Connect with us

NATO

România inaugurează Centrul Euro-Atlantic pentru Reziliență: La eveniment participă președintele Klaus Iohannis, secretarul general adjunct al NATO și un vicepreședinte al Comisiei Europene

Published

on

© CaleaEuropeana.ro

Președintele Klaus Iohannis participă luni la inaugurarea Centrului Euro-Atlantic pentru Reziliență (E-ARC), care va avea sediul în București, la eveniment urmând să participe și ministrul afacerilor externe, Bogdan Aurescu, în calitate de gazdă, prim-ministrul Florin Cîțu, secretarul general adjunct al NATO, Mircea Geoană, și vicepreședintele Comisiei Europene, Maroš Šefčovič.

La inaugurarea E-ARC șeful statului va susține o alocuțiune, informează Administrația Prezidențială. CaleaEuropeană.ro va transmite LIVE ceremonia de inaugurare E-ARC de la ora 17:00.

Potrivit unui comunicat al NATO remis CaleaEuropeană.ro, la evenimentul de inaugurare vor participa și secretarul general adjunct al Alianței, Mircea Geoană, și vicepreședintele Comisiei Europene pentru relații interinstituționale și prospectivă, Maroš Šefčovič.

Vor susține, de asemenea, alocuțiuni și prim-ministrul Florin Cîțu, ministrul de externe Bogdan Aurescu, secretarul general adjunct al NATO, Mircea Geoană, și vicepreședintele Comisiei Europene, Maroš Šefčovič.

Inițiativa României privind înființarea și găzduirea Centrului Euro-Atlantic pentru Reziliență a survenit în contextul în care evaluările naționale, dar și ale NATO și UE relevă necesitatea intensificării eforturilor comune pentru gestionarea eficientă a unui spectru tot mai amplu de provocări. E-ARC va promova obiectivele României, NATO și ale UE în domeniul rezilienței și va facilita un răspuns cuprinzător la nivel guvernamental (whole-of-government) și al societății (whole-of-society) pentru amenințările complexe care caracterizează mediul de securitate actual.

Citiți și EXCLUSIV Nume de cod “E-ARC”. Cum va funcționa Centrul Euro-Atlantic pentru Reziliență înființat de România și care va coopta state membre NATO și UE

E-ARC va reprezenta o platformă pentru o abordare strategică integrată în ce privește reziliența și va permite dezvoltarea de programe și inițiative în domeniu, axate pe trei piloni:

  • combaterea și reducerea riscurilor prin anticipare și adaptare;
  • dezvoltarea de instrumente analitice și bune practici;
  • cooperarea practică în cercetare, educație, pregătire profesională și exerciții comune.

Pentru început, E-ARC va funcționa ca instituție publică națională cu personalitate juridică, în subordinea Ministerului Afacerilor Externe, urmând a fi deschis participării altor state din UE, NATO sau partenerilor acestor organizații care doresc să se alăture demersului, pentru coordonarea acțiunilor și valorificarea bunelor practici în materie. În cadrul Centrului cu sediul la București urmează să-și desfășoare activitatea cercetători și experți români și străini, recunoscuți pentru expertiza lor în domeniu.

E-ARC va coopera, în mod activ, atât cu instituții publice, cât și cu mediul privat, cu cel universitar și cu societatea civilă pentru a facilita dezvoltarea unei abordări privind reziliența la nivelul societății.

În prima etapă de activitate, E-ARC urmează să operaționalizeze o serie de grupuri de lucru pe următoarele teme:

  • reziliența societală;
  • reziliența în domeniul tehnologiilor emergente și disruptive;
  • reziliența sistemelor de comunicații și a noilor ecosisteme tehnologice;
  • reziliența la crize și urgențe complexe;
  • reziliența asigurării continuității guvernării și a serviciilor esențiale;
  • reziliența infrastructurii de transporturi;
  • reziliența statelor din vecinătatea NATO și UE la influențele antioccidentale ale actorilor statali și non-statali. 

Diplomația română a depus, în ultima perioadă, eforturi intense la toate nivelurile pentru a promova activ Centrul la nivel internațional. În acest sens, ministrul afacerilor externe a informat despre inițiativa României de a înființa și operaționaliza Centrul cu prilejul mai multor reuniuni multilaterale, inclusiv cu prilejul reuniunilor ministeriale NATO din decembrie 2020 și martie 2021 și al Consiliilor Afaceri Externe din ianuarie și februarie 2021. Totodată, șeful diplomației române a prezentat proiectul operaționalizării E-ARC cu prilejul întâlnirilor și contactelor bilaterale avute cu omologii săi în intervalul decembrie 2020 –  mai 2021, inclusiv în cadrul reuniunii ministeriale trilaterale România-Polonia-Turcia, găzduită la București, în aprilie 2021. Reacțiile aliaților și partenerilor au fost pozitive, salutând demersul României și manifestând interes pentru activitatea Centrului.

