Connect with us

INTERNAȚIONAL

Senatul american a aprobat regulile propuse de republicanii lui Donald Trump în procesul de destituire a președintelui SUA

Published

on

© The White House/ Facebook

Senatorii americani au votat în favoarea regulilor propuse de liderul majorităţii republicane din Senat, Mitch McConnell, în legătură cu procesul de destituire a preşedintelui Donald Trump, transmit miercuri Reuters şi DPA.

Rezoluţia a fost adoptată la primele ore ale zilei de miercuri (ora coastei de est a SUA), cu 53 de voturi pentru şi 47 de voturi contra, care au respectat liniile celor două partide. În Senat, republicanii au 53 de membri, iar democrații 47 de senatori.

Documentul stabileşte regulile generale ale procesului. Regulile propuse de McConnell amână orice eventuală depoziţie a martorilor până la o dată ulterioară şi oferă fiecărei părţi – democraţii şi Casa Albă – un răgaz de trei zile pentru a-şi structura strategia pentru sau împotriva destituirii preşedintelui Trump, notează Agerpres.

Democraţii consideră propunerea drept o încercare de grăbire a procesului, de a ascunde noi probe contra lui Donald Trump şi de a împiedica martorii să depună mărturie.

Totuşi, sub presiunea senatoarei republicane moderate Susan Collins, Mitch McConnell a făcut o schimbare de ultim moment a regulilor, extinzând de la două la trei zile durata alocată pledoariilor de deschidere.

Într-o serie de voturi care s-au prelungit mult în noapte, senatorii democraţi au încercat să convingă cel puţin patru republicani să li se alăture pentru semnarea citaţiei pe numele şefului personalului de la Casa Albă, Mick Mulvaney, pentru a depune mărturie în faţa Senatului.

Însă republicanii s-au raliat în jurul lui McConnell şi au respins propunerile democraţilor, cei 53 de senatori republicani votând contra şi cei 47 de senatori democraţi pentru.

Democraţii doresc să îi poată chestiona pe demnitari importanţi de la Casa Albă şi să obţină documente la care accesul unor membri ai Camerei Reprezentanţilor a fost blocat de administraţia Trump în timp ce deputaţii americani anchetau afacerile lui Trump legate de Ucraina.

Liderul de la Casa Albă este acuzat de abuz de putere şi obstrucţionarea activităţii Congresului.

În opinia democraţilor, Trump se face vinovat de ”abuz de putere” pentru că ar fi condiţionat un ajutor militar de 400 de milioane de dolari pentru Ucraina şi o primire a preşedintelui Zelenski la Casa Albă de reluarea investigării fiului lui Joe Biden, iar acuzaţia de ”obstrucţionare a Congresului” ar rezulta din încercările liderului de la Casa Albă de a împiedica investigarea acestui scandal prin instrucţiuni date unor actuali şi foşti membri ai administraţiei americane de a nu coopera în anchetă.

Donald Trump a fost pus sub acuzare la 19 decembrie de Camera Reprezentanţilor pentru ”abuz de putere” şi ”obstrucţionarea Congresului”, devenind al treilea președinte din istoria SUA supus unei astfel de proceduri, după Andrew Johnson în 1868 și Bill Clinton în 1998, dar primul republican în această cauză. Votul deschide calea unui proces de destituire în Senat, unde Partidul Republican al lui Trump deține majoritatea și face improbabilă din punct de vedere politic o destituire din funcție.

Camera Reprezentanţilor, dominată de democraţi, s-a pronunţat în favoarea ”impeachment-ului” miliardarului republican de 73 de ani pentru “abuz de putere”, cu 230 de voturi pentru şi 197 împotrivă.

Andrew Johnson, în 1868, şi Bill Clinton, în 1998, au fost achitați de Senat. Republicanul Richard Nixon, aflat în centrul scandalului Watergate, a preferat să demisioneze în 1974 înainte de a fi pus sub acuzare de către Camera Reprezentanților, deși ancheta fusese anterior declanșată la finalul anului 1973.

Care este rolul Senatului în procedura de punere sub acuzare?

1) Senatul SUA primește articolele punerii sub acuzare din partea Camerei Reprezentanților.

2) Senatul formulează regulile și procedurile pentru organizarea unui proces.

