Connect with us

NATO

Scutul antirachetă de la Deveselu, inaugurat joi

Published

on

Scutul antirachetă de la Deveselu, devenit operaţional în decembrie 2015, va fi inaugurat joi, în prezența premierului Dacian Cioloș.

Construcţia bazei a început în 2013, iar costurile s-au ridicat la aproape 800 de milioane de dolari. La Deveselu vor ajunge 44 de rachete, numite de specialişti – interceptori. Agenţia Americană de Apărare Antirachetă a anunţat că a alocat 550 de milioane de dolari pentru realizarea lor. Aceşti interceptori vor avea o autonomie de 500 de kilometri, pot să ajungă la o altitudine de 160 de kilometri şi ating viteza de 9.600 de kilometri pe oră.

deveselu_RoSUAÎn cadrul Summitului NATO de la Varșovia din 2016, sistemul antirachetă urmează a fi acreditat și de a intra în circuitul componentelor defensive ale NATO din Europa“, a declarat ministrul Apărării, Mihnea Motoc la ceremonia de activare a capabilității tehnice a bazei de la Deveselu.

Baza din România reprezintă a doua fază a abordării de adaptare anunțate de președintele american, Barack Obama, în 2009, prin plasarea de rachete defensive în Europa. Prima etapă a presupus trimiterea radarelor și a interceptoarelor marinei americane, iar cea de-a treia va fi reprezentată de trimiterea mai multor rachete interceptoare în Polonia.

Devenită acum Bază NATO, fosta Bază Militară Aeriană Deveselu a fost construită la cererea URSS pentru statele comuniste care făceau parte din Tratatul de la Varșovia.

Citiți și: Baza de la Deveselu trece sub comanda NATO. La Marea Neagră va fi creată o flotă multinațională: Rusia și ISIS, principalele amenințări

Planul NATO de instalare a unor elemente antibalistice în România şi Polonia reprezintă o sursă de tensiuni cu Moscova. Rusia consideră că sistemele militare sunt îndreptate împotriva sa, deşi Alianţa Nord-Atlantică a dat asigurări că sunt vizate capacităţile balistice ale unor ţări precum Iranul şi Coreea de Nord.

Recent, Moscova a reiterat că este „extrem de preocupată“ de instalarea sistemelor antibalistice NATO în România şi Polonia, afirmând că sunt interzise prin Tratatul privind Forţele nucleare intermediare (INF) şi avertizând că Rusia va lua măsuri pentru a se apăra.

Citiți și:  Rusia a decis cum va contracara poziția de descurajare a NATO pe flancul estic

Baza antirachetă de la Deveselu (judeţul Olt) a devenit funcţională pe 18 decembrie 2015, iar recent a fost integrată în sistemul antibalistic al NATO.

După inaugurarea sistemului din România, Ministerul rus de Externe a transmis: „Am exprimat în mod repetat poziţia şi evaluările privind planul sistemului antirachetă al SUA şi am notat că proiectul intră în contradicţie cu măsurile de consolidare a securităţii şi stabilităţii internaţionale. Cu toate acestea, Statele Unite şi aliaţii continuă să lucreze la acest program destabilizator şi periculos, iar argumentele pe care le aduc devin tot mai puţin credibile. Pe 18 decembrie 2015 au fost finalizate lucrările de construcţie la Deveselu, în România. După fixarea şi testarea echipamentelor, baza va intra în fază de pregătire operaţională în prima jumătate a anului 2016. Instalaţii de lansare MK 41 (Aegis) sunt utilizate pentru acest sistem antirachetă. (…) Acest lucru ne permite să considerăm prezenţa lor o încălcare a prevederilor Tratatului INF de către Statele Unite“, relatează Gandul.info.

Pe fondul acuzaţiilor formulate de Rusia de nenumărate ori în ultimul an, Casa Albă a dat asigurări că sistemul american de apărare antirachetă amplasat în România nu încalcă Tratatul forţelor nucleare intermediare (INF). Însă preşedintele rus, Vladimir Putin, nu s-a lăsat convins de argumentele NATO. Putin a avertizat că Rusia va consolida capacităţile nucleare strategice ca reacţie la sistemele antirachetă instalate de Statele Unite în Europa de Est, precizând că armata rusă a dezvoltat armament care poate distruge orice instalaţie antibalistică. „Rusia va lua măsuri de retorsiune în sensul consolidării capacităţilor forţelor nucleare. De asemenea, vom dezvolta propriile sisteme antirachetă. Am spus de la început că vom dezvolta sisteme de atac pentru distrugerea oricăror instalaţii antibalistice“, declara Vladimir Putin pe 10 noiembrie 2015. 

