Connect with us

INTERNAȚIONAL

Rusia returnează Ucrainei navele capturate anul trecut în strâmtoarea Kerchi, cu trei săptămâni înainte de o nouă rundă de discuții în format ,,Normandia”

Published

on

©️ zeteam_official Twitter/ Kremlin

Trei nave ucrainene au fost returnate luni la aproape un an după ce marina rusă a confiscat navele în strâmtoarea Kerchi, informează Agerpres.

Oficialii ucraineni au confirmat returnarea, la o zi după ce nave remorcher au fost văzute remorcând navele prin strâmtoarea care separă Crimeea de teritoriul rusesc. Ministerul Afacerilor Externe al Rusiei anunțase deja predarea navelor luni. 

Mișcarea a fost „în conformitate cu acordurile încheiate cu partea ucraineană”, au declarat pentru agenția rusă de presă Interfax surse din Biroul Federal de Securitate, filiala Crimeea, relatează Deutsche Welle.

Armata rusă a capturat un remorcher și două nave de artilerie mici, în noiembrie anul trecut, după ce echipajele ucrainene au încercat să obțină acces la Marea Azov prin strâmtoarea Kerchi. Strâmtoarea este singurul punct de acces naval către două dintre cele mai mari porturi ale Ucrainei, Mariupol și Berdyansk.

Rusia a acuzat marina ucraineană că a încercat să pună în scenă o „provocare” și să intre ilegal în apele teritoriale rusești, în timp ce Ucraina a descris incidentul drept un act de agresiune rusă.

În cele din urmă, după deschiderea focului asupra navelor ucrainene, autoritățile ruse i-au arestat pe toți cei 24 de marinari și i-au trimis ulterior în judecată pentru „trecerea ilegală a frontierei”. 

Returnarea navelor de către Rusia este considerată un pas important în rezolvarea conflictului de cinci ani în estul Ucrainei și vine după un alt moment foarte important din septembrie când toți cei 24 de marinari reținuți au fost eliberați în cadrul unui schimb de prizonieri. 

De asemenea, decizia Rusiei este de bun augur în contextul găzduirii la Paris a unei noi runde de discuții în format ,,Normandia”, la care vor participa cele două părți aflate în conflict, Rusia și Ucraina, reprezentate de președinții Vladimir Putin, respectiv Volodymyr Zelenski, și președintele Emmanuel Macron și cancelarul german Angela Merkel, în calitate de mediatori. 

Întâlnirea va avea loc pe 9 decembrie și va marca primele discuții la cel mai înalt nivel după 3 ani, pentru rezolvarea conflictului din estul Ucrainei. 

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

NATO

NATO: Șase avioane de vânătoare F-16 ale SUA vor apăra spațiul aerian al Bulgariei

Published

on

Apărarea spaţiului aerian al Bulgariei va fi consolidată cu şase avioane de vânătoare F-16 ale SUA, începând din 26 septembrie până la 30 octombrie, a anunţat vineri Ministerul Apărării bulgar, potrivit BTA, potrivit Agerpres.

În conformitate cu o decizie a guvernului de la Sofia, cele şase avioane americane vor realiza misiuni comune cu avioanele de vânătoare MiG-29 ale Forţelor Aeriene Bulgare, relocate la baza aeriană Graf Ignatievo în 18 septembrie.

Avioanele de vânătoare americane au luat parte la exerciţiul internaţional Thracian Viper 2020, desfăşurat în spaţiul aerian bulgar şi încheiat vineri.

Prima dată când Forţele Aeriene Bulgare au participat cu succes la o misiune comună cu omologii americani a fost în toamna lui 2016.

Obiectivul unor asemenea misiuni este de a spori capacităţile Forţelor Aeriene Bulgare pentru a garanta inviolabilitatea spaţiului aerian păzit al NATO.

Apărarea comună a spaţiului aerian bulgar va fi realizată în cadrul Sistemului integrat de apărare aeriană al NATO.

Consolidarea misiunii de apărare a spaţiului aerian al ţărilor membre din flancul estic al NATO va fi făcută cu forţele Alianţei, pe baza principiului rotaţiei. 

