Comisia Europeană a prezentat miercuri a doua parte a pachetului de toamnă al semestrului european. Prima parte, prezentată la 26 noiembrie, a marcat lansarea ciclului de punere în aplicare în temeiul noului cadru de guvernanță economică. Această a doua parte se bazează pe prima parte și include următoarele elemente: propunerea Comisiei de recomandare privind politica economică a zonei euro pentru 2025, Raportul privind mecanismul de alertă pentru 2025 și propunerea Comisiei de raport comun privind ocuparea forței de muncă pentru 2025.
Propunerea de Raport comun privind ocuparea forței de muncă
Propunerea de Raport comun privind ocuparea forței de muncă confirmă faptul că piața forței de muncă din UE rămâne remarcabil de rezilientă. Rata de ocupare a forței de muncă în UE a atins un nivel record de 75,3 % în 2023 și a continuat să crească până la 75,8 % în al doilea trimestru al anului 2024.
În același timp, rata șomajului a scăzut la un nivel minim istoric de 6,1 % în 2023, tendință care a continuat în 2024. Productivitatea muncii a continuat să încetinească în 2023, după o scădere semnificativă între 2010 și 2019. Acest lucru ar putea afecta capacitatea UE de a concura la nivel mondial și de a susține creșterea economică, crearea de locuri de muncă și îmbunătățirea nivelului de trai.
Salariile au început să se redreseze în a doua jumătate a anului 2023, pe măsură ce presiunile inflaționiste s-au atenuat. Totuși, aceste câștiguri nu au restabilit încă integral puterea de cumpărare pierdută în anii precedenți. Salariile minime adecvate rămân esențiale pentru a proteja persoanele cu venituri salariale mici și a reduce sărăcia persoanelor încadrate în muncă, stimulând cererea și consolidând stimulentele pentru muncă.
„Raportul publicat astăzi și tendințele identificate constituie bazele acțiunii noastre politice în anii următori. În pofida rezultatelor bune obținute pe piața forței de muncă, inclusiv a unei redresări a salariilor reale, există în continuare probleme în ceea ce privește distribuția locurilor de muncă, în special pentru grupurile vulnerabile și subreprezentate, deficitul generalizat de competențe și de forță de muncă și tendințele stagnante în materie de sărăcie, care necesită acțiuni ambițioase. O strategie ambițioasă în materie de competitivitate necesită garantarea dezvoltării competențelor, promovarea locurilor de muncă de calitate și o strategie globală de combatere a sărăciei”, a declarat Roxana Mînzatu, vicepreședinta executivă a Comisiei Europene pentru oameni, competențe și pregătire pentru situații de criză.
Deficitul generalizat de forță de muncă și de competențe constituie în continuare blocaje în calea creșterii productivității, a inovării și a competitivității. În martie 2024, Comisia a prezentat un plan de acțiune în vederea remedierii deficitului de forță de muncă și de competențe, care se bazează pe inițiativele existente și stabilește noi măsuri ce urmează a fi puse în aplicare de UE, de statele membre și de partenerii sociali.
Raportul comun privind ocuparea forței de muncă pentru 2025 continuă să pună un accent puternic pe situația fiecărei țări în ceea ce privește ocuparea forței de muncă, competențele și aspectele sociale, pe baza principiilor cadrului de convergență socială, astfel cum se prevede în noul cadru de guvernanță economică.
Raportul monitorizează, de asemenea, progresele înregistrate în direcția atingerii obiectivelor stabilite pentru 2030 în Planul de acțiune privind Pilonul european al drepturilor sociale. UE este pe cale să își atingă, până în 2030, obiectivul principal privind o rată de ocupare a forței de muncă de 78 %. Cu toate acestea, sunt încă necesare progrese semnificative pentru a se asigura că 60 % dintre adulți participă la activități de învățare în fiecare an și pentru a se reduce cu cel puțin 15 milioane numărul persoanelor expuse riscului de sărăcie sau de excluziune socială.
Recomandarea privind zona euro oferă statelor membre din zona euro consiliere strategică cu privire la aspecte care au impact asupra funcționării zonei euro în ansamblul ei, iar Raportul privind mecanismul de alertă (RMA) servește drept instrument de identificare a potențialelor dezechilibre macroeconomice care ar putea avea un impact asupra economiei statelor membre sau a UE în ansamblu. În 2025, vor fi elaborate bilanțuri aprofundate pentru cele nouă state membre în cazul cărora s-au constatat dezechilibre sau dezechilibre excesive în 2024: Cipru, Germania, Grecia, Italia, Ungaria, Țările de Jos, România, Slovacia și Suedia.
