Scutul antirachetă de la Deveselu, devenit operaţional în decembrie 2015, va fi inaugurat joi, în prezența premierului Dacian Cioloș.
Construcţia bazei a început în 2013, iar costurile s-au ridicat la aproape 800 de milioane de dolari. La Deveselu vor ajunge 44 de rachete, numite de specialişti – interceptori. Agenţia Americană de Apărare Antirachetă a anunţat că a alocat 550 de milioane de dolari pentru realizarea lor. Aceşti interceptori vor avea o autonomie de 500 de kilometri, pot să ajungă la o altitudine de 160 de kilometri şi ating viteza de 9.600 de kilometri pe oră.
“În cadrul Summitului NATO de la Varșovia din 2016, sistemul antirachetă urmează a fi acreditat și de a intra în circuitul componentelor defensive ale NATO din Europa“, a declarat ministrul Apărării, Mihnea Motoc la ceremonia de activare a capabilității tehnice a bazei de la Deveselu.
Baza din România reprezintă a doua fază a abordării de adaptare anunțate de președintele american, Barack Obama, în 2009, prin plasarea de rachete defensive în Europa. Prima etapă a presupus trimiterea radarelor și a interceptoarelor marinei americane, iar cea de-a treia va fi reprezentată de trimiterea mai multor rachete interceptoare în Polonia.
Devenită acum Bază NATO, fosta Bază Militară Aeriană Deveselu a fost construită la cererea URSS pentru statele comuniste care făceau parte din Tratatul de la Varșovia.
Planul NATO de instalare a unor elemente antibalistice în România şi Polonia reprezintă o sursă de tensiuni cu Moscova. Rusia consideră că sistemele militare sunt îndreptate împotriva sa, deşi Alianţa Nord-Atlantică a dat asigurări că sunt vizate capacităţile balistice ale unor ţări precum Iranul şi Coreea de Nord.
Recent, Moscova a reiterat că este „extrem de preocupată“ de instalarea sistemelor antibalistice NATO în România şi Polonia, afirmând că sunt interzise prin Tratatul privind Forţele nucleare intermediare (INF) şi avertizând că Rusia va lua măsuri pentru a se apăra.
Citiți și: Rusia a decis cum va contracara poziția de descurajare a NATO pe flancul estic
Baza antirachetă de la Deveselu (judeţul Olt) a devenit funcţională pe 18 decembrie 2015, iar recent a fost integrată în sistemul antibalistic al NATO.
După inaugurarea sistemului din România, Ministerul rus de Externe a transmis: „Am exprimat în mod repetat poziţia şi evaluările privind planul sistemului antirachetă al SUA şi am notat că proiectul intră în contradicţie cu măsurile de consolidare a securităţii şi stabilităţii internaţionale. Cu toate acestea, Statele Unite şi aliaţii continuă să lucreze la acest program destabilizator şi periculos, iar argumentele pe care le aduc devin tot mai puţin credibile. Pe 18 decembrie 2015 au fost finalizate lucrările de construcţie la Deveselu, în România. După fixarea şi testarea echipamentelor, baza va intra în fază de pregătire operaţională în prima jumătate a anului 2016. Instalaţii de lansare MK 41 (Aegis) sunt utilizate pentru acest sistem antirachetă. (…) Acest lucru ne permite să considerăm prezenţa lor o încălcare a prevederilor Tratatului INF de către Statele Unite“, relatează Gandul.info.
Pe fondul acuzaţiilor formulate de Rusia de nenumărate ori în ultimul an, Casa Albă a dat asigurări că sistemul american de apărare antirachetă amplasat în România nu încalcă Tratatul forţelor nucleare intermediare (INF). Însă preşedintele rus, Vladimir Putin, nu s-a lăsat convins de argumentele NATO. Putin a avertizat că Rusia va consolida capacităţile nucleare strategice ca reacţie la sistemele antirachetă instalate de Statele Unite în Europa de Est, precizând că armata rusă a dezvoltat armament care poate distruge orice instalaţie antibalistică. „Rusia va lua măsuri de retorsiune în sensul consolidării capacităţilor forţelor nucleare. De asemenea, vom dezvolta propriile sisteme antirachetă. Am spus de la început că vom dezvolta sisteme de atac pentru distrugerea oricăror instalaţii antibalistice“, declara Vladimir Putin pe 10 noiembrie 2015.
Acordul Forţelor Nucleare Intermediare, semnat de SUA şi Uniunea Sovietică în 1987 şi intrat în vigoare pe 1 iunie 1988, obligă ambele părţi să distrugă toate rachetele balistice şi de croazieră cu raze de acţiune cuprinse între 500 şi 5.500 de kilometri. Ca reacţie la acuzaţiile Moscovei, Casa Albă a comunicat în mai multe rânduri că sistemul american de apărare antirachetă din România nu încalcă Tratatul forţelor nucleare intermediare (INF).
.
.
Comentariile sunt închise.