Connect with us

ALEGERI EUROPENE 2019

Sesiune plenară în Strasbourg. Ce subiecte au pe agendă deputații europeni cu aproape 100 de zile înainte de alegerile europarlamentare

Published

on

Săptămâna aceasta are loc cea de-a doua sesiune plenară (11-14 februrie) din anul 2019 la Strabourg cu aproximativ 100 de zile înainte de alegerile europarlamentare. Europarlamentarii vor dezbate  teme importante aflate pe ordinea de zi, precum: Viitorul Europei, Protecție Civilă, Acordul de liber schimb dintre UE și Singapore, Investiții Regionale, Analizarea atentă a investițiilor străine, Micșorarea comisioanelor pentru plățile transfrontaliere din UE aflate în afara zonei euro, Combaterea percepției negative la adresa comunității rome.

CaleaEuropeană.ro va transmite LIVE și va relata prin corespondență cele mai importante evenimente ale sesiunii plenare.

Agenda sesiunii plenare:

1.Dezbatere despre viitorul Europei cu Prim-ministrul Italiei, Giuseppe Conte

Deputații vor avea un schimb de opinii asupra viitorului Europei cu Prim-ministrul Italiei, Giuseppe Conte, marți la ora 17.00 (18.00 ora României). 

2. Protecție civilă – punerea în comun a resurselor pentru o mai bună reacție în fața dezastrelor

Modernizarea mecanismului european de protecție civilă, ale cărui limite au fost testate în timpul incendiilor forestiere, furtunilor și inundațiilor din 2017-2018, va fi supusă la vot marți. Noile reglementări, convenite informal cu Consiliul în decembrie, vor ajuta statele membre să poată răspunde mai rapid și mai eficient în fața dezastrelor naturale și celor provocate de om, printr-o modalitate mai eficientă de punere în comun a instrumentelor de protecție civilă.

Parlamentul propune de asemenea înființarea unei rezerve de resurse „RescEU”, cum ar fi avioane-cisternă folosite în incendiile forestiere, pompe de mare capacitate, spitale de campanie și echipe medicale de urgență, ce pot fi activate în orice caz de urgență. RescEU va interveni atunci când statele membre nu au suficiente resurse pentru a putea răspunde unui dezastru.

3. Acordul de liber schimb dintre UE și Singapore supus aprobării

Parlamentul va decide miercuri dacă va aproba acordurile de liber schimb și de protecție a investițiilor dintre UE si Singapore. Servind drept model pentru acorduri de schimb ulterioare între UE și țările din sud-estul Asiei, acest acord de liber schimb va elimina practic toate tarifele între cele două părți pe parcursul următorilor cinci ani. Acordul va oferi posibilitatea de liber schimb în domeniul serviciilor, va proteja produsele unice europene si va deschide piața de achiziții din Singapore companiilor europene. Acordul include o consolidare a drepturilor muncii și de protecție a mediului.

4.UE trebuie să continue investițiile în toate regiunile pentru a stimula coeziunea economică și socială

Deputații vor vota asupra regulilor UE de finanțare pentru perioada 2021-2027 și intenționează să se opună reducerii fondurilor dedicate regiunilor. Proiectul de rezoluție ce conține noi obiective menite să sprijine inovarea, digitalizarea, tranziția energetică, educația și accesul la asistență medicală pe întregul teritoriu european va fi dezbătut miercuri dimineața și votat la ora prânzului.

Regulile de finanțare și suma totală trebuie menținute la nivelul actual, în conformitate cu cifrele propuse de Comisia pentru dezvoltare regională, cu un buget total de €378.1 miliarde (cu 14% mai mult decât propunerea Comisiei de €330.6 miliarde) pentru perioada 2021-2027.

5. UE va analiza mai atent investițiile străine directe

Parlamentul va vota joi asupra creării primului instrument la nivelul UE menit să verifice investițiile străine directe pe criterii de securitate pentru a proteja sectoarele strategice În timp ce UE rămâne deschisă investițiilor, este nevoie de verificarea investițiilor străine directe din exterior pentru a nu pune în pericol interesele strategice ale UE.

Propunerea protejează astfel industriile strategice, precum furnizarea de apă, transport sau comunicații, și tehnologii printre care semiconductorii, inteligenta artificială și robotica.

6. Deputații vor vota asupra micșorării comisioanelor pentru plățile transfrontaliere din UE aflate în afara zonei euro

Băncile ar trebui să perceapă comisioane egale pentru plăți transfrontaliere în euro și plăți interne, și să ofere mai multă transparență privind comisioanele de conversie monetară. În votul de joi, deputații intenționează să pună capăt discriminării suferite de utilizatorii de servicii de plăți din UE dar care nu aparțin zonei euro.

În timp ce consumatorii din zona euro beneficiază de „spațiul unic de plăți în euro” (SEPA), cei care se află în afara acesteia continuă să plătească comisioane mai mari pentru plățile transfrontaliere în euro. Noile măsuri, convenite deja la nivel informal cu Consiliul UE, vor proteja de asemenea consumatorii împotriva tarifelor excesive și arbitrare asociate schimburilor valutare și vor asigura informații asupra sumei de plată atât în moneda locală, cât și în moneda utilizată de contul lor.