De asemenea, demersul României de înființare a E-ARC a fost salutat și în cadrul Declaraţiei comune a șefilor de stat din Formatul București 9 (B9), adoptată cu prilejul găzduirii de către președintele Klaus Iohannis, a Summitului B9, la data de 10 mai 2021.

România și-a manifestat intenţia de a înfiinţa şi găzdui un Centru euro-atlantic în domeniul rezilienţei la reuniunea miniștrilor de externe aliați din decembrie 2020, o propunere salutată de secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, într-un răspuns pentru CaleaEuropeană.ro.

Amintim că la summitul din 2016, țările membre NATO au decis să își asume un angajament pentru creșterea rezilienței aliate în fața oricăror amenințări, inclusiv cele hibride.

Suntem uniți în menținerea și dezvoltarea capacităților noastre individuale și colective de a rezista la orice formă de atac armat. În acest context, ne asumăm un angajament de consolidare a rezilienței noastre împotriva întregului spectru de amenințări, inclusiv amenințări hibride, din orice direcție. Reziliența este fundamentul esențial pentru o apărare și o descurajare credibilă și eficace”, au declarat liderii NATO în urmă cu patru ani.

Practic, la summitul de la Varșovia s-a decis definirea unor indicatori de reziliență precum infrastructuri critice, securitate energetică, colaborare civil-militar, apărare cibernetică, dimensiune de hibrid, lanțuri de aprovizionare, telecomunicații și infrastructuri strategice militare.

Mai mult, subiectul este unul esențial prevederilor articolului 3 al Tratatului Atlanticului de Nord care statuează că ”pentru a-și atinge obiectivele de apărare colectivă, țările membre, separat și împreună, vor menține și vor dezvolta capacitatea lor individuală și colectivă de a rezista în caz de atac armat”.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

NATO

Mircea Geoană, discurs cu ocazia aniversării a 70 de ani de la înființarea NATO în Italia: Timp de douăzeci de ani, trupele italiene au servit cu profesionalism în Afganistan

Published

on

© NATO

Italia se numără printre cei mai mari contribuabili la misiunile și operațiunile Alianței Atlanticului de Nord, a transmis vineri secretarul general adjunct al Alianței, Mircea Geoană, cu ocazia aniversării a 70 de ani de la înființarea NATO în Italia.

„Astăzi marcăm o aniversare importantă în istoria Alianței noastre. În Irak, forțele italiene fac parte din misiunea noastră de instruire. În Kosovo, conduceți eforturile de menținere a păcii ale NATO, construind o mai mare stabilitate în Balcanii de Vest. Trupele dumneavoastră descurajează confruntările și mențin pacea în cadrul desfășurărilor NATO din Letonia și România. Iar avioanele dvs. ajută la securizarea cerului deasupra Islandei și a Muntenegrului chiar în acest moment”, a declarat acesta, potrivit comunicatului oficial. 

În cadrul discursului său, Mircea Geoană a amintit că timp de douăzeci de ani, trupele italiene au servit cu curaj și profesionalism în Afganistan. Au luptat împotriva terorismului internațional pentru a împiedica această țară să mai devină vreodată un refugiu sigur pentru teroriști.

„Italia a fost una dintre ultimele țări care au părăsit Afganistanul în luna august. Ați jucat un rol-cheie în evacuarea multor persoane – inclusiv a aproape 5000 de afgani – și în aducerea lor înapoi în siguranță. În acest sens, rolul de coordonare al ambasadorului Stefano Pontecorvo, înaltul reprezentant civil al NATO în Afganistan, a fost esențial”, a mai spus el. 

Mai mult, Mircea Geoană a subliniat că Italia este sediul mai multor organisme NATO, precum Colegiul de Apărare al NATO din Roma. 