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Estul Mediteranei: De la ONU, Grecia și Turcia fac apel reciproc “să dea o şansă diplomaţiei” și la “un dialog sincer bazat pe dreptul internaţional”

Published

on

© United Nations

Prim-ministrul grec Kyriakos Mitsotakis a făcut apel vineri, la ONU, la preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan “să dea o şansă diplomaţiei” într-un moment în care cele două ţări par să fi ales calea diminuării tensiunilor în criza din Mediterana de Est și după ce în propriul său discurs de la ONU de marţi, preşedintele Erdogan a făcut şi el apel la Grecia la “un dialog sincer bazat pe dreptul internaţional” pentru a rezolva acest conflict.

Acuzând că deschiderea Atenei s-a lovit de “escaladarea, dezinformarea şi agresiunea Ankarei”, el a spus că rămâne “optimist”. “Toată lumea înţelege că această escaladare permanentă a tensiunilor nu poate dura”, a afirmat el într-o înregistrare video difuzată în cadrul Adunării generale a ONU, conform Agerpres.

“Eu refuz să cred că parteneriatul între vecini apropiaţi nu este posibil”, a adăugat el.

“Atunci să ne întâlnim, să vorbim şi să încercăm să găsim o soluţie acceptabilă pentru toţi. Să dăm o şansă diplomaţiei”, a spus liderul guvernului grec, adresându-i-se preşedintelui turc.

Ankara şi Atena au anunţat marţi reluarea negocierilor bilaterale după săptămâni de tensiuni în Mediterana de Est, unde cele două ţări îşi dispută zone care ar putea fi bogate în gaze naturale, ca urmare a eforturilor de mediere ale Angelei Merkel și ale președinției Germaniei la Consiliul UE. De asemenea, o implicare în acestă anunț a avut și  secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, care a purtat mai multe convorbiri telefonice cu liderii celor două țări aliate.

Mai mult, șeful diplomației americane Mike Pompeo va efectua săptămâna viitoare a doua sa vizită în Grecia în mai puțin de un an. Mike Pompeo va merge la Salonic, în nordul ţării, şi pe Insula Creta, unde se va întâlni cu premierul elen Kyriakos Mitsotakis. Cu acest prilej, secretarul de stat al SUA va reaminti “angajamentul” celor două ţări de “a promova securitatea, pacea şi prosperitatea în Mediterana de Est” şi “va sărbători cea mai puternică relaţie greco-americană din ultimele decenii”, a făcut cunoscut Departamentul de Stat.

Descoperirea în ultimii ani a unor importante zăcăminte de gaz în estul Mării Mediterane a sporit apetitul ţărilor riverane şi a suscitat tensiuni între Ankara şi Atena, care îşi dispută unele zone maritime. Mai mult, Greciei i se alătură și Ciprul, Nicosia şi Atena acuzuând Ankara că le-a încălcat suveranitatea teritorială şi pe cea a UE, efectuând prospecţiuni considerate ilegale întrucât au avut loc în apele lor.

În ultima perioadă, Ankara şi Atena şi-au înmulţit demonstraţiile de forţă în această regiune, amplificând tensiunile, şi numeroase incidente au mărit îngrijorarea privind posibilitatea soluţionării crizei.

De altfel, președintele Recep Tayyip Erdogan a anunțat că Turcia a descoperit cele mari depozite de gaze naturale din istoria sa în Marea Neagră, în apropiere de cel mai mare zăcământ al României, și a spus că Ankara ”nu va face nicio concesie” în conflictul privind resursele de gaze naturale din Mediterana de Est și că “va lua ceea ce îi revine de drept în Marea Neagră, Marea Egee şi Marea Mediterană”. De asemenea, președintele turc a amenințat Grecia cu lovituri militare asupra navelor sale din Mediterană, în timp ce prim-ministrul grec Kyriakos Mitsotakis a solicitat sprijinul Franței, iar Parisul a trimis în zonă mai multe avioane de luptă pentru detensionarea situației.

Grecia și Turcia, care își dispută ape teritoriale în estul Mării Meditarane, sunt state membre ale NATO din anul 1952.

