Președintele francez Emmanuel Macron a avertizat că Groenlanda “nu se vinde” și nici „nu se ia”, într-o vizită-cheie efectuată duminică în teritoriul arctic strategic râvnit de președintele american Donald Trump înainte de a se întâlni cu omologul american și cu ceilalți lideri aliați la summitul G7 din regiunea canadiană Alberta.

Liderul francez s-a aflat în Groenlanda alături de premierul danez Mette Frederiksen pentru transmite un mesaj de solidaritate franceză și europeană.

Macron și-a exprimat criticile ferme față de intenția lui Trump de a prelua controlul asupra teritoriului.

“În câteva cuvinte: toată lumea din Franța, Uniunea Europeană consideră că Groenlanda nu trebuie vândută, nu trebuie luată”, a spus el în timpul unei conferințe de presă, aplaudat de mulțimea locală, subliniază Associated Press.

Greenland is not to be sold. pic.twitter.com/SIeV7e40yc

— Emmanuel Macron (@EmmanuelMacron) June 15, 2025

“Situația din Groenlanda este în mod clar un semnal de alarmă pentru toți europenii. Permiteți-mi să vă spun foarte direct că nu sunteți singuri”, a adăugat Macron.

Oprirea simbolică de duminică în Groenlanda are loc în timp ce liderul francez se îndreaptă spre un summit al Grupului 7 din Kananaskis, Canada, la care va participa și Trump, primul după revenirea la Casa Albă. Vor participa în premieră și cancelarul german Friedrich Merz, premierul britanic Keir Starmer și premierul canadian Mark Carney.

Macron a fost întâmpinat la Nuuk, capitala teritoriului, de premierul danez Mette Frederiksen și de premierul groenlandez Jens-Frederik Nielsen.

Întrebat dacă Franța ar fi pregătită să sprijine militar Groenlanda dacă Trump ar decide să o invadeze, Macron a refuzat să discute ipoteza.

“Nu voi începe să elaborez în mod public scenarii de tipul «ce-ar fi dacă». Pentru că nu cred că, în cele din urmă, SUA, care este un aliat și un prieten, ar face vreodată ceva agresiv împotriva altui aliat”, a continuat Macron.

Ministerul Afacerilor Externe al României a transmis duminică o reacție oficială cu privire la deteriorarea accelerată a securității în Orientul Mijlociu, exprimând “profundă îngrijorare” față de riscul extinderii conflictului și reiterând apelul la soluții diplomatice, inclusiv în privința programului nuclear iranian.

“Ne exprimăm profunda îngrijorare cu privire la escaladarea situației de securitate din Orientul Mijlociu”, precizează MAE într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro, subliniind că “eforturile diplomatice sunt imperative pentru a preveni o nouă escaladare și pentru a asigura o soluție negociată și verificabilă pentru programul nuclear iranian, bazată pe principiul neproliferării.”

În același timp, România reiterează “dreptul Israelului de a se apăra și de a-și proteja cetățenii”, în conformitate cu dreptul internațional.

“Considerăm că securitatea regională are nevoie de angajamente diplomatice active. România va continua să lucreze cu partenerii și aliații săi pentru a contribui împreună la o stabilitate regională durabilă”, mai arată poziția oficială exprimată de diplomația română.

Totodată, autoritățile române subliniază că, în contextul crizei, sunt întreprinse eforturi pentru asigurarea securității cetățenilor români din regiune.

Conflictul dintre Israel și Iran, cunoscut adesea de specialiști ca războiul prin interpuși între cele două țări este un conflict care durează de mai bine de 40 de ani. În conflictul israeliano-libanez, Iranul a sprijinit milițiile șiite libaneze, mai ales Hezbollah, în vreme ce în conflictul israeliano-palestinian, Teheranul a sprijinit grupări palestiniene precum Hamas.

La 13 iunie 2025, Israelul a atacat ținte din mai mult din zeci locații și orașe din Iran. sub numele de cod Operațiunea Rising Lion, Forțele de Apărare ale Israelului și Mossad au avariat situri nucleare și instalații militare cheie și au ucis mai mulți dintre liderii militari de vârf ai Iranului. Civili iranieni, inclusiv femei și copii, au fost uciși în unele dintre atacuri. Atacul a fost cel mai mare asupra Iranului de la războiul Iran-Irak din anii 1980.

În seara zilei de 13 iunie 2025, Iranul a început să lanseze o serie de lovituri de represalii asupra Israelului.

Premierul israelian Benjamin Netanyahu a descris atacul drept începutul unei ofensive de mai multe zile, în timp ce Uniunea Europeană a îndemnat la reluarea eforturilor diplomatice, iar președintele american Donald Trump, care a negat implicarea SUA, a îndemnat Teheranul să accepte un acord privind programul său nuclear.

Președintele SUA, Donald Trump, a transmis un mesaj oficial în care a respins ferm orice implicare americană în atacul recent asupra Iranului.

„Statele Unite nu au avut nicio legătură cu atacul asupra Iranului, din această seară”, a afirmat președintele Trump, într-un mesaj postat pe rețeaua Truth Social.

pic.twitter.com/h2qRUdosD9

— MAGA Resource (@MAGAResource) June 15, 2025

Totodată, liderul de la Washington a transmis un avertisment dur la adresa regimului de la Teheran, subliniind că orice agresiune împotriva Statelor Unite va atrage un răspuns militar de o forță nemaiîntâlnită: „Dacă vom fi atacați în vreun fel, forma sau dimensiune de către Iran, întreaga putere a forțelor armate americane va fi desfășurată la un nivel fără precedent.”

Trump a lăsat totuși deschisă calea pentru o soluție diplomatică, exprimând optimismul că un acord de pace între Iran și Israel este posibil: „Putem încheia cu ușurință un acord între Iran și Israel și să punem capăt acestui conflict sângeros.”

Occidentul face apel la ”reținere” și ”întoarcere la diplomație” după atacurile israeliene asupra Iranului: ”Îndemnăm toate părțile să reducă tensiunile de urgență”

Operațiunea Israelului, la care au participat peste 200 de avioane de luptă, a vizat mai multe ținte, inclusiv instalațiile nucleare ale Iranului și lideri militari de rang înalt. Premierul israelian Benjamin Netanyahu a descris atacul drept începutul unei ofensive de mai multe zile, informează Politico Europe.

Ca represalii, Iranul a lansat un roi de peste 100 de drone către Israel, potrivit unui purtător de cuvânt militar israelian.