„În timp ce sărbătorim această aniversare, privim înapoi către șapte decenii de muncă grea și realizări bine meritate. În același timp, trebuie să privim înainte și să ne pregătim pentru ceea ce ar putea să ne iasă în cale în această lume imprevizibilă. Acesta este motivul pentru care, atunci când s-au întâlnit la Summitul NATO de la Bruxelles din iunie, liderii noștri au convenit asupra NATO 2030 – o agendă ambițioasă pentru securitatea noastră viitoare. Pentru a ne asigura că suntem pregătiți pentru provocările de astăzi și pentru cele de mâine”, a punctat secretarul general adjunct al NATO.

În final, Mircea Geoană s-a declarat convins că acest comandament de la Napoli va continua să facă Alianța puternică și  să se asigure că rămâne pregătită să mențină oamenii în siguranță și liberi.

„La mulți ani pentru cea de-a 70-a aniversare. Felicitări pentru tot ceea ce ați făcut”, a secretarul general adjunct al NATO. 

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

SOTEU2021. Ursula von der Leyen anunță că UE și NATO vor adopta o nouă declarație comună: Trebuie să ne bazăm pe puterea unică a fiecărei părți

Published

on

© European Union 2021 - Source : EP

Uniunea Europeană și NATO lucrează la elaborarea unei noi declarații comune de cooperare pe care cele două două organizații o vor prezenta public până la finalul acestui an, a anunțat miercuri Ursula von der Leyen, în discursul său privind Starea Uniunii Europene.

Asistarea la desfășurarea evenimentelor din Afganistan a fost profund dureroasă pentru toate familiile militarilor căzuți la datorie, a spus ea, precizând că există întrebări profund tulburătoare pe care aliații vor trebui să le abordeze în cadrul NATO.

Dar pur și simplu nu există nicio problemă de securitate și de apărare în care o cooperare mai redusă să fie răspunsul. Trebuie să investim în parteneriatul nostru comun și să ne bazăm pe puterea unică a fiecărei părți. Acesta este motivul pentru care lucrăm împreună cu Secretarul General Jens Stoltenberg la o nouă declarație comună UE-NATO care va fi prezentată înainte de sfârșitul anului“, a spus ea, în ce-al doilea său discurs privind Starea UE, susținut în plenul Parlamentului European de la Strasbourg.

Ea a declarat că “Europa poate și, în mod clar, ar trebui să fie capabilă și dispusă să facă mai mult pe cont propriu”, anunțând în acest sens organizarea unui summit european al apărării împreună cu președintele francez Emmanuel Macron, întrucât este nevoie de o Uniune Europeană a Apărării

Prin ideea că Europa trebuie să fie capabilă să facă mai mult, Ursula von der Leyen a vorbit despre trei argumente în favoarea acestei aserțiuni: faptul că UE trebuie să asigure stabilitatea în vecinătate și în diferite regiuni ale lumii, să se adapteze naturii amenințărilor care evoluează rapid – de la atacurile hibride sau cibernetice la cursa accelerată a înarmărilor în spațiu – și  faptul că UE este un furnizor unic de securitate care se va putea implica în misiuni în care NATO și ONU nu o vor face.


Discursul integral al Ursulei von der Leyen este disponibil aici. Puteți citi pe larg despre discursul SOTEU2021 aici.


În prezent, cele două organizații colaborează prin intermediul a 74 de acțiuni comune deja convenite, iar colaborarea politică a atins un nivel înalt în ultimul an, culminând cu participarea în premieră a secretarului general al NATO, Jens Stoltenberg, la o reuniune a Colegiului Comisiei Europene.

În ultimii ani, îndeosebi începând cu 2016, cooperarea NATO-UE a fost impulsionată, informează MAE român, care realizează o cronologie a evoluțiilor din ultimii cinci ani. În februarie 2016 a fost semnat un acord tehnic privind cooperarea în domeniul cibernetic între structurile specializate ale NATO (NATO Computer Incident Response Capability / NCIRC), respectiv UE (Computer Emergency Response Team of the European Union / CERT-EU), iar în martie 2016 au fost parafate aranjamentele la nivel operațional și tactic între NATO (Comandamentul Maritim/MARCOM) și EU (Agenția Europeană pentru Frontiere și Garda de Coastă / FRONTEX). Acestea din urmă sunt utile în mod deosebit în contextul activității NATO din Marea Egee.

Tendința ascendentă a fost reconfirmată la Summit-ul NATO de la Varșovia (iulie 2016). Liderii aliați au subliniat că UE rămâne un partener unic și esențial al Alianței, fiind emisă o Declarație comună a conducerii celor două organizații, semnată de secretarul general al NATO, președintele Consiliului European și președintele Comisiei.

