Connect with us

COMISIA EUROPEANA

Raportul UE privind statul de drept în România: Revizuirea legilor justiției trebuie să consolideze garanțiile privind independența judiciară. Mecanismul MCV continuă în paralel până la îndeplinirea recomandărilor

Published

on

© European Union, 2017/ Source: EC - Audiovisual Service

Comisia Europeană a publicat miercuri cea de a treia ediție a raportului anual privind statul de drept, într-un context marcat de invadarea Ucrainei de către Rusia, ceea ce a evidențiat și mai mult importanța respectării valorilor democratice, a drepturilor omului și a statului de drept. De asemenea, raportul de anul acesta este primul dat publicității după intrarea în faza de implementare a planurilor naționale de redresare și reziliență și după ce Curtea de Justiție a Uniunii Europene a decis, la începutul acestui an, că UE poate întrerupe finanțarea europeană către statele membre care încalcă principiile statului de drept. Raportul, cu concluzii și recomandări pentru fiecare stat membru, constată că sistemul judiciar din România “face obiectul unor reforme structurale menite să abordeze o serie de probleme de lungă durată”, iar Comisia Europeană recomandă României să se asigure că “revizuirea legilor justiției consolidează garanțiile privind independența sistemului judiciar”.

Statul de drept este o valoare fundamentală pentru Uniunea noastră, a spus președinta Comisiei Europene, Ursula von der leyen, în timp ce comisarii Vera Jourova și Didier Reynders au insistat că războiul pornit de Rusia în Ucraina reamintește încă o dată importanța activității de susținere și promovare a statului de drept în UE și în afara acesteia.

La fel ca în edițiile anterioare, raportul din acest an examinează evoluțiile din patru domenii-cheie ale statului de drept: sistemele de justiție, cadrele anticorupție, pluralismul și independența mass-mediei și alte aspecte instituționale legate de sistemul de control și echilibru. Raportul arată că în multe state membre au continuat reformele privind statul de drept pentru a se aborda provocările identificate în cele două ediții anterioare. În același timp însă, în unele state membre persistă preocupări sistemice.

România: Revizuirea legilor justiției trebuie să consolideze garanțiile pentru sistemul judiciar. Mecanismul MCV continuă în paralel până la îndeplinirea recomandărilor

În ceea ce privește România, raportul Comisiei Europene (integral disponibil aici) amintește că, de la aderarea la UE în 2007, reformele românești în domeniul justiției și al luptei împotriva corupției au fost urmărite de Comisie prin intermediul Mecanismului de cooperare și verificare (MCV), ca un cadru important pentru progresul în aceste domenii.

Executivul european subliniază că “MCV continuă în paralel cu mecanismul privind statul de drept, din care România face parte integrantă – ca orice alt stat membru – până când toate obiectivele de referință sunt îndeplinite în mod satisfăcător”, recomandă ca “revizuirea legilor justiției să consolideze garanțiile sistemului judiciar”, în timp ce observă că deși Secția Specială a fost desființată, îngrijorările rămân.

Comisia constată că sistemul de justiție din România face obiectul unor reforme structurale menite să abordeze o serie de probleme de lungă durată.

Sistemul judiciar: persistă îngrijorări privind noul sistem de investigare a infracțiunilor din sistemul judiciar

“Guvernul a adoptat o nouă strategie judiciară și un plan de acțiune aferent pentru perioada 2022-2025 și implementează în prezent proiecte de îmbunătățire a digitalizării sistemului judiciar, astfel cum este prevăzut în Planul național de redresare și reziliență al României. În timp ce Secția de investigare a infracțiunilor din justiție (SIIJ) a fost desființată, unele preocupări legate de noul sistem de investigare și urmărirea penală a infracțiunilor în sistemul judiciar rămân. Normele privind sancțiunile disciplinare, precum și competențele extinse și lipsa de responsabilitate a inspectorului judiciar șef continuă să genereze preocupări în ceea ce privește independența justiției, care se așteaptă să fie abordate prin noile proiecte de legi privind justiția în curs de pregătire. Nu s-a înregistrat nicio îmbunătățire semnificativă în ceea ce privește deficitul de magistrați din sistemul judiciar. Eficiența în cauzele civile și comerciale rămâne stabilă, în timp ce scade considerabil pentru instanțele administrative”, arată executivul european.

Anticorupție: dificultăți în recrutarea procurilor, lipsa unor norme de lobby pentru parlamentari, transparență limitată privind finanțarea partidelor politice

Raportul amintește că Strategia anticorupție pentru perioada 2021-2025 a fost adoptată, iar punerea sa efectivă în aplicare se bazează pe sprijinul politic pentru punerea în aplicare a unor reforme legislative importante.