Acordul Forţelor Nucleare Intermediare, semnat de SUA şi Uniunea Sovietică în 1987 şi intrat în vigoare pe 1 iunie 1988, obligă ambele părţi să distrugă toate rachetele balistice şi de croazieră cu raze de acţiune cuprinse între 500 şi 5.500 de kilometri. Ca reacţie la acuzaţiile Moscovei, Casa Albă a comunicat în mai multe rânduri că sistemul american de apărare antirachetă din România nu încalcă Tratatul forţelor nucleare intermediare (INF).

.

.

NATO

Contra-propunerea NATO la garanțiile cerute de Moscova. Jens Stoltenberg Am invitat Consiliul NATO-Rusia la o serie de reuniuni. Riscul unui conflict este real, dar nu vom face compromisuri în a proteja și apăra aliații

Published

on

© NATO

Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a apreciat marți că riscul unui conflict în vecinătatea estică a Alianței este unul “real”, solicitând din nou Rusiei să dezescaladeze situația de la granița cu Ucraina, avertizând că o ofensivă militară va avea “costuri ridicate” pentru Moscova. De asemenea, el a anunțat că a invitat toți membrii Consiliului NATO-Rusia la o serie de întrevederi pentru a calma starea tensionată a securității europene și pentru a aborda relațiile dintre NATO și Rusia.

Aflat într-o vizită la Berlin, Stoltenberg a făcut aceste afirmații în cursul unei conferințe comune de presă cu cancelarul german Olaf Scholz, cel care cu o zi în urmă a îndemnat, de la Madrid, Rusia să facă “paşi fără echivoc” către o dezescaladare în Ucraina, apreciind că situația este foarte gravă.

“Astăzi, am abordat consolidarea militară a Rusiei în Ucraina și în jurul acesteia și implicațiile pentru securitatea europeană. Riscul unui conflict este real. Aliații NATO fac apel la Rusia să dezescaladeze. Iar orice nouă agresiune va avea un cost ridicat pentru Moscova”, a spus Jens Stoltenberg, alături de Olaf Scholz, pe care l-a primit la sediul NATO luna trecută, la două zile distanță după instalarea acestuia în funcția de cancelar.

 

Secretarul general al NATO a reafirmat natura defensivă a Alianței Nord-Atlantice și faptul că aceasta nu reprezintă o amenințare pentru Rusia. În același timp, a afirmat că NATO rămâne o alianță fidelă abordării sale duale față de Moscova: postură de apărare și descurajare puternice combinate cu dialog politic.

“Aliații NATO și Rusia s-au întâlnit săptămâna trecută în cadrul Consiliului NATO-Rusia, iar aliații NATO sunt pregătiți să se întâlnească din nou, pentru a înainta propuneri concrete și pentru a pune pe masă propuneri scrise și pentru a căuta rezultate constructive. Am invitat astăzi toți membrii Consiliului NATO-Rusia la o serie de reuniuni“, a spus el.

Săptămâna trecută a fost una a tratativelor pentru securitatea europeană. Diplomații Statelor Unite și Rusiei s-au întâlnit la Geneva în cadrul dialogului pentru stabilitate strategică, reprezentanții celor 30 de țări aliate și cei ai Federației Ruse s-au întrunit în cadrul Consiliului NATO-Rusia, iar ambasadorii statelor OSCE au discutat situația de securitate din Europa la Viena. Reuniunile au avut loc pe fondul acumulărilor masive de trupe rusești la frontiera cu Ucraina și a propunerilor de securitate ale Moscovei, care solicită ca Ucraina și Georgia să nu fie primite niciodată în NATO și ca Alianța Nord-Atlantică să își retragă prezența militară din țările care au aderat la NATO după 1997, între acestea regăsindu-se și România. Ambele solicitări au fost respinse de americani și europeni, care au reafirmat sprijinul pentru suveranitatea și integritatea teritorială ale Ucrainei, pentru politica ușilor deschise a NATO și au respins orice pretenții legate de sfere de influență.