Declarația a fost menită să impulsioneze parteneriatul strategic prin concentrarea pe 7 domenii prioritare: combaterea amenințărilor hibride inclusiv întărirea rezilienței statelor membre, cooperarea în plan operațional, inclusiv în domeniul maritim și în privința fenomenului migrației, securitatea și apărarea cibernetică, capacitățile din domeniul apărării, industria de apărare și cercetarea în acest sector, exerciții, respectiv construirea capacităților în state terțe, în special din vecinătatea Estică și Sudică.

În decembrie 2016, cele două organizații au agreat 42 de măsuri circumscrise acestor 7 domenii prioritare, printre care: creșterea rezilienței la amenințările hibride; cooperarea în plan operațional dintre Operația Sea Guardian (NATO) și Operația Sophia (UE) din Marea Mediterană; schimbul de informații privind amenințările cibernetice; asigurarea coerenței și complementarității între procesele de planificare din domeniul apărării; derularea de exerciții în mod paralel și coordonat (PACE); sprijinirea capacităților din state partenere, în sfera securității și apărării.

În decembrie 2017, cele două organizații au agreat un al doilea set de 32 de măsuri, inclusiv în 3 noi arii de interes: mobilitatea militară pentru a se asigura că personalul militar și echipamentele aferente pot circula rapid în Europa, în caz de necesitate; combaterea terorismului (CT); promovarea rolului femeilor în pacea și securitatea internațională (Women, Peace and Security/WPS).

Secretarul general al NATO și Înaltul Reprezentant al UE raportează constant despre progresele în implementarea celor 74 de măsuri comune.

În contextul Summit-ului de la Bruxelles (11-12 iulie 2018) relațiile NATO-UE au continuat să progreseze semnificativ. Prealabil evenimentului, conducerea celor două organizații a semnat la 10 iulie 2018 o nouă Declarație comună (după cea inițială de la Varșovia din 2016) prin care se reconfirmă angajamentul de dezvoltare a parteneriatului. Totodată, au fost evidențiate 4 domenii prioritare de acțiune: mobilitatea militară, combaterea terorismului, consolidarea rezilienței la riscuri de natură biologică, radiologică, chimică și nucleară (CBRN), respectiv promovarea agendei circumscrise domeniului privind femeile, pacea și securitatea.

La cel mai recent summit aliat (Bruxelles, 14 iunie 2021), NATO a inclus în comunicatul final angajamentul de a lucra “cu partenerii care gândesc la felîn special cu Uniunea Europeană, pentru protejarea infrastructurii critice, întărirea rezilienței, menținerea nivelului tehnologic și pentru a aborda aceste amenințări la adresa ordinii internaționale bazate pe reguli”.

Continue Reading

NATO

Mircea Geoană: NATO rămâne o alianță vigilentă și răspunde acțiunilor de militarizare și destabilizare ale Rusiei în Marea Neagră

Published

on

© Mircea Geoana/ Facebook

NATO rămâne o alianță vigilentă și răspunde în mod adecvat acțiunilor de militarizare și destabilizare ale Federației Ruse în regiunea Mării Negre, a declarat marți secretarul general adjunct al Alianței, Mircea Geoană.

Geoană a prezidat reuniunea Consiliului Nord-Atlantic cu reprezentanții a două țări partenere – Ucraina și Georgia -, reprezentate de Oleksadr Lytvynenko, președintele Serviciului de Informații Externe al Ucrainei, și de Lasha Darsalia, prim-adjunctul Ministrului de Externe al Georgiei.

Cu această ocazie, am purtat o discuție aprofundată cu privire la provocările de securitate din zona Mării Negre și cu privire la coordonarea răspunsului nostru comun“, a subliniat Mircea Geoană, într-o postare pe Facebook.

“Securitatea în regiunea Mării Negre este extrem de importantă pe plan strategic pentru Alianță și partenerii săi. Rămânem vigilenți și răspundem în mod adecvat acțiunilor de militarizare și destabilizare ale Federației Ruse. Ca răspuns, am intensificat prezența NATO în regiune, în plan terestru, naval și aerian, dar și prin intensificarea cooperării în domeniul amenințărilor hibride. Vom continuă să acordăm o atenție strategică și politică specială zonei Marii Negre”, a mai adăugat secretarul general adjunct al NATO.

Declarația Finală a Summitului NATO din 14 iunie 2021 a reconfirmat importanța strategică a Mării Negre.

