România va fi supusă în 2025 unui bilanț aprofundat pentru identificarea dezechilibrelor macroeconomice, în contextul publicării, miercuri, 18 decembrie, a celei de-a doua părți a pachetului de toamnă al Semestrului European. Această evaluare este parte a eforturilor Uniunii Europene de a sprijini statele membre în atingerea stabilității macroeconomice și a creșterii economice durabile. Prima parte a pachetului, prezentată la 26 noiembrie 2024, a marcat lansarea ciclului de punere în aplicare sub noul cadru de guvernanță economică și a inclus aprobarea planului României pe termen mediu privind obiectivele bugetare, de reformă și de investiții, evaluat pozitiv de Comisia Europeană.
România și evaluarea aprofundată din 2025
Conform Raportului privind mecanismul de alertă (AMR) pentru 2025, România este unul dintre cele nouă state membre (Cipru, Germania, Grecia, Italia, Ungaria, Țările de Jos, Slovacia și Suedia) pentru care se va efectua un bilanț aprofundat, ca urmare a constătării dezechilibrelor macroeconomice în 2024. Această evaluare detaliată se bazează pe analiza din martie 2024 și pe previziunile economice din toamna aceluiași an, oferind o imagine clară a vulnerabilităților economice și fiscale ale României.
Analiza din martie 2024 a subliniat că, în ciuda unor îmbunătățiri, România continuă să se confrunte cu vulnerabilități legate de conturile externe și fiscale. Deficitele publice mari, rata ridicată a inflației și deficitul de cont curent rămân provocări semnificative. De exemplu, deși deficitul de cont curent s-a redus ușor în 2023 datorită înăspririi politicii monetare și scăderii consumului privat, poziția externă a României rămâne fragilă. Principala cauză identificată este deficitul bugetar subiacent ridicat, care perpetuează vulnerabilitatea economiei la fluctuații externe.
Previziunile economice din toamna lui 2024 confirmă această tendință. Creșterea PIB-ului real este prognozată să scadă la 1,4% în 2024, cu o redresare moderată în 2025, peste 2%. Totuși, deficitul public general rămâne ridicat, estimat la 8% din PIB în 2024, iar raportul datorie/PIB este preconizat să atingă aproape 60% până în 2026. Inflația persistentă, determinată de creșterea veniturilor disponibile, continuă să exercite presiuni asupra competitivității economice.
Aceste date relevă nevoia urgentă de consolidare fiscală și de implementare a reformelor structurale. Raportul din martie 2024 a evidențiat că reducerea riscurilor macroeconomice depinde de urmarea unei traiectorii credibile de consolidare fiscală, iar previziunile din toamnă încurajează această abordare prin prezentarea unei imagini clare a consecințelor lipsei de acțiune. Astfel, bilanțul aprofundat din 2025 va fi crucial pentru evaluarea progreselor și pentru formularea unor recomandări adaptate situației economice a României.
Planul pe termen mediu
Planul pe termen mediu al României, aprobat de Comisia Europeană în noiembrie, reprezintă un pas semnificativ în direcția consolidării economice. Acesta prevede măsuri pentru reducerea treptată a deficitului bugetar, creșterea eficienței colectării veniturilor și stimularea investițiilor publice și private. În plus, planul subliniază importanța reformelor în domenii cheie precum piața muncii, digitalizarea și tranziția verde. Implementarea riguroasă a acestor măsuri va fi esențială pentru a asigura stabilitatea pe termen lung și pentru a îndeplini obiectivele fiscale și economice asumate. Progresele realizate în acest sens vor fi monitorizate îndeaproape, iar ajustările necesare vor fi efectuate pentru a răspunde provocărilor emergente.
Evaluarea aprofundată din 2025 va servi drept bază pentru elaborarea recomandărilor specifice țărilor în cadrul pachetului de primăvară al Semestrului European. Pentru România, această etapă reprezintă o oportunitate de a demonstra angajamentul față de implementarea reformelor necesare și de a asigura o stabilitate economică pe termen lung. Dialogul cu Comisia Europeană și alte părți interesate va fi esențial pentru succesul acestui proces.