Astfel, Jens Stoltenberg a subliniat la Berlin că a propus aceste serii de reuniuni pentru a aborda “relațiile dintre NATO și Rusia”, avansând propria agendă occidentală privind securitatea europeană și o contra-propunere la ideile Rusiei.

“Aliații NATO sunt pregătiți să analizeze modul în care putem consolida liniile de comunicații militare și civile. De asemenea, încurajăm Rusia să revină asupra deciziei sale de a întrerupe legăturile diplomatice cu NATO. Ar trebui să abordăm, de asemenea, securitatea europeană, nu în ultimul rând situația din Ucraina și din jurul acesteia. Aliații NATO sunt, de asemenea, pregătiți să discute propuneri concrete privind modul de reducere a riscurilor și de sporire a transparenței în ceea ce privește activitățile militare; și cum să reducem amenințările spațiale și cibernetice”, a precizat el.

Secretarul general aliat a mai punctat că țările NATO sunt pregătite să discute cu Rusia și despre controlul armamentului, dezarmare și non-proliferare, încurajând Rusia să contribuie la reducerea amenințărilor nucleare. 

Însă, a avertizat Stoltenberg, NATO va asculta îngrijorările Rusiei fără a face compromisuri.

“Așadar, NATO este pregătită, iar aliații NATO sunt pregătiți să se implice și să asculte preocupările pe care le-ar putea avea Rusia. Dar nu vom face compromisuri cu privire la principiile fundamentale cum ar fi dreptul fiecărei națiuni de a-și alege propria cale și capacitatea NATO de a proteja și apăra toți aliații. (…) Vom continua să ne consultăm foarte îndeaproape între aliații NATO, și cu partenerii noștri, inclusiv, bineînțeles, cu Uniunea Europeană.”, a conchis el.

Situația din vecinătatea estică a NATO relevă perspective de înrăutățire pe fondul intensificării mijloacelor de dialog diplomatic.

După reuniunile cu Rusia de săptămâna trecută, intercalate de consultări la nivelul NATO și la nivelul SUA – UE, secretarul de stat al SUA Antony Blinken efectuează în această săptămână vizite la Berlin și la Kiev pentru a încuraja Rusia să aleagă diplomația și dezescaladarea, în timp ce șefa diplomației germane Annalena Baerbock s-a aflat la Kiev pentru a oferi asigurări Ucrainei și la Moscova pentru a avertiza Rusia că va ”plăti un preț ridicat” dacă va recurge la ”un nou act de agresiune”.

Însă, din punct de vedere al caracterului critic al situației, Marea Britanie a trimis arme antitanc Ucrainei în contextul unui ”comportament din ce în ce mai amenințător al Rusiei, NATO și Ucraina au semnat un nou acord de consolidare a cooperării împotriva atacurilor cibernetice, iar șeful diplomației UE a spus că Uniunea Europeană ia în calcul mai multe scenarii privind concentrarea de trupe ruse la granița Ucrainei, inclusiv ”integrarea de facto” în Rusia a regiunii Donbas.

Continue Reading

NATO

NATO și Ucraina au semnat un acord de consolidare a cooperării împotriva atacurilor cibernetice, la câteva zile după un atac informatic la adresa Kievului

Published

on

© NATO

NATO şi Ucraina au semnat luni la Bruxelles un acord care prelungeşte şi consolidează cooperarea împotriva atacurilor cibernetice, la trei zile după un masiv atac informatic care a vizat site-urile web ale mai multor ministere ucrainene.

Agenția NATO pentru Comunicații și Informații (Agenția NCI) și Ucraina au semnat, la 17 ianuarie 2022, un memorandum de acord reînnoit în vederea continuării colaborării lor în cadrul unor proiecte legate de tehnologie, informează Alianța Nord-Atlantică într-un comunicat.