În Declarația Finală a Summitului NATO, țările aliate solicită Rusiei să renunțe la consolidarea militară și să nu mai restricționeze navigația în anumite părți ale Mării Negre.

De asemenea, documentul face trimitere la sporirea prezenței înaintate adaptate a NATO în regiunea Mării Negre și angajamentul de a o pune în aplicare pe deplin.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
COMISIA EUROPEANA3 mins ago

Uniunea Europeană și SUA anunță un acord global în vederea reducerii emisiilor de gaz metan. Inițiativa va fi lansată în cadrul COP 26

GALERIE FOTO31 mins ago

GALERIE FOTO⎢Trenul Connecting Europe Express traversează România. A fost întâmpinat la Brașov cu muzică live

REPUBLICA MOLDOVA58 mins ago

Asociația Orașelor din România a semnat declarația de înregistrare a CALRRM, având ca scop cooperarea dintre autoritățile publice locale din Republica Moldova și cele din România

U.E.2 hours ago

Viktor Orban acuză Comisia Europeană că blochează fondurile destinate Ungariei pentru planul de relansare post-COVID din cauza legii anti-LGBTIQ

Dragoș Pîslaru2 hours ago

Dragoș Pîslaru: România va încasa 3,8 mld. de euro prefinanțare din PNRR potrivit ultimei versiuni a înțelegerii cu Comisia Europeană

INTERVIURI2 hours ago

Comisarul European Adina Vălean, despre rolul tinerilor în Conferința pentru Viitorul Europei: Ideile lor reprezintă o valoare adăugată

INTERVIURI3 hours ago

INTERVIU Comisarul european pentru transporturi Adina Vălean: Proiectele europene necesită o guvernanță stabilă

COMISIA EUROPEANA3 hours ago

INTERVIU Comisarul european Adina Vălean: Românii vor prefera din nou mersul cu trenul, odată cu creșterea vitezei de deplasare

REPUBLICA MOLDOVA4 hours ago

Ministrul de externe al Republicii Moldova, Nicu Popescu: Fiecare lege nouă, fiecare gazoduct care ne unește cu UE și România este un pas în direcția integrării europene

Cristian Bușoi4 hours ago

Cristian Bușoi anunță că PNRR a intrat în fază finală: PNRR va însemna startul unui maraton de investiții și reforme importante pentru modernizarea României

INTERVIURI2 hours ago

Comisarul European Adina Vălean, despre rolul tinerilor în Conferința pentru Viitorul Europei: Ideile lor reprezintă o valoare adăugată

INTERVIURI3 hours ago

INTERVIU Comisarul european pentru transporturi Adina Vălean: Proiectele europene necesită o guvernanță stabilă

COMISIA EUROPEANA3 hours ago

INTERVIU Comisarul european Adina Vălean: Românii vor prefera din nou mersul cu trenul, odată cu creșterea vitezei de deplasare

Marian-Jean Marinescu1 day ago

Marian-Jean Marinescu, îndemn către autoritățile din România pentru a moderniza sistemul feroviar: Avem nevoie de proiecte bine scrise pentru a conecta regiunile slab dezvoltate de Europa de Vest

COMISIA EUROPEANA1 day ago

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, vine în România după Congresul PNL pentru aprobarea PNRR

Dragoș Pîslaru3 days ago

Eurodeputatul Dragoș Pîslaru: Procesul tehnic de aprobare a PNRR-ului României este finalizat. 2 mld. de euro prefinanțare ar putea intra deja în țară în noiembrie

S&D3 days ago

Social-democrații din Parlamentul European se așteaptă ca Ursula von der Leyen să fie „îndrăzneață” pentru înfăptuirea Europei sociale, digitale și ecologice

COMISIA EUROPEANA3 days ago

Ursula von der Leyen pledează pentru apărarea “minunatelor valori europene” care au făcut Cortina de Fier să cadă: Ele sunt garantate de hotărârile CJUE, care trebuie respectate de fiecare stat membru

COMISIA EUROPEANA3 days ago

Ursula von der Leyen: Acoperirea deficitului de finanțare de către UE-SUA în domeniul climei va transmite un semnal puternic întregii lumi

COMISIA EUROPEANA3 days ago

Ursula von der Leyen anunță o nouă inițiativă a UE în domeniul semiconductorilor pentru a reduce dependența de Asia: Este o chestiune de suveranitate tehnologică. Să arătăm că suntem îndrăzneți

Team2Share

Trending