“Eficacitatea investigării și sancționării corupției s-a îmbunătățit în continuare, inclusiv prin avansarea cazurilor care au fost în așteptare de ani de zile. Direcția Națională Anticorupție a continuat să își îmbunătățească bilanțul de rezultate, dar rămân de rezolvat provocările operaționale, inclusiv dificultatea de a recruta procurori. În ceea ce privește noul sistem care a înlocuit SIIJ, impactul acestuia asupra investigării și urmăririi penale a corupției infracțiunilor de corupție rămâne de văzut. Au fost luate măsuri pentru finalizarea codurilor penale revizuite. Cadrul juridic privind integritate rămâne fragmentat și nu există dispoziții uniforme pentru funcționarii publici sau norme privind lobby-ul pentru membrii Parlamentului. Transparența partidelor privind finanțarea partidelor politice este limitată. Numirea președintelui Agenției Naționale de Integritate și a noii platformă electronică obligatorie de declarare a activelor a permis agenției să lucreze mai eficient”, mai punctează Comisia Europeană.

Mass-media: Comisia Europeană, îngrijorată de hărțuirea jurnaliștilor și de transparență redusă privind conținutul media plătit de politicieni

De asemenea, România nu a transpus încă Directiva privind serviciile media audiovizuale, ceea ce întârzie adoptarea unor măsuri necesare pentru a asigura o mai bună transparență. modificările necesare pentru îmbunătățirea funcționării și eficienței autorității de reglementare în domeniul mass-media.

“Reforme legislative privind societățile publice de radiodifuziune și de radio sunt în curs de desfășurare în vederea unui proces de numire mai puțin politizat și a unui management mai profesionalizat. Transparența proprietății mass-media ar putea fi consolidată. Nu există suficientă transparență în ceea ce privește difuzarea de conținuturi plătite de politicieni în afara campaniilor electorale, iar accesul jurnaliștilor la informații rămâne deficitar. Cazurile de amenințare, hărțuire și violență fizică împotriva jurnaliștilor sunt mai îngrijorătoare decât anul trecut”, arată raportul.

Modificările frecvente ale legislației, utilizarea regulată a ordonanțelor de urgență și practica limitată a consultărilor publice continuă să ridice motive de îngrijorare, constată Comisia Europeană, în timp ce recunoaște că “se depun eforturi pentru a îmbunătăți utilizarea evaluărilor de impact”.

Guvernul și-a asumat un angajament clar față de principiul primatului dreptului UE, dar persistă preocupări cu privire la contestarea acestui principiu de către Curtea Constituțională. Starea de alertă legată de pandemia COVID-19 a fost ridicată, iar măsurile de urgență au fost analizate.

Institutul pentru Drepturile Omului încearcă să obțină acreditarea ca instituție națională pentru drepturile omului. În timp ce societatea civilă se confruntă cu provocări care decurg din impactul restricțiilor legate de COVID-19 și din accesul limitat la finanțare, există planuri de simplificare a procedurilor de înregistrare pentru organizațiile neguvernamentale.

Recomandări pentru România

Pe lângă reamintirea angajamentelor asumate în cadrul Planului național de redresare și reziliență privind anumite aspecte ale sistemului judiciar, cadrul anticorupție și cadrul de combatere a corupției, precum și procesul legislativ, precum și recomandările din cadrul Mecanismului de cooperare și verificare , Comisia Europeană recomandă României să:

– Să se asigure că revizuirea legilor justiției consolidează garanțiile privind independența justiției, inclusiv prin reformarea regimului disciplinar al magistraților, și să ia măsuri pentru a răspunde preocupărilor rămase cu privire la investigarea și urmărirea penală a infracțiunilor în sistemul judiciar, ținând seama de standardele europene și de Comisia de la Veneția în domeniu avizele Comisiei de la Veneția.

– Să introducă norme privind activitatea de lobby pentru membrii Parlamentului.

– Să abordeze provocările operaționale ale Direcției Naționale Anticorupție, inclusiv în ceea ce privește recrutarea de procurori, și să monitorizeze îndeaproape impactul noului sistem asupra investigării și urmăririi penale a infracțiunilor de corupție în sistemul judiciar.

– Consolidarea normelor și a mecanismelor de sporire a guvernanței independente și a independenței editoriale a serviciilor publice de presă, ținând cont de standardele europene privind mass-media de serviciu public.

– Să asigure o consultare publică eficientă înainte de adoptarea proiectelor de lege.

– Continuarea eforturilor de înființare a unei instituții naționale pentru drepturile omului, luând în considerare principiile ONU.

 Ansamblul general al raportului pentru UE-27

Acesta include o imagine de ansamblu a tendințelor înregistrate per ansamblu în UE și 27 de capitole consacrate fiecărei țări, în care se analizează evoluțiile din fiecare stat membru începând din iulie 2021. Raportul din acest an conține pentru prima dată recomandări specifice adresate fiecărui stat membru, astfel cum a anunțat președinta von der Leyen în discursul său din 2021 privind starea Uniunii. Recomandările sunt menite să ajute statele membre să continue reformele în curs sau planificate și să identifice domeniile în care sunt necesare îmbunătățiri.