Duminică, Ucraina a afirmat că dispune de “dovezi” privind implicarea Rusiei în acest atac cibernetic de amploare, care intervine într-un context de puternice tensiuni între Kiev şi Moscova. Atacul cibernetic, efectuat în noaptea de joi spre vineri, a vizat site-urile mai multor ministere ucrainene, care au fost inaccesibile timp de mai multe ore, amintește AFP, potrivit Agerpres.

Citiți și Bogdan Aurescu condamnă atacul cibernetic „masiv” împotriva Guvernului ucrainean: Sprijinul nostru pentru suveranitatea și integritatea Ucrainei rămâne ferm

Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, anunţase încă de vineri viitoarea semnare a unui acord cu Kievul, care să permită autorităţilor ucrainene acces la platforma de schimb de informaţii cu aliaţii cu privire la soft-uri de tip malware.

Acest acord a fost semnat luni la sediul Alianţei din Bruxelles de către ambasadoarea ucraineană pe lângă NATO, Natalia Galibarenko, şi de Ludwig Decamps, şeful agenţiei NATO specializate în comunicaţii (NCI).

De când Consiliul de supraveghere al agenției a aprobat primul acord în 2015, agenția a sprijinit în mod constant Ucraina în chestiuni tehnologice, în principal prin intermediul Fondului fiduciar NATO-Ucraina pentru comandă, control, comunicații și calculatoare (C4).

“Memorandumul semnat astăzi continuă cooperarea noastră stabilită în 2015. Cu sprijinul NATO, intenționăm să introducem în continuare tehnologii și servicii informatice moderne în sistemul de comandă și control al Forțelor Armate ale Ucrainei”, a declarat ambasadorul Nataliia Galibarenko, șeful misiunii Ucrainei la NATO.

Proiectele includ un efort de livrare a echipamentelor de comunicații securizate în Ucraina în decembrie 2018, care sunt încă în uz în prezent.

Continue Reading

NATO

Un detașament de 30 de militari de la Brigada Multinațională de la Craiova, dislocat de România la misiunea UE din Bosnia și Herțegovina

Published

on

© MApN/ Facebook

România a suplimentat contribuția la misiunea EUFOR ALTHEA prin participarea, începând de luni, 17 ianuarie, cu un detașament format din 30 de militari ai Batalionului 22 Infanterie „Romanați” din Caracal, aflat în subordinea Brigăzii Multinaționale de Sud-Est din Craiova, informează MApN într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Infanteriștii olteni se vor alătura celor 39 de militari ce desfășurau, în principal, activități de stat major în cadrul comandamentului misiunii EUFOR ALTHEA dislocat în Camp Butmir, Sarajevo.

Plutonul de manevră este dotat cu mijloace tehnice blindate – PIRANHA III C, se află sub comanda operațională a Comandamentului Forțelor Întrunite din Statul Major al Apărării și va fi integrat în Batalionul Multinațional al misiunii EUFOR ALTHEA. Militarii români vor executa, timp de șase luni, misiuni în sprijinul autorităților locale având ca scop menținerea unui climat de securitate și stabilitate, concomitent cu dezvoltarea și instruirea forțelor armate din Bosnia și Herțegovina.

Decizia de suplimentare a contribuției României la Operația EUFOR ALTHEA a fost luată pentru îmbunătățirea nivelului de protecție a forței pe timpul executării misiunilor în acest teatru de operații.

Suplimentarea de forțe se înscrie în plafonul aprobat de Consiliul Suprem de Apărare a Țării privind forțele și mijloacele Armatei României care pot fi puse la dispoziție pentru participarea la misiuni și operații în afara teritoriului național în anul 2022.

Misiunea EUFOR ALTHEA a Uniunii Europene se desfăşoară pe teritoriul Bosniei şi Herţegovinei începând cu anul 2004, în baza unui mandat al Organizației Națiunilor Unite.

Participarea României la operația EUFOR Althea reflectă atât consolidarea angajamentului asumat în cadrul Uniunii Europene, cât şi a parteneriatului NATO-UE, reprezentând, în același timp, un element de menținere a securității şi stabilității în regiune.

