în procedurile de numire, o mai mare autonomie a organelor de urmărire penală și furnizarea de către statele membre a unor resurse adecvate pentru sistemele de justiție.

2. Cadrele anticorupție

UE rămâne una dintre regiunile cele mai puțin corupte din lume. Din iulie 2021, multe state membre au adoptat strategii anticorupție noi sau revizuite sau sunt în curs de revizuire a strategiilor existente. Mai multe state membre și-au aliniat cadrele existente la standardele internaționale anticorupție și la legislația UE. Majoritatea statelor membre dispun de o legislație extinsă care oferă sistemului de justiție penală instrumentele necesare pentru combaterea corupției. Multe state membre au luat măsuri pentru a spori capacitatea autorităților de urmărire penală responsabile de combaterea corupției prin măsuri precum resurse suplimentare sau formare suplimentară.

Cu toate acestea, corupția rămâne o preocupare serioasă pentru cetățenii UE. Eurobarometrul din 2022 privind corupția arată, de exemplu, că 68 % din respondenți consideră că fenomenul corupției este larg răspândit în țara lor. În unele state membre, procedura de cercetare și urmărire penală în cazurile de corupție este de durată și în continuare nu se ajunge în toate cazurile în etapa pronunțării unei hotărâri judecătorești, în special în cazurile la nivel înalt. Funcționarii publici din toate statele membre trebuie să își declare averile și interesele, dar aceste obligații variază în ceea ce privește domeniul de aplicare, transparența și accesibilitatea informațiilor divulgate, precum și în ceea ce privește nivelul și eficacitatea verificării și asigurării respectării normelor din acest domeniu.

În ceea ce privește cadrele anticorupție, Comisia a formulat recomandări referitoare la consolidarea cadrelor preventive, de exemplu cu privire la normele privind activitatea de lobby și conflictele de interese, precum și cu privire la asigurarea cercetării și urmăririi penale eficace a cazurilor de corupție.

3. Libertatea și pluralismul mass-mediei

Atât pandemia de COVID-19, cât și războiul Rusiei împotriva Ucrainei au demonstrat rolul esențial al jurnaliștilor în verificarea faptelor și informarea cetățenilor. Mai multe state membre au adoptat, au intensificat sau au în vedere măsuri de îmbunătățire a siguranței și a condițiilor de muncă ale jurnaliștilor, pe baza inițiativelor recente ale Comisiei. De la ultimul raport, mai multe state membre au depus eforturi pentru a îmbunătăți transparența cu privire la identitatea persoanelor care dețin instituțiile mass-media. Există în continuare preocupări cu privire la lipsa de transparență în ceea ce privește distribuirea publicității de stat, conflictele de interese și obstacolele legate de accesul la documentele publice – acestea sunt câteva dintre aspectele-cheie evidențiate în raport ce necesită atenție.

Pentru prima dată, raportul analizează și serviciile publice de mass-media, recunoscând rolul special al acestora pentru societate și democrație. Sunt necesare garanții pentru a se asigura că independența mass-mediei publice este protejată, că finanțarea publică este adecvată și nu este utilizată pentru a exercita presiuni politice, astfel cum se subliniază în standardele europene.

Constatările raportului se bazează pe o serie de surse, cum ar fi Instrumentul de monitorizare a pluralismului mass-mediei 2022, Platforma Consiliului Europei pentru promovarea protecției jurnalismului și a siguranței jurnaliștilor, precum și platforma Mapping Media Freedom.

Comisia a emis o serie de recomandări care se referă, printre altele, la alocarea transparentă și echitabilă a publicității de stat, la guvernanța independentă a serviciilor publice de mass-media și la măsuri de îmbunătățire a siguranței jurnaliștilor. Viitoarea Lege privind libertatea mass-mediei va viza abordarea mai multor aspecte identificate în rapoartele privind statul de drept.

4. Mecanisme instituționale de control și echilibru

Statele membre au continuat să îmbunătățească calitatea proceselor lor legislative – o tendință observată în rapoartele din 2020 și 2021 privind statul de drept. Curțile Constituționale continuă să joace un rol-cheie în sistemul de control și echilibru, inclusiv în supravegherea măsurilor de urgență, precum și în alte domenii, cum ar fi alegerile. Statutul instituțiilor pentru drepturile omului, al ombudsmanilor (instituții de tip Avocatul Poporului) și al altor autorități independente a fost consolidat în continuare în unele state membre. În majoritatea statelor membre, există un mediu favorabil societății civile și de susținere a acesteia.

Dar în unele state membre nu există încă un cadru oficial pentru consultarea părților interesate, ceea ce reprezintă o preocupare, iar organizațiile societății civile continuă să se confrunte cu provocări legate de finanțare, discursuri negative și restricții în ceea ce privește spațiul lor de operare. Pentru prima dată, raportul analizează, de asemenea, executarea de către statele membre a hotărârilor pronunțate de Curtea Europeană a Drepturilor Omului. Raportul analizează, de asemenea, reacțiile sistemelor de control și echilibru ale statelor membre față de utilizarea programelor spyware. Deși legată de securitatea națională, utilizarea unor astfel de instrumente ar trebui să facă obiectul unui sistem național de control și echilibru.

Pentru a aborda unele dintre aceste provocări, Comisia a formulat recomandări referitoare, de exemplu, la implicarea părților interesate în procesul legislativ, la înființarea și funcționarea instituțiilor naționale pentru drepturile omului acreditate și la asigurarea unui cadru operațional deschis pentru societatea civilă.