La fel ca în edițiile anterioare, raportul din acest an examinează evoluțiile din patru domenii-cheie ale statului de drept: sistemele de justiție, cadrele anticorupție, pluralismul și independența mass-mediei și alte aspecte instituționale legate de sistemul de control și echilibru. Raportul arată că în multe state membre au continuat reformele privind statul de drept pentru a se aborda provocările identificate în cele două ediții anterioare. În același timp însă, în unele state membre persistă preocupări sistemice.

Raportul analizează provocările identificate în rapoartele anterioare, aprofundează evaluarea Comisiei și include observații cu privire la aspecte precum serviciile publice de mass-media, utilizarea programelor spyware sau executarea hotărârilor pronunțate de Curtea Europeană a Drepturilor Omului.

Principalele constatări și recomandări

  1. Reformele în domeniul justiției

Reformele în domeniul justiției au rămas o prioritate pe agenda politică din ultimul an. Multe state membre au inițiat reforme importante pentru a consolida independența sistemului judiciar, cum ar fi reforme privind componența și competențele consiliilor magistraturii, îmbunătățirea procedurilor de numire în sistemul judiciar sau consolidarea autonomiei organelor de urmărire penală. Statele membre au introdus, de asemenea, măsuri menite să îmbunătățească eficiența și calitatea justiției, cum ar fi digitalizarea în continuare a sistemelor de justiție și facilitarea accesului la justiție.

În același timp, în câteva state membre persistă preocupări structurale în ceea ce privește independența sistemului judiciar. În unele state membre există provocări în ceea ce privește numirile în cadrul instanțelor superioare și în ceea ce privește funcțiile de președinte de instanță. În alte state membre există preocupări cu privire la independența sau autonomia organelor de urmărire penală, iar procedurile disciplinare sunt utilizate pentru a reduce independența sistemului judiciar.

Pentru a aborda aceste aspecte, recomandările Comisiei încurajează, de exemplu, o implicare mai puternică a sistemului judiciar în procedurile de numire, o mai mare autonomie a organelor de urmărire penală și furnizarea de către statele membre a unor resurse adecvate pentru sistemele de justiție.

  1. Cadrele anticorupție

UE rămâne una dintre regiunile cele mai puțin corupte din lume. Din iulie 2021, multe state membre au adoptat strategii anticorupție noi sau revizuite sau sunt în curs de revizuire a strategiilor existente. Mai multe state membre și-au aliniat cadrele existente la standardele internaționale anticorupție și la legislația UE. Majoritatea statelor membre dispun de o legislație extinsă care oferă sistemului de justiție penală instrumentele necesare pentru combaterea corupției. Multe state membre au luat măsuri pentru a spori capacitatea autorităților de urmărire penală responsabile de combaterea corupției prin măsuri precum resurse suplimentare sau formare suplimentară.

Cu toate acestea, corupția rămâne o preocupare serioasă pentru cetățenii UE. Eurobarometrul din 2022 privind corupția arată, de exemplu, că 68 % din respondenți consideră că fenomenul corupției este larg răspândit în țara lor. În unele state membre, procedura de cercetare și urmărire penală în cazurile de corupție este de durată și în continuare nu se ajunge în toate cazurile în etapa pronunțării unei hotărâri judecătorești, în special în cazurile la nivel înalt. Funcționarii publici din toate statele membre trebuie să își declare averile și interesele, dar aceste obligații variază în ceea ce privește domeniul de aplicare, transparența și accesibilitatea informațiilor divulgate, precum și în ceea ce privește nivelul și eficacitatea verificării și asigurării respectării normelor din acest domeniu.

În ceea ce privește cadrele anticorupție, Comisia a formulat recomandări referitoare la consolidarea cadrelor preventive, de exemplu cu privire la normele privind activitatea de lobby și conflictele de interese, precum și cu privire la asigurarea cercetării și urmăririi penale eficace a cazurilor de corupție.

  1. Libertatea și pluralismul mass-mediei

Atât pandemia de COVID-19, cât și războiul Rusiei împotriva Ucrainei au demonstrat rolul esențial al jurnaliștilor în verificarea faptelor și informarea cetățenilor. Mai multe state membre au adoptat, au intensificat sau au în vedere măsuri de îmbunătățire a siguranței și a condițiilor de muncă ale jurnaliștilor, pe baza inițiativelor recente ale Comisiei. De la ultimul raport, mai multe state membre au depus eforturi pentru a îmbunătăți transparența cu privire la identitatea persoanelor care dețin instituțiile mass-media. Există în continuare preocupări cu privire la lipsa de transparență în ceea ce privește distribuirea publicității de stat, conflictele de interese și obstacolele legate de accesul la documentele publice – acestea sunt câteva dintre aspectele-cheie evidențiate în raport ce necesită atenție.

Pentru prima dată, raportul analizează și serviciile publice de mass-media, recunoscând rolul special al acestora pentru societate și democrație. Sunt necesare garanții pentru a se asigura că independența mass-mediei publice este protejată, că finanțarea publică este adecvată și nu este utilizată pentru a exercita presiuni politice, astfel cum se subliniază în standardele europene.