O soluție a devenit și din partea României, care a propus să fie instituit un moratoriu asupra explorărilor în zonele maritime aflate în dispută până la realizarea delimitărilor maritime în discuție, fie prin negocieri, fie prin recurgerea la o instanță internațională, cum este Curtea Internațională de Justiție.

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

România condamnă ferm atacul terorist de lângă Charlie Hebdo: Suntem deplin solidari cu Franța și uniți în lupta împotriva terorii

Published

on

© Ministerul Afacerilor Externe/ Facebook

România condamnă cu fermitate atacul cu armă albă care a avut loc vineri la Paris, în proximitatea fostului sediu al publicației satirice Charlie Hebdo, a afirmat sâmbătă dimineață ministrul afacerilor externe Bogdan Aurescu, într-o serie de postări în limbile engleză și franceză pe contul său de Twitter.

Condamn cu fermitate atacul cu armă albă din apropierea fostului sediu Charlie Hebdo. Gândurile mele se îndreaptă către victime și le urez o recuperare grabnică. România este deplin solidară cu Franța. Suntem cu toții uniți în lupta împotriva terorii“, a scris Aurescu.

Atacul cu armă albă de la Paris soldat vineri cu doi răniţi constituie “în mod clar un act de terorism islamist”, a declarat ministrul de interne Gerald Darmanin.

La Paris este în desfăşurare procesul unui număr de 14 persoane pentru complicitate cu autorii atacurilor din ianuarie 2015 din capitala franceză. La 7 ianuarie 2015, mai mulţi jihadişti au pătruns în redacţia Charlie Hebdo, ucigând 12 persoane. În total, 17 oameni au fost ucişi de trei atacatori pe parcursul a trei zile de teroare pe străzile pariziene.

Recenta publicare a caricaturilor cu profetul Mohamed au fost percepute drept o ofensă în multe părţi ale lumii musulmane şi a fost urmată de ameninţări cu răzbunarea.

Continue Reading

Facebook

CONSILIUL EUROPEAN4 days ago

Charles Michel, apel la liderii lumii la 75 de ani de la crearea ONU: Curajul nostru de astăzi va crea oportunități pentru ca generațiile de mâine să-și deschide aripile

ROMÂNIA1 week ago

Ludovic Orban, la începerea lucrărilor la conducta submarină Midia – MGD: Susținem investițiile în gaze naturale care pot genera dezvoltare economică și creșterea calității vieții

Dragoș Pîslaru1 week ago

Dragoș Pîslaru: România trebuie să găzduiască viitoarea agenție a UE pentru cercetări biomedicale. Nu mai putem rata o nouă ocazie

Dacian Cioloș1 week ago

Dacian Cioloș: Legătura dintre bani și valori și consolidarea resurselor proprii sunt două aspecte esențiale în reconstrucția proiectului european

COMISIA EUROPEANA1 week ago

Seceta pedologică din România, menționată de Ursula von der Leyen în pledoaria pentru salvarea ”planetei noastre fragile”: Am văzut tot ce se întâmplă în jurul nostru: de la incendiile din Oregon până la culturile din România distruse de cea mai puternică secetă de zeci de ani

COMISIA EUROPEANA1 week ago

Comisia Europeană va numi în premieră un coordonator anti-rasism care să lucreze direct cu societatea civilă și instituțiile

COMISIA EUROPEANA1 week ago

Ursula von der Leyen anunță investiții de până la 20% din valoarea fondului de redresare Next Generation EU pentru a pava „calea europeană spre era digitală”

U.E.2 weeks ago

Grecia: Președintele Consiliului European îndeamnă statele membre să se mobilizeze pentru primirea de migranți după incendiul din tabăra Moria

U.E.2 weeks ago

Statele membre din sudul UE susțin îndemnul Franței la sancțiuni economice suplimentare împotriva Turciei

Dragoș Pîslaru2 weeks ago

Eurodeputatul Dragoș Pîslaru, amendament care prevede alocarea a 10% din planurile de redresare economică ale statelor din UE pentru măsuri care vizează tinerii

Advertisement
Advertisement

Trending