Declarațiile membrilor Colegiului:

Vicepreședinta pentru valori și transparență, Věra Jourová, a declarat: Statul de drept rămâne fundamentul democrației. Războiul pornit de Rusia în Ucraina reamintește încă o dată importanța activității noastre de susținere și promovare a statului de drept în UE și în afara acesteia. Raportul din acest an arată că dezbaterea privind statul de drept în Europa înregistrează progrese pe măsură ce statele membre aduc îmbunătățiri și abordează chestiuni din acest domeniu. Din păcate, există încă preocupări în unele state membre, în special în ceea ce privește independența sistemului judiciar. De asemenea, pentru prima dată, raportul analizează serviciile publice de mass-media. Sunt necesare garanții suplimentare pentru a se asigura că independența mass-mediei publice este protejată, că finanțarea publică este adecvată și nu este utilizată pentru a exercita presiuni politice. Astăzi facem un pas înainte, recomandând modalități de îmbunătățire a situației statului de drept în întreaga UE. Fac apel la statele membre să dea curs recomandărilor, să se angajeze într-o dezbatere serioasă și să adopte măsurile necesare.

Comisarul pentru justiție, Didier Reynders, a declarat: Agresiunea militară rusă neprovocată și nejustificată împotriva Ucrainei arată că protejarea și promovarea statului de drept sunt mai importante ca niciodată. UE va rămâne credibilă numai dacă susținem statul de drept pe plan intern și dacă continuăm să consolidăm cultura statului de drept. Mă bucur să constat că raportul contribuie la îndeplinirea acestui obiectiv și la impulsionarea unor reforme importante în statele membre. Raportul de astăzi nu vizează doar situația statului de drept, ci conține totodată recomandări, modalități constructive de a contribui la îmbunătățirea sistemelor de justiție, la intensificarea luptei împotriva corupției și la asigurarea unei mass-media libere și independente și a unui sistem solid de control și echilibru.

Etapele următoare

În prezent, Comisia invită Parlamentul European și Consiliul să continue dezbaterile generale și dezbaterile specifice fiecărei țări pe baza prezentului raport. De asemenea, invită parlamentele naționale și alți actori-cheie, inclusiv societatea civilă, să continue dialogul privind statul de drept la nivel național. În cele din urmă, Comisia invită statele membre să abordeze provocările identificate în raport, fiind pregătită să le sprijine în aceste eforturi, inclusiv în acțiunile prin care vor da curs recomandărilor.

Context

Statul de drept este esențial pentru fiecare cetățean și pentru fiecare întreprindere din UE, deoarece garantează drepturile și valorile fundamentale, asigură aplicarea legislației UE și sprijină un mediu de afaceri favorabil investițiilor. Este una dintre valorile fundamentale pe care se întemeiază UE.

Raportul anual privind statul de drept este rezultatul unui dialog strâns cu autoritățile naționale și cu părțile interesate și analizează situația din toate statele membre în mod obiectiv și imparțial, examinând aceleași aspecte. Evaluarea calitativă realizată de Comisie se concentrează pe evoluțiile semnificative care au avut loc de la adoptarea celui de al doilea raport anual privind statul de drept, în iulie 2021, și asigură o abordare coerentă prin aplicarea aceleiași metodologii tuturor statelor membre, proporțională însă cu scara evoluțiilor. Evaluarea cuprinsă în capitolele consacrate fiecărei țări a fost pregătită în conformitate cu domeniul de aplicare și metodologia, astfel cum au fost actualizate în urma discuțiilor cu statele membre.

Raportul constituie elementul central al mecanismului european privind statul de drept. Mecanismul este un ciclu anual menit să promoveze statul de drept și să prevină apariția sau agravarea problemelor. Obiectivul mecanismului este unul preventiv. Acesta este distinct de celelalte elemente din setul de instrumente ale UE pentru asigurarea respectării statului de drept și completează, fără a le înlocui, mecanismele de care dispune UE în temeiul tratatelor pentru a rezolva problemele mai grave legate de statul de drept cu care se confruntă statele membre. Printre aceste instrumente se numără procedura de constatare a neîndeplinirii obligațiilor și procedura de protejare a valorilor fondatoare ale Uniunii, prevăzută la articolul 7 din Tratatul privind Uniunea Europeană.

Cea de a treia ediție a raportului face următorul pas în ceea ce privește investițiile Comisiei în statul de drept, adoptând recomandări specifice pentru toate statele membre. Recomandările au fost elaborate pornind de la evaluarea din capitolele consacrate fiecărei țări, în urma dialogului cu statele membre și respectându-se pe deplin principiul egalității de tratament. Atunci când a formulat recomandările, Comisia a avut ca reper principal standardele europene în domeniu, ținând seama totodată de tradiția sistemelor juridice naționale. În plus, s-au asigurat coerența și sinergiile cu alte procese, cum ar fi semestrul european, mecanismul de condiționalitate bugetară și mecanismul de redresare și reziliență. Edițiile ulterioare ale Raportului privind statul de drept vor analiza acțiunile întreprinse ca urmare a recomandărilor. Recomandările ar trebui citite împreună cu evaluările din capitolele consacrate fiecărei țări, în care se examinează anumite preocupări; acestea sunt menite să ghideze statele membre să ia măsuri pentru a le aborda.

Provocările în domeniul libertății și pluralismului mass-mediei identificate în rapoartele anterioare privind statul de drept au condus la mai multe inițiative recente ale UE, printre care o recomandare privind siguranța jurnaliștilor și un pachet de măsuri pentru a aborda procesele abuzive împotriva mobilizării publice. Comisia lucrează la o propunere de lege privind libertatea mass-mediei europene.