Constatările raportului se bazează pe o serie de surse, cum ar fi Instrumentul de monitorizare a pluralismului mass-mediei 2022Platforma Consiliului Europei pentru promovarea protecției jurnalismului și a siguranței jurnaliștilor, precum și platforma Mapping Media Freedom.

Comisia a emis o serie de recomandări care se referă, printre altele, la alocarea transparentă și echitabilă a publicității de stat, la guvernanța independentă a serviciilor publice de mass-media și la măsuri de îmbunătățire a siguranței jurnaliștilor. Viitoarea Lege privind libertatea mass-mediei va viza abordarea mai multor aspecte identificate în rapoartele privind statul de drept.

  1. Mecanisme instituționale de control și echilibru

Statele membre au continuat să îmbunătățească calitatea proceselor lor legislative – o tendință observată în rapoartele din 2020 și 2021 privind statul de drept. Curțile Constituționale continuă să joace un rol-cheie în sistemul de control și echilibru, inclusiv în supravegherea măsurilor de urgență, precum și în alte domenii, cum ar fi alegerile. Statutul instituțiilor pentru drepturile omului, al ombudsmanilor (instituții de tip Avocatul Poporului) și al altor autorități independente a fost consolidat în continuare în unele state membre. În majoritatea statelor membre, există un mediu favorabil societății civile și de susținere a acesteia.

Dar în unele state membre nu există încă un cadru oficial pentru consultarea părților interesate, ceea ce reprezintă o preocupare, iar organizațiile societății civile continuă să se confrunte cu provocări legate de finanțare, discursuri negative și restricții în ceea ce privește spațiul lor de operare. Pentru prima dată, raportul analizează, de asemenea, executarea de către statele membre a hotărârilor pronunțate de Curtea Europeană a Drepturilor Omului. Raportul analizează, de asemenea, reacțiile sistemelor de control și echilibru ale statelor membre față de utilizarea programelor spyware. Deși legată de securitatea națională, utilizarea unor astfel de instrumente ar trebui să facă obiectul unui sistem național de control și echilibru.

Pentru a aborda unele dintre aceste provocări, Comisia a formulat recomandări referitoare, de exemplu, la implicarea părților interesate în procesul legislativ, la înființarea și funcționarea instituțiilor naționale pentru drepturile omului acreditate și la asigurarea unui cadru operațional deschis pentru societatea civilă.

Declarațiile membrilor Colegiului:

Vicepreședinta pentru valori și transparență, Věra Jourová, a declarat: Statul de drept rămâne fundamentul democrației. Războiul pornit de Rusia în Ucraina reamintește încă o dată importanța activității noastre de susținere și promovare a statului de drept în UE și în afara acesteia. Raportul din acest an arată că dezbaterea privind statul de drept în Europa înregistrează progrese pe măsură ce statele membre aduc îmbunătățiri și abordează chestiuni din acest domeniu. Din păcate, există încă preocupări în unele state membre, în special în ceea ce privește independența sistemului judiciar. De asemenea, pentru prima dată, raportul analizează serviciile publice de mass-media. Sunt necesare garanții suplimentare pentru a se asigura că independența mass-mediei publice este protejată, că finanțarea publică este adecvată și nu este utilizată pentru a exercita presiuni politice. Astăzi facem un pas înainte, recomandând modalități de îmbunătățire a situației statului de drept în întreaga UE. Fac apel la statele membre să dea curs recomandărilor, să se angajeze într-o dezbatere serioasă și să adopte măsurile necesare.

Comisarul pentru justiție, Didier Reynders, a declarat: Agresiunea militară rusă neprovocată și nejustificată împotriva Ucrainei arată că protejarea și promovarea statului de drept sunt mai importante ca niciodată. UE va rămâne credibilă numai dacă susținem statul de drept pe plan intern și dacă continuăm să consolidăm cultura statului de drept. Mă bucur să constat că raportul contribuie la îndeplinirea acestui obiectiv și la impulsionarea unor reforme importante în statele membre. Raportul de astăzi nu vizează doar situația statului de drept, ci conține totodată recomandări, modalități constructive de a contribui la îmbunătățirea sistemelor de justiție, la intensificarea luptei împotriva corupției și la asigurarea unei mass-media libere și independente și a unui sistem solid de control și echilibru.

Etapele următoare

În prezent, Comisia invită Parlamentul European și Consiliul să continue dezbaterile generale și dezbaterile specifice fiecărei țări pe baza prezentului raport. De asemenea, invită parlamentele naționale și alți actori-cheie, inclusiv societatea civilă, să continue dialogul privind statul de drept la nivel național. În cele din urmă, Comisia invită statele membre să abordeze provocările identificate în raport, fiind pregătită să le sprijine în aceste eforturi, inclusiv în acțiunile prin care vor da curs recomandărilor.

Context

Statul de drept este esențial pentru fiecare cetățean și pentru fiecare întreprindere din UE, deoarece garantează drepturile și valorile fundamentale, asigură aplicarea legislației UE și sprijină un mediu de afaceri favorabil investițiilor. Este una dintre valorile fundamentale pe care se întemeiază UE.

Raportul anual privind statul de drept este rezultatul unui dialog strâns cu autoritățile naționale și cu părțile interesate și analizează situația din toate statele membre în mod obiectiv și imparțial, examinând aceleași aspecte. Evaluarea calitativă realizată de Comisie se concentrează pe evoluțiile semnificative care au avut loc de la adoptarea celui de al doilea raport anual privind statul de drept, în iulie 2021, și asigură o abordare coerentă prin aplicarea aceleiași metodologii tuturor statelor membre, proporțională însă cu scara evoluțiilor. Evaluarea cuprinsă în capitolele consacrate fiecărei țări a fost pregătită în conformitate cu domeniul de aplicare și metodologia, astfel cum au fost actualizate în urma discuțiilor cu statele membre.

Raportul constituie elementul central al mecanismului european privind statul de drept. Mecanismul este un ciclu anual menit să promoveze statul de drept și să prevină apariția sau agravarea problemelor. Obiectivul mecanismului este unul preventiv. Acesta este distinct de celelalte elemente din setul de instrumente ale UE pentru asigurarea respectării statului de drept și completează, fără a le înlocui, mecanismele de care dispune UE în temeiul tratatelor pentru a rezolva problemele mai grave legate de statul de drept cu care se confruntă statele membre. Printre aceste instrumente se numără procedura de constatare a neîndeplinirii obligațiilor și procedura de protejare a valorilor fondatoare ale Uniunii, prevăzută la articolul 7 din Tratatul privind Uniunea Europeană.

Cea de a treia ediție a raportului face următorul pas în ceea ce privește investițiile Comisiei în statul de drept, adoptând recomandări specifice pentru toate statele membre. Recomandările au fost elaborate pornind de la evaluarea din capitolele consacrate fiecărei țări, în urma dialogului cu statele membre și respectându-se pe deplin principiul egalității de tratament. Atunci când a formulat recomandările, Comisia a avut ca reper principal standardele europene în domeniu, ținând seama totodată de tradiția sistemelor juridice naționale. În plus, s-au asigurat coerența și sinergiile cu alte procese, cum ar fi semestrul european, mecanismul de condiționalitate bugetară și mecanismul de redresare și reziliență. Edițiile ulterioare ale Raportului privind statul de drept vor analiza acțiunile întreprinse ca urmare a recomandărilor. Recomandările ar trebui citite împreună cu evaluările din capitolele consacrate fiecărei țări, în care se examinează anumite preocupări; acestea sunt menite să ghideze statele membre să ia măsuri pentru a le aborda.

Provocările în domeniul libertății și pluralismului mass-mediei identificate în rapoartele anterioare privind statul de drept au condus la mai multe inițiative recente ale UE, printre care o recomandare privind siguranța jurnaliștilor și un pachet de măsuri pentru a aborda procesele abuzive împotriva mobilizării publice. Comisia lucrează la o propunere de lege privind libertatea mass-mediei europene.  

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

COMISIA EUROPEANA

Olanda îl nominalizează pe Wopke Hoekstra pentru funcția de comisar european. Haga dorește pentru acesta un portofoliu diferit față de cel deținut acum, în domeniul economic sau financiar

Published

on

© European Union, 2023

Olanda dorește ca Wopke Hoekstra să revină în Comisia Europeană, a anunțat marți premierul olandez Dick Schoof, potrivit Politico Europe.

”Acest lucru oferă Olandei un candidat puternic pentru un portofoliu substanțial. Am informat Camera Reprezentanților în această dimineață”, a scris Schoof pe platforma X, fostă Twitter.

În postare este atașată și copia unei scrisori adresate președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, în care o înștiințează pe aceasta din urmă despre nominalizarea lui Hoekstra.

Hoekstra s-a alăturat oficial Comisiei în octombrie, preluând portofoliul privind clima și înlocuindu-l pe Frans Timmermans, care s-a retras pentru a conduce o campanie olandeză de centru-stânga în alegerile naționale.

Este puțin probabil ca Hoekstra să păstreze același portofoliu pentru următorii cinci ani. În schimb, Olanda speră ca acesta să primească un portofoliu în domeniul financiar sau economic, potrivit relatărilor din presa olandeză.

Nominalizarea a fost oarecum surprinzătoare, deoarece partidul lui Hoekstra, creștin-democrații, nu face parte din coaliția de guvernare.

Parlamentul European a reales-o joi pe Ursula von der Leyen pentru a conduce Comisia Europeană, la finalul unei dezbateri ce s-a întins pe mai bine de două ore.

Acesta va fi al doilea mandat al Ursulei von der Leyen ca președintă a Comisiei. Ea a fost aleasă pentru prima dată de eurodeputați în iulie 2019.

La fel ca în primul mandat, aceasta a cerut tuturor țărilor UE să desemneze atât un bărbat, cât și o femeie drept candidați pentru funcția de comisar european.

Chiar înainte ca von der Leyen să primească undă verde la Strasbourg, unele capitale ale UE declaraseră deja public pe cine intenționează să trimită la Bruxelles. Aceste țări – Finlanda, Suedia, Letonia, Irlanda, Suedia, Slovenia și Slovacia – au înaintat un singur nume.

