România a obținut includerea prevederilor privind continuarea ajutoarelor naționale tranzitorii (ANT) după 2027 în textul de compromis privind viitoarea Politică Agricolă Comună (PAC), informează Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale. Rezultatul vine în contextul în care statele membre au convenit luni seară poziția parțială de negociere a Consiliului UE asupra reformei, urmând discuții cu Parlamentul European pentru stabilirea formei finale a regulamentului.
Menținerea ANT reprezintă principala prioritate a României în aceste negocieri. Ministrul agriculturii și dezvoltării rurale, Florin-Ionuț Barbu, a solicitat explicit în cadrul Consiliului Agricultură și Pescuit de la Luxemburg, introducerea acestui sprijin în textul regulamentului, subliniind că includerea sa este o condiție esențială pentru susținerea de către România a poziției Consiliului asupra propunerii.
„Am cerut ca fermierii români să poată beneficia în continuare de ajutoarele naționale tranzitorii și după 2027. Am insistat ca această posibilitate să fie prevăzută în regulament, iar acceptul Președinției Consiliului UE este un rezultat important pentru România. Fermierii au nevoie să știe pe ce sprijin se pot baza pentru a-și continua activitatea și investițiile. Vom urmări ca prevederile privind ANT să fie păstrate în forma finală a regulamentului și vom susține în continuare o finanțare a agriculturii care să răspundă nevoilor din ferme”, a declarat ministrul Florin-Ionuț Barbu.
În intervenția sa, ministrul a susținut o finanțare adecvată a PAC pentru perioada 2028–2034 și continuarea eforturilor de reducere a diferențelor dintre nivelurile plăților acordate fermierilor din statele membre.
România a solicitat, de asemenea, ca plafonarea și reducerea progresivă a plăților pe suprafață să rămână opționale. Alte priorități prezentate au vizat finanțarea infrastructurii de irigații, prin includerea acesteia în categoria investițiilor neproductive, cu acces atât pentru fermieri, cât și pentru organizațiile și grupurile acestora, precum și simplificarea instrumentelor de gestionare a riscurilor, astfel încât pierderile să poată fi evaluate la nivelul fiecărei culturi sau specii de animale afectate.
Totodată, ministrul Florin-Ionuț Barbu a continuat discuțiile cu Comisia Europeană privind reluarea exporturilor românești de ovine către țări terțe. Demersurile urmăresc identificarea soluțiilor pentru ridicarea restricțiilor, în condiții de siguranță sanitar-veterinară, și restabilirea accesului crescătorilor români la piețele de export.
Mai multă stabilitate și predictibilitate în noua PAC
Consiliul Uniunii Europene a aprobat luni seara o poziție parțială de negociere privind Politica Agricolă Comună (PAC) după 2027, care prevede un sprijin mai bine direcționat către fermierii activi, măsuri obligatorii pentru tinerii fermieri și instrumente consolidate de gestionare a crizelor. Alocările financiare, precum și regulile privind reducerea progresivă și plafonarea anumitor plăți rămân în negociere în cadrul viitorului buget multianual al UE pentru 2028–2034, potrivit unui comunicat al Consiliului.
Poziția adoptată permite președinției Consiliului să înceapă negocierile cu Parlamentul European asupra formei finale a regulamentului. Aceasta nu reprezintă adoptarea definitivă a reformei și nu acoperă aspectele financiare și orizontale, discutate în cadrul negocierilor generale privind cadrul financiar multianual.
„Acordul de astăzi (26 octombrie, n.r.) reprezintă o etapă importantă pentru președinția irlandeză. Am convenit asupra poziției de negociere a Consiliului privind un cadru al Politicii Agricole Comune care le va oferi fermierilor noștri stabilitatea și predictibilitatea de care au nevoie, acordând în același timp statelor membre flexibilitatea de a răspunde nevoilor specifice ale fermierilor în contextul național și regional”, a declarat Martin Heydon, ministrul irlandez al Agriculturii, Alimentației și Afacerilor Maritime.
„Viitoarea PAC trebuie să sprijine fermierii activi, să ofere mijloacele necesare noii generații și să îi ajute pe fermieri să facă față riscurilor și crizelor. De asemenea, trebuie să mențină viabilitatea economică a agriculturii, contribuind în același timp la îndeplinirea obiectivelor noastre climatice și de mediu. Acordul de astăzi este un pas important pentru a ne asigura că PAC continuă să răspundă nevoilor fermierilor, să sprijine comunitățile rurale și să protejeze securitatea alimentară a tuturor europenilor”, a adăugat acesta.
În arhitectura propusă pentru viitorul buget european, fondurile existente, inclusiv sprijinul pentru agricultură, ar urma să fie reunite într-un nou cadru de planuri de parteneriat naționale și regionale. Fiecare stat membru ar pregăti un singur plan cuprinzător, care ar înlocui actualele planuri și programe separate pentru coeziune, agricultură, pescuit, migrație și securitate, precum și pe cele aferente Fondului Social pentru Climă.
Pentru PAC, schimbarea ar însemna renunțarea la actuala structură cu doi piloni, prin reunirea Fondului European de Garantare Agricolă și a Fondului European Agricol pentru Dezvoltare Rurală într-o singură structură. Instrumentele și intervențiile specifice politicii agricole ar fi însă păstrate.
Finanțarea măsurilor agricole ar fi reglementată în principal prin regulamentul privind planurile de parteneriat naționale și regionale. Din acest motiv, unele prevederi ale reformei PAC au fost deja convenite în poziția parțială a Consiliului referitoare la acel regulament.
Comisia Europeană a propus rezervarea a aproximativ 300 miliarde de euro pentru sprijinirea veniturilor fermierilor și pentru măsuri de criză. Suma finală nu este însă stabilită, urmând să fie negociată în cadrul acordului asupra întregului buget multianual.
Finanțări suplimentare ar putea fi acordate prin planurile de parteneriat pentru consolidarea sprijinului pentru venituri, inovare și inițiative rurale. Propunerea Comisiei include și o plasă de siguranță la nivelul Uniunii pentru sprijinirea fermierilor în cazul perturbărilor pieței.
Poziția Consiliului păstrează orientarea generală a propunerii Comisiei, dar introduce modificări menite să combine un cadru european comun cu flexibilitatea necesară adaptării măsurilor la condițiile naționale și regionale. Această abordare presupune un echilibru între cerințele obligatorii și măsurile opționale, pentru simplificarea aplicării politicii.
Un element central este direcționarea mai eficientă a sprijinului către fermierii implicați efectiv în producția agricolă. Schema propusă de sprijin degresiv pentru venit pe suprafață, denumită DABIS, ar simplifica sistemul actual de plăți și ar permite adaptarea sprijinului la situația fiecărei exploatații, cu o atenție deosebită pentru fermierii activi, tineri și mici.
Consiliul a introdus posibilitatea ca statele membre să aplice în cadrul acestei scheme un mecanism de redistribuire, similar sprijinului redistributiv complementar pentru venit în scopul sustenabilității din actuala PAC.
Definirea fermierului activ ar deveni obligatorie pentru statele membre, care ar putea adapta criteriile la particularitățile naționale. Regulile privind reducerea progresivă și plafonarea plăților DABIS vor fi stabilite ulterior, în negocierile orizontale asupra bugetului multianual.
Pentru încurajarea reînnoirii generațiilor, statele membre ar trebui să acorde tinerilor fermieri un nivel mai ridicat al sprijinului DABIS și ajutor pentru înființarea afacerilor. Aceste măsuri ar fi completate prin acces la cunoștințe, formare și consiliere, precum și prin inițiative care să facă mediul rural mai atractiv pentru locuire și muncă.
Fiecare stat ar trebui, de asemenea, să elaboreze o strategie de reînnoire a generațiilor și un pachet de sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri, cu mai multe tipuri de intervenții care să reducă barierele financiare și structurale de intrare în sector.
În domeniul mediului, cadrul propus pentru gestionarea responsabilă a exploatațiilor agricole ar stabili cerințe comune pentru acordarea sprijinului și stimulente pentru practicile care protejează, de exemplu, biodiversitatea și cursurile de apă. Consiliul urmărește menținerea unui nivel comun de ambiție climatică și de mediu, cu flexibilitate pentru diferitele sisteme agricole și condiții locale.
Poziția de negociere prevede și consolidarea instrumentelor de gestionare a riscurilor, pe fondul fenomenelor meteorologice extreme, al bolilor animalelor și plantelor și al volatilității piețelor.
Cadrul ar permite sprijinirea asigurărilor și a investițiilor pentru atenuarea schimbărilor climatice și adaptarea la acestea. Totodată, statele membre ar putea acorda plăți de criză fermierilor afectați de dezastre naturale, fenomene climatice nefavorabile sau evenimente catastrofale, inclusiv cele provocate de boli ale animalelor și plantelor.
Consiliul a inclus și posibilitatea înființării unor servicii de înlocuire temporară a fermierilor, care să le permită accesul la lucrători atunci când sunt bolnavi sau au nevoie de concediu pentru nașterea ori îngrijirea unui copil. Măsura vizează îmbunătățirea condițiilor de muncă și a echilibrului dintre viața profesională și cea personală.
Pentru comunitățile rurale, în special cele din zone cu dezavantaje specifice, ar continua sprijinul destinat diversificării activităților agricole, inclusiv prin agroturism, inovare și digitalizare. Obiectivul este creșterea atractivității și a calității vieții în mediul rural.
Forma finală a regulamentului va fi stabilită prin negocieri cu Parlamentul European, în timp ce finanțarea pentru perioada 2028–2034 va depinde de acordul asupra viitorului cadru financiar multianual.