Continue Reading

Facebook

CONSILIUL UE6 mins ago

Ministrul de Finanţe, Adrian Câciu: Implementarea directivei privind nivelul minim de impozitare de 15% pentru grupurile multinaționale din UE reprezintă o prioritate pentru România

ROMÂNIA30 mins ago

România va avea un nou Plan Național de Combatere a Cancerului. Prof. Univ. Dr. Patriciu Achimaș-Cadariu îl va prezenta mâine la Palatul Cotroceni

COMISIA EUROPEANA52 mins ago

Un nou set de instrumente privind modalitățile de atenuare a interferențelor străine în cercetare și inovare în UE a fost publicat de Comisia Europeană

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI55 mins ago

Eurodeputatul Victor Negrescu, scrisoare către Emmanuel Macron prin care solicită ca aderarea României la Schengen să se afle printre obiectivele președinției franceze a Consiliului UE

RUSIA1 hour ago

Annalena Baerbock îi transmite lui Serghei Lavrov în prima vizită la Moscova că Germania este pregătită să apere regulile comune, chiar dacă va plăti ”un preț economic ridicat”

RUSIA2 hours ago

Antony Blinken îi cere lui Serghei Lavrov continuarea căii diplomatice pentru a detensiona situația generată de consolidarea militară a Rusiei în Ucraina

INTERNAȚIONAL2 hours ago

Secretarul de stat american, Antony Blinken, vizită oficială în Kiev și Berlin pentru a încuraja Rusia să aleagă diplomația și dezescaladarea

NATO2 hours ago

Contra-propunerea NATO la garanțiile cerute de Moscova. Jens Stoltenberg Am invitat Consiliul NATO-Rusia la o serie de reuniuni. Riscul unui conflict este real, dar nu vom face compromisuri în a proteja și apăra aliații

COMISIA EUROPEANA3 hours ago

Noul Bauhaus european: Încep înscrierile pentru premiile pe 2022. Vor fi recompensate ideile care contribuie la crearea unor locuri sustenabile și incluzive

SĂNĂTATE3 hours ago

Ministrul Sănătății, mesaj pentru omologii europeni: Guvernul României sprijină o coordonare europeană mai profundă pentru răspunsurile la criza de sănătate publică

RUSIA1 hour ago

Annalena Baerbock îi transmite lui Serghei Lavrov în prima vizită la Moscova că Germania este pregătită să apere regulile comune, chiar dacă va plăti ”un preț economic ridicat”

PARLAMENTUL EUROPEAN6 hours ago

După 20 de ani, conducerea Parlamentului European este preluată de o femeie: Roberta Metsola, a treia femeie din istorie aleasă președinte al PE

RUSIA1 day ago

Germania dă asigurări Kievului că va face ”totul pentru a garanța securitatea Ucrainei și Europei” și avertizează Rusia că va ”plăti un preț ridicat” dacă va recurge la ”un nou act de agresiune”

CHINA1 day ago

Forumul de la Davos: Președintele Chinei atrage atenția că o confruntare globală ”nu rezolvă problemele” și ar putea avea ”consecințe catastrofale”

SUA4 days ago

SUA sunt pregătite atât pentru discuții, cât și pentru represalii față de Rusia, nefiind clar că Moscova a decis „în mod categoric” să întreprindă o acțiune militară în Ucraina

NATO6 days ago

Klaus Iohannis reafirmă obiectivul creșterii prezenței militare SUA în România în contextul tensiunilor cu Rusia: Punerea sub semnul întrebării a arhitecturii de securitate europene este inacceptabilă

ROMÂNIA6 days ago

Klaus Iohannis: Finalizarea aderării României la Spaţiul Schengen este “deosebit de importantă”. Finalizarea MCV, o altă prioritate majoră

FONDURI EUROPENE3 weeks ago

Premierul Nicolae Ciucă va prelua monitorizarea operaționalizării PNRR: La începutul lui 2022 urmează să intre în contul statului încă 1,9 miliarde de euro, prefinanțare din împrumutul acordat României

ROMÂNIA3 weeks ago

Guvernul lucrează la un plan de acțiune din bani europeni care să transforme România într-un lider regional pentru dezvoltare durabilă până în 2030

ROMÂNIA3 weeks ago

Nicolae Ciucă, prima întâlnire cu reprezentanții AmCham România: Stimularea investițiilor străine și atragerea de fonduri europene prin PNRR și CFM, soluții pentru prosperitate și bunăstare

Advertisement

Team2Share

Trending