3) În cadrul procesului care se declanșează, președintele va fi reprezentat de avocații săi. ”Boxa acuzaților” va fi reprezentată de un grup de membri din Camera Reprezentanților. Procesul va fi prezidat de președintele Curții Supreme, iar cei 100 de senatori vor reprezenta juriul.

4) Senatul se va reuni în sesiune privată pentru a dezbate asupra verdictului.

5) Senatul, în sesiune publică, va vota asupra verdictului, fiind necesară o majoritate de două treimi din senatori pentru condamnarea președintelui.

6) Senatul va vota apoi înlăturarea din funcție a președintelui.

7) Senatul ar putea, de asemenea, să voteze printr-o majoritate simplă o prevedere care să-i interzică președintelui să mai dețină o funcție publică în viitor.

Mai multe detalii despre această procedură pot fi consultate aiciaici și aici.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

NEWS

Europa ar putea folosi rachetele companiei SpaceX după golul lăsat de rachetele rusești Soyuz. Directorul general ESA: Războiul din Ucraina a arătat că suntem prea dependenți de Rusia

Published

on

© Agence spatiale européenne (ESA), 2016/Source: EC - Audiovisual Service

Agenția Spațială Europeană (ESA) a demarat discuțiile preliminare cu compania americană SpaceX, a miliardarului Elon Musk, pentru utilizarea rachetelor sale, după ce conflictul din Ucraina a blocat accesul Occidentului la rachetele rusești Soyuz, anunță Reuters, citat de Agerpres.

”Aş spune că sunt două opţiuni şi jumătate pe care le discutăm. Una este în mod clar SpaceX. Cealaltă ar putea fi Japonia”, a declarat Josef Aschbacher, directorul-general al Agenţiei Spaţiale Europene (ESA). ”Japonia aşteaptă zborul inaugural al următoarei sale generaţii de rachete. O altă opţiune ar putea fi India”, a adăugat Aschbacher.

Acesta a apreciat că ”SpaceX este mai operaţională decât celelalte şi cu siguranţă una din variantele de rezervă pe care le analizăm”.

În urma războiului declanșat de Rusia în Ucraina, clienții care au întrerupt colaborarea cu sectorul aerospațial rusesc s-au reorientat către compania Elon Musk.

Directorul ESA a subliniat că războiul din Ucraina a demonstrat că strategia de cooperare, veche de câteva decenii, a Europei cu Rusia în domeniul livrărilor de gaze şi alte domenii, precum spaţiul, nu mai funcţionează. ”Acesta a fost un semnal de alarmă că am fost mult prea dependenţi de Rusia. Şi cu acest semnal de alarmă sperăm că îi va face pe decidenţi să îşi dea seama, ca şi mine, că trebuie să consolidăm capabilităţile şi independenţa Europei”, a spus Josef Aschbacher.

Până acum, Europa a depins de racheta italiană Vega pentru lansarea în spaţiu a încărcăturilor mici, de racheta Soyuz pentru încărcăturile medii şi de racheta Ariane 5 pentru misiunile grele. Vega C, următoarea generaţie de rachete Vega, şi-a făcut debutul luna trecută în timp ce prima lansare a rachetei Ariane 6, care va succeda Ariane 5, a fost amânată pentru 2023.

Aschbacher a spus că un calendar mai clar cu privire la Ariane 6 va fi disponibil în luna octombrie. Abia atunci ESA va finaliza un plan de rezervă care va fi prezentat, în luna noiembrie, miniştrilor din cele 22 state membre ale agenţiei.

La mijlocul lunii februarie, Comisia Europeană a prezentat o serie de inițiative pe care le va coordona în domenii critice pentru apărarea și securitatea din cadrul UE.

Printre aceste inițiative se numără și consolidarea dimensiunii de apărare a activităților spațiale la nivelul UE prin promovarea abordării de tip ”dublă utilizare începând cu momentul conceperii” pentru infrastructurile spațiale ale UE, cu scopul de a oferi noi servicii reziliente care să răspundă nevoilor guvernamentale, inclusiv în domeniul apărării.

Continue Reading

CHINA

Letonia și Estonia se retrag din grupul de cooperare cu China: Participarea ”nu mai este în concordanţă cu obiectivele noastre strategice în contextul internaţional actual”

Published

on

© European Union 2022

Letonia și Estonia s-au retras jos din grupul de cooperare format din China și din peste alte 12 țări din Europa Centrală și de Est, călcând astfel pe urmele Lituaniei, care a luat o decizie similară anul trecut, anunță Reuters, citat de Agerpres.