După ce va primi aceste nominalizări din partea tuturor țărilor membre și va alege cine vor fi viitorii membri ai Comisiei Europene, Parlamentul European va organiza audieri ale candidaților în comisiile competente după vacanța de vară. Întregul colegiu al comisarilor trebuie apoi să fie aprobat de Parlament.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Meta are termen până la 1 septembrie să prezinte Comisiei Europene soluții pentru a îmbunătăți modelul de ”plată sau consimțământ” impus consumatorilor din UE, altfel riscă sancțiuni

Published

on

© Calea Europeană

Rețeaua de cooperare pentru protecția consumatorilor (Consumer Protection Cooperation – CPC) a publicat luni o scrisoare în urma preocupărilor legate de faptul că modelul Meta conform căruia utilizatorul ori plătește, ori își dă consimțământul ar putea încălca legislația UE privind protecția consumatorilor.

Potrivit unui comunicat, Comisia Europeană a coordonat această acțiune, desfășurată sub conducerea Direcției Generale pentru Concurență, Consumatori și Prevenirea Fraudei din Franța.

”Nu putem să privim cu brațele încrucișate cum se recurge la practici neloiale care induc în eroare consumatorii. Suntem mândri de legislația noastră puternică în materie de protecție a consumatorilor, care îi împuternicește pe cetățenii europeni să aibă dreptul de a fi informați cu exactitate despre modificări precum cea propusă de Meta. În UE, consumatorii sunt în măsură să facă realmente alegeri în cunoștință de cauză, iar acum luăm măsuri pentru a garanta acest drept”, a declarat Věra Jourová, vicepreședintă pentru valori și transparență.

Acțiunea a fost inițiată în 2023, imediat după ce Meta le-a solicitat consumatorilor, de pe o zi pe alta, fie să se aboneze pentru a utiliza Facebook și Instagram contra unei taxe, fie să își dea consimțământul ca Meta să le utilizeze datele cu caracter personal pentru a le prezenta anunțuri publicitare personalizate, permițând Meta să obțină venituri în acest mod („utilizatorul ori plătește, ori își dă consimțământul”).

Autoritățile de protecție a consumatorilor au evaluat mai multe elemente care ar putea constitui practici înșelătoare sau agresive, în special dacă Meta le-a furnizat în prealabil consumatorilor informații exacte, clare și suficiente. Aceste autorități au analizat dacă informațiile respective le permiteau consumatorilor să înțeleagă implicațiile pe care decizia lor de a plăti sau de a accepta prelucrarea datelor lor cu caracter personal în scopuri comerciale le are asupra drepturilor lor în calitate de consumatori. Mai mult, îngrijorarea autorităților din cadrul CPC este legată de faptul că mulți consumatori ar fi putut fi expuși unor presiuni nejustificate de a alege rapid între cele două modele, de teamă să nu piardă imediat accesul la conturi și la rețeaua lor de contacte.

Această acțiune coordonată desfășurată de rețeaua CPC împotriva Meta se adaugă altor proceduri în curs la nivelul UE și la nivel național legate de același model. Acțiunea de astăzi se axează în special pe evaluarea practicilor Meta din perspectiva legislației UE privind protecția consumatorilor și nu are legătură cu actualele investigații împotriva acestei societăți desfășurate de Comisie care vizează modelul Meta conform căruia utilizatorul ori plătește, ori își dă consimțământul, model care reprezintă o posibilă încălcare a Regulamentului privind piețele digitale (Digital Markets Act – DMA), cu cererea oficială de informații a Comisiei în temeiul Regulamentului privind serviciile digitale (Digital Services Act – DSA) și nici cu evaluarea efectuată de Comisia pentru Protecția Datelor din Irlanda în temeiul Regulamentului general privind protecția datelor (RGPD).

Principalele elemente ale acțiunii împotriva Meta:

Autoritățile CPC au identificat, în contextul implementării de către Meta a noului său model de afaceri, mai multe practici care suscită îngrijorare și ar putea fi considerate neloiale și contrare Directivei privind practicile comerciale neloiale (DPCN) și Directivei privind clauzele contractuale abuzive:

  • inducerea în eroare a consumatorilor prin utilizarea cuvântului „gratuit”, în condițiile în care Meta le cere utilizatorilor care nu doresc să plătească un abonament să accepte că Meta poate obține venituri utilizându-le datele cu caracter personal pentru a le prezenta anunțuri publicitare personalizate;
  • provocarea unei stări de confuzie în rândul utilizatorilor care au fost obligați să navigheze pe ecrane diferite în cadrul aplicației Facebook sau Instagram sau al versiunii web și să facă clic pe hyperlinkuri care îi direcționează către diferite părți ale condițiilor de utilizare sau ale politicii de confidențialitate pentru a afla cum va utiliza Meta preferințele lor, datele lor cu caracter personal și datele generate de utilizatori pentru a le prezenta anunțuri publicitare personalizate;
  • utilizarea unor termeni și a unui limbaj impreciși, cum ar fi „informațiile dumneavoastră”, pentru a face referire la „datele cu caracter personal” ale consumatorilor sau a sugestiei potrivit căreia consumatorii care decid să plătească nu vor vedea deloc anunțuri publicitare, deși ar putea totuși să vadă anunțuri publicitare atunci când interacționează cu conținutul partajat pe Facebook sau Instagram de alți membri ai platformei;
  • presiunile exercitate asupra consumatorilor care au utilizat mereu gratuit Facebook/Instagram până la momentul introducerii noului model de afaceri și pentru care Facebook/Instagram constituie, în numeroase cazuri, o parte semnificativă a vieții lor sociale și a interacțiunilor lor sociale pentru a-i îndemna să opteze imediat, fără a le adresa o avertizare prealabilă și fără a le acorda suficient timp și o posibilitate reală de a evalua modul în care această alegere le-ar putea afecta relația contractuală cu Meta, neacordându-le acces la conturile lor înainte de a lua o decizie.

Până la 1 septembrie 2024, Meta trebuie să răspundă la scrisoarea rețelei CPC și a Comisiei și să propună soluții. În cazul în care Meta nu ia măsurile necesare pentru a soluționa problemele semnalate, autoritățile CPC pot decide să ia măsuri de asigurare a respectării legislației, inclusiv aplicarea de sancțiuni.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

UE și Serbia semnează un parteneriat strategic privind materiile prime durabile, lanțurile valorice ale bateriilor și vehiculele electrice

Published

on

© European Union, 2024/ Source: EC - Audiovisual Service

UE și Serbia au semnat vineri, 19 iulie, un memorandum de înțelegere (MoU) prin care se lansează un parteneriat strategic privind materiile prime durabile, lanțurile valorice ale bateriilor și vehiculele electrice.

Parteneriatul urmărește să sprijine dezvoltarea de noi industrii locale și de locuri de muncă de înaltă calitate de-a lungul lanțului valoric al vehiculelor electrice, cu respectarea deplină a standardelor sociale și de mediu ridicate, abordând în același timp preocupările comunităților locale în deplină transparență.

Parteneriatul oferă, de asemenea, cadrul pentru un angajament puternic public-privat pe mai multe niveluri între instituțiile și organismele UE, actorii industriali, asociațiile de întreprinderi, partenerii sociali, reprezentanții societății civile, ministerele relevante ale statelor membre interesate și Serbia, organizațiile publice, instituțiile financiare și investitori.

Vicepreședintele executiv pentru Pactul verde european, relații interinstituționale și prospectivă al Comisiei Europene, Maroš Šefčovič, a semnat memorandumul de înțelegere cu ministrul minelor și energiei din Republica Serbia, Dubravka ž edovič Handanović. Ceremonia de semnare a avut loc în cadrul Summitului la nivel înalt privind materiile prime critice de la Belgrad.

Parteneriatul se bazează pe Acordul de stabilizare și de asociere („ASA”)[1], intrat în vigoare la 1 septembrie 2013, și este în conformitate cu noul plan de creștere al UE pentru Balcanii de Vest[2]. Acesta reprezintă un bloc important pentru promovarea integrării Serbiei în piața unică a UE și pentru stimularea în continuare a convergenței sale economice, sociale și de mediu cu UE.

Cinci domenii de cooperare

În conformitate cu ASA, prezentul memorandum de înțelegere stabilește o cooperare strânsă între Serbia și UE în următoarele cinci domenii:

  • Consolidarea dezvoltării lanțurilor valorice pentru materii prime, baterii și vehicule electrice, prin facilitarea unei cooperări strânse între actorii industriali și părțile interesate din UE și Serbia.  Memorandumul de înțelegere va încuraja dezvoltarea unei rezerve reciproc avantajoase de proiecte, cu un accent special pe ecosistemul industrial al vehiculelor electrice.
  • Cooperarea în domeniul cercetării și inovării (C &I), prin cartografierea domeniilor de cooperare existente în cadrul programului-cadru Orizont Europa al UE[3] și al altor scheme. Pe baza memorandumului de înțelegere, ambele părți vor face schimb de cunoștințe și tehnologii legate de explorarea, extracția, prelucrarea și reciclarea durabilă a materiilor prime secundare.
  • Aplicarea unor standarde și practici înalte de mediu, sociale și de guvernanță va fi facilitată prin consultare reciprocă și schimb de informații cu privire la politicile și inițiativele relevante de-a lungul întregului lanț valoric, inclusiv prin aplicarea unei diligențe și a unei trasabilități sporite pentru lanțul valoric al bateriilor.
  • Mobilizarea instrumentelor financiare și de investiții pentru a sprijini proiectele de investiții din cadrul parteneriatului, în special prin intermediul InvestEU, al Cadrului de investiții pentru Balcanii de Vest și al unei rezerve unice de proiecte în Serbia, precum și în cadrul Alianței europene pentru materii prime și al Alianței europene pentru baterii.
  • Dezvoltarea competențelor necesare pentru locuri de muncă de înaltă calitate în sectorul materiilor prime și al bateriilor. Aceasta include participarea organizațiilor sârbe la academiile europene pentru baterii și la viitoarele academii europene pentru materii prime, inclusiv posibila contribuție a Serbiei prin programe și stagii specifice.