Foto: Agenda Sesiunii Plenare

7. Mai multe eforturi pentru combaterea percepției negative la adresa comunității rome

PE va cere UE și statelor membre să depună mai multe eforturi în lupta împotriva atitudinilor “anti-țigănești” și să implementeze măsuri concrete pentru promovarea incluziunii romilor. Deputații vor vota marți o rezoluție ca urmare a dezbaterii din plen care a avut loc pe 30 ianuarie. Textul provizoriu denunță încălcările sistematice ale drepturilor omului la care este supusă în continuare comunitatea romă din UE. Deputații își exprimă de asemenea îngrijorarea față de problemele cu care se confruntă romii în domeniile educației, ocupării forței de munca, locuințelor și accesului la asistență medicală.

Alte subiecte pe ordinea de zi:

Rapoarte ale deputaților români Rapoarte ale deputaților români

Oceanul Arctic – plan pe termen lung pentru prevenirea pescuitului nereglementat; raportor Norica Nicolai (ALDE, România); vot marți.

Proiectului de recomandare Bosnia și Herțegovina – deputații își exprimă îngrijorarea asupra ritmului lent al reformelor legate de integrarea europeană; raportor Cristian Dan Preda (EPP, România); dezbatere marți, vot miercuri.

CaleaEuropeană.ro va transmite LIVE și va relata printr-o corespondență specială, dedicată prezentării programului de lucru al președinției României la Consiliul UE, cele mai importante evenimente ale sesiunii plenare.

Diana Zaim este foto jurnalist, premiată în cadrul #România@10EU, concurs de fotografie organizat cu ocazia a 10 ani de la aderarea la Uniunea Europeană. Studentă la secția germano-portugheză în cadrul Universității din București și pasionată de promovarea valorilor europene, Diana ia parte la diferite inițiative naționale și europene care au ca scop aprofundarea cunoașterii cu privire la rolul Uniunii Europene.

Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

ALEGERI EUROPENE 2019

PSD și PNL vor obține jumătate din mandatele de europarlamentari români, potrivit primelor estimări publicate de Parlamentul European

Published

on

Parlamentul European a publicat un prim set de previziuni privind modul în care va arăta cameră legislativă, după alegerile europene din 23-26 mai, pe baza datelor naționale de votare preluate până la începutul lunii februarie 2019. Datele se bazează pe o selecție de sondaje de încredere, efectuate de institutele naționale de votare din statele membre și agregate de Kantar Public în numele Parlamentului.

Partidele sunt alocate doar grupurilor politice existente sau în cazul în care acestea sunt deja afiliate unui partid politic european asociat. Toate partidele și mișcările politice noi, care nu și-au declarat încă intențiile, sunt clasificate drept “altele”.

Prin proiectarea preferințelor de vot de astăzi din UE-27 asupra distribuției locurilor în Parlamentul European după Brexit, compoziția viitorului hemiciclu ar reflecta un peisaj politic mai fragmentat ca niciodată. Următorul Parlament va avea mai puțini deputați în Parlamentul European (705) decât Parlamentul aflat în exercițiu (751).

Foto: Parlamentul European/Press Room

Parlamentul va publica proiecții actualizate la fiecare două săptămâni până la sfârșitul lunii aprilie și în fiecare săptămână din luna mai până în cele trei zile electorale. Exit-poll-urile inițiale vor fi apoi publicate pe 26 mai, pentru țările  unde s-a terminat votul, de la ora 18.00 și apoi la fiecare oră până la obținerea rezultatelor finale provizorii din toate statele membre.

Proiecția intențiilor de vot și distribuția locurilor în plenul PE pentru România, obținute din date colectate în ultimele trei luni, poate fi consultată mai jos:

Foto: Parlamentul European/Kantar Public

Primele alegeri directe pentru Parlamentul European au avut loc acum 40 de ani, pe 12 iunie 1979. Alegerile din acest an vor fi cele mai importante din istoria Parlamentului, având în vedere contextul politic, ieșirea preconizată a Regatului Unit din UE pe 29 martie și provocările majore politice și transfrontaliere care trebuie abordate. Alegătorii vor merge la urne în perioada 23-26 mai pentru a decide viitorul Europei.

Până la alegeri, CaleaEuropeană.ro va publica cele mai proaspete și relevante informații privind distribuția locurilor din PE atât la nivel național, cât și la nivelul UE.

Continue Reading

ALEGERI EUROPENE 2019

Calea Europeană prezintă kit-ul informativ cu privire la procesul de pregătire și desfășurare a alegerilor pentru Parlamentul European din perioada 23-26 mai

Published

on

În perioada 23-26 mai 2019, sute de milioane de cetățeni vor alege un nou Parlament European. Cetățenii UE vor evalua cu atenție candidații și programele lor înainte de a face alegeri care vor contura viitorul continentului european și rolul Uniunii în lume în următorii ani. Uniunea Europeană, un proiect comun unic bazat pe cooperare pașnică, este amenințată de forțe care doresc să distrugă rezultatele obținute în peste 6 decenii de integrare europeană.

Această tendință contrastează cu rezultatele sondajelor recente, care indică existența unei opinii din ce în ce mai favorabile față de UE. 48 % dintre cetățenii