Declarațiile Chinei de prietenie ”fără frontiere” cu președintele rus Vladimir Putin, care a pornit un război împotriva vecinului suveran și independent, Ucraina, sunt în antiteză cu principiile națiunilor baltice, care au un istoric traumatizant în relațiile cu Rusia, care aspiră la refacerea granițelor de dinainte de destrămarea Uniunii Sovietice.

În privința Lituaniei, decizia a venit și în urma hotărârii de a-și consolida relațiile diplomatice cu Taiwanul, fapt ce a dus la o ciocnire comercială, China luând decizia de a bloca mărfurile lituaniene la vamă.

Beijingul nu a comentat încă faptul că Tallinn și Riga au respins acest format, ce s-a aflat sub presiuni din ce în ce mai mari, China fiind criticată pentru faptul că urmărește să răspândească dezbinarea în Uniunea Europeană, informează Politico Europe.

”Estonia a decis că nu va mai participa la platforma de cooperare între țările din Europa Centrală și de Est și China. Estonia va continua să depună eforturi pentru a avea relații constructive și pragmatice cu China, ceea ce include promovarea relațiilor UE-China în conformitate cu ordinea internațională bazată pe reguli și cu valori precum drepturile omului”, a declarat guvernul de la Tallinn.

Acesta a adăugat că Estonia ”nu a participat la nicio reuniune a formatului după summitul din februarie, de anul trecut”.

”Având în vedere prioritățile actuale ale politicii externe și comerciale letone, Letonia a decis să înceteze participarea sa în cadrul grupului de cooperare dintre țările din Europa Centrală și de Est și China”, a anunțat, la rândul său, Ministerul leton de Externe, care a detaliat că participarea la acest grup ”nu mai este în concordanţă cu obiectivele noastre strategice în contextul internaţional actual”.

”Letonia va continua să depună eforturi pentru relații constructive și pragmatice cu China, atât la nivel bilateral, cât și prin intermediul cooperării UE-China bazate pe beneficii reciproce, pe respectarea dreptului internațional, a drepturilor omului și a ordinii internaționale bazate pe reguli”, a adăugat acesta.

Nouă din cele 27 de țări ale UE au rămas în clubul pe care Beijingul l-a înființat în 2012: Bulgaria, Croația, Cehia, Grecia, Grecia, Ungaria, Polonia, România, Slovacia, Slovenia și Ungaria. Cinci țări din afara UE sunt, de asemenea, membre: Albania, Bosnia și Herțegovina, Muntenegru, Macedonia de Nord și Serbia.

UE are, de asemenea, calitatea de observator în cadrul reuniunilor.

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Zelenski: Rusia a transformat centrala nucleară de la Zaporojie într-un câmp de luptă. Moscova poate provoca cel mai mare accident de radiații din istorie

Published

on

© Administrația Prezidențială ucraineană

Președintele Volodimir Zelenski face apel la comunitatea internațională să intervină în cazul centralei nuclerare de la Zaporojie, care a fost transformată de Rusia „într-un câmp de luptă”.

„Trebuie să protejăm Europa de această amenințare. Să o protejăm cu toții împreună. Și, probabil, nu doar Europa. Pentru că centrala nucleară de la Zaporojie din Ucraina este cea mai mare de pe continentul nostru. Este a treia ca mărime din lume, cu șase unități de putere”, a subliniat președintele ucrainean într-un discurs recent. 

Potrivit șeful statului, în timpul anilor de funcționare a acestei centrale, nu a existat niciun incident care să pună în pericol siguranța ucrainenilor sau a tuturor europenilor: „Dar acum, armata de ocupație rusă folosește centrala nucleară de la Zaporojie pentru teroare și provocări armate.”

„Rusia a transformat centrala nucleară într-un câmp de luptă. Când ocupanții au venit la centrala nucleară, tancurile lor au tras asupra acesteia. Foc direct asupra centralei. Plasând echipamente militare pe teritoriul centralei și chiar aruncând muniție acolo, trupele rusești știu cu siguranță că pun întreaga Europă în pericolul unui dezastru nuclear”, a mai adăugat acesta.