În urma semnării memorandumului de înțelegere, UE și Serbia vor elabora în comun, în termen de șase luni, o foaie de parcurs cu acțiuni concrete pentru punerea în practică a parteneriatului strategic.

Continue Reading

Facebook

Advertisement

Concrete & Design Solutions

Concrete-Design-Solutions
ADERAREA ROMÂNIEI LA OCDE6 mins ago

RADR 2024: Klaus Iohannis face apel la sporirea eforturilor instituționale pentru finalizarea aderării României la OCDE în cel mai scurt timp posibil

ROMÂNIA9 mins ago

Președintele Senatului, întâlnire cu secretarul american al Energiei: Mi-a transmis că România poate deveni un important actor regional în domeniul energetic dacă va continua să investească în energia curată

NATO16 mins ago

Klaus Iohannis: Aflată în prima linie a războiului Rusiei în Ucraina, România beneficiază de cel mai înalt grad de apărare și protecție din istoria sa

ROMÂNIA26 mins ago

Klaus Iohannis: Aderarea României la Schengen pe cale aeriană și maritimă, un succes de etapă. Ridicarea controalelor la frontierele terestre, “obiectiv prioritar”

ROMÂNIA37 mins ago

Klaus Iohannis, la ultimul discurs privind politica externă a României: După 10 ani de mandat, identitatea și profilul României pe plan extern au crescut exponențial

ROMÂNIA1 hour ago

RoPower Nuclear și Fluor Corporation au semnat contractul pentru dezvoltarea proiectului SMR de la Doicești. Sebastian Burduja: România își propune să devină un exemplu pentru alte țări din regiune

ROMÂNIA2 hours ago

MApN: Două aeronave F-16 au monitorizat situația din Tulcea în urma atacurilor cu drone efectuate de Rusia în proximitatea frontierei ucrainene cu România

ROMÂNIA2 hours ago

Ministrul Bogdan Ivan a verificat stadiul lucrărilor la Centrul Cyber al UE: Vom finaliza lucrările de creștere a capabilităților Centrului până la finalul lunii octombrie

SUA2 hours ago

Șeful Pentagonului reafirmă „sprijinul neclintit” al SUA pentru Ucraina într-o convorbire cu ministrul Rustem Umerov

ROMÂNIA3 hours ago

Ministrul Adrian Câciu anunță că mai mult de jumătate din reformele din PNRR au fost îndeplinite: Alte 23 de reforme sunt în curs de îndeplinire

NATO16 mins ago

Klaus Iohannis: Aflată în prima linie a războiului Rusiei în Ucraina, România beneficiază de cel mai înalt grad de apărare și protecție din istoria sa

ROMÂNIA37 mins ago

Klaus Iohannis, la ultimul discurs privind politica externă a României: După 10 ani de mandat, identitatea și profilul României pe plan extern au crescut exponențial

ROMÂNIA19 hours ago

Secretarul american al Energiei: Sunt foarte încântată să anunţ că Fluor şi Sargent & Lundy au ajuns la un acord de principiu cu Nuclearelectrica pentru modernizarea şi dezvoltarea centralei nucleare de la Cernavodă

CONSILIUL UE2 days ago

România sprijină menținerea presiunii asupra Rusiei prin sancțiuni și va continua să colaboreze cu Ucraina și R. Moldova pentru a îmbunătăți interconectarea în sectorul energetic, subliniază Luminița Odobescu

U.E.4 days ago

Borrell: Estonia este un model de urmat pentru toate țările UE și NATO în privința cheltuielilor pentru apărare

COMISIA EUROPEANA6 days ago

Ursula von der Leyen, realeasă președintă a Comisiei Europene de Parlamentul European, după un prim mandat de “cinci ani ca niciun altul din istoria UE”

PARLAMENTUL EUROPEAN6 days ago

Președinta Grupului S&D din PE îi cere Ursulei von der Leyen să pună Europa socială în centrul acțiunilor viitoarei Comisii Europene: Avem nevoie de un buget consolidat și de o capacitate de investiții mai mare

COMISIA EUROPEANA6 days ago

Vicepreședintele PPE Siegfried Mureșan echivalează votul pentru Ursula von der Leyen la șefia CE cu un vot pentru democrație și valori europene

COMISIA EUROPEANA6 days ago

Strategia de securitate economică va deveni pilon al politicii externe UE. von der Leyen: Cursa cu rivalii sistemici a început. Europa trebuie să schimbe viteza și să aprofundeze piața unică

COMISIA EUROPEANA6 days ago

UE are nevoie de o schimbare a tratatului, transmite Ursula von der Leyen în plenul Parlamentului European: Reformele devin indispensabile pentru extinderea UE

Trending