„Rusia poate provoca cel mai mare accident de radiații din istorie la centrala nucleară de la Zaporojie. În ceea ce privește consecințele reale, ar putea fi chiar mai catastrofal decât Chornobîl”, a conhis acesta.

Continue Reading

Facebook

CONSILIUL UE30 mins ago

UE va discuta luna aceasta dacă interzice acordarea de vize pentru toți cetățenii ruși. Președinția cehă a Consiliului UE: ”Ar putea fi o altă sancţiune foarte eficace”

ROMÂNIA1 hour ago

Mai multe proiecte ale Transgaz au fost transmise către BEI în vederea finanțării. Ministrul Energiei: Investim în dezvoltarea sistemului național de transport al gazelor naturale

Daniel Buda2 hours ago

Comisia Europeană, după interpelarea eurodeputatului Daniel Buda: Lucrăm la abordări pe termen mediu și lung pentru a reduce dependența de îngrășămintele agricole din Rusia

ROMÂNIA3 hours ago

Președintele Camerei Deputaților și ministrul Apărării, în vizită la Baza Aeriană de la Câmpia Turzii. Marcel Ciolacu i-a asigurat pe militari de sprijinul său necondiționat pentru Armata României

U.E.4 hours ago

Liderii instituțiilor UE, ”consternați” de atacul asupra scriitorului Salman Rushdie: Libertatea de gândire este unul dintre cele mai prețioase drepturi

ROMÂNIA19 hours ago

Transgaz a primit undă verde din partea Ministerului Energiei pentru construirea conductei de transport gaze naturale pe direcția Prunișor – Orșova – Băile Herculane – Jupa

U.E.21 hours ago

Ursula von der Leyen și Roberta Metsola, mesaj de Ziua Internațională a Tineretului: UE va fi mai puternică dacă le permitem tinerilor să devină promotorii schimbării

ROMÂNIA21 hours ago

Ziua Internațională a Tineretului. Nicolae Ciucă: Când ne-am asumat guvernarea, ne-am asumat și responsabilitatea pentru viitorul tinerilor

NEWS22 hours ago

Europa ar putea folosi rachetele companiei SpaceX după golul lăsat de rachetele rusești Soyuz. Directorul general ESA: Războiul din Ucraina a arătat că suntem prea dependenți de Rusia

COMISIA EUROPEANA23 hours ago

UE a alocat încă 4 mil. euro Ugandei pentru a ajuta această țară să facă față fluxului de noi refugiați din Congo

ROMÂNIA2 days ago

România, solidară cu Franța în lupta cu incendiile. Țara noastră trimite 17 mijloace de intervenție și 77 de pompieri salvatori

ROMÂNIA3 days ago

Nicolae Ciucă le-a cerut miniștrilor săi să colaboreze cu MIPE în vederea creșterii gradului de absorbție a fondurilor europene

INTERNAȚIONAL1 week ago

Azerbaidjan a lansat operațiunea „Răzbunarea” împotriva forțelor armene din Nagorno-Karabah

ROMÂNIA1 week ago

Guvernul aprobă contractul de finanțare dintre România și BEI privind Spitalul Regional Craiova

ROMÂNIA1 week ago

România este ”peste graficul asumat în fața Comisiei Europene” privind stocurile de gaze naturale. Virgil Popescu: Există un grad de umplere de peste 59%, peste ținta pentru septembrie

REPUBLICA MOLDOVA1 week ago

R. Moldova dorește să reducă consumul de gaze pentru a diminua dependența de Gazprom. Vicepremierul Andrei Spînu: O alternativă o reprezintă păcura, care ar putea fi livrată de România

ROMÂNIA2 weeks ago

Nicolae Ciucă a dat asigurări că bugetul din 2023 va putea susține noile prevederi privind educația, iar țința de 15% pentru învățământ va fi atinsă până în 2027

U.E.2 weeks ago

Premierul spaniol, turneu în Balcanii de Vest: Locul acestei regiuni este în Uniunea Europeană

ROMÂNIA2 weeks ago

Klaus Iohannis, la Săptămâna Haferland: Dialogul intercultural, sursă a prosperității. România va continua să apere drepturile și interesele minorităților sale

ROMÂNIA2 weeks ago

Nicolae Ciucă, la Săptămâna Haferland: Transilvania reprezintă la nivel european un model de toleranță și de bună conviețuire interetnică

Team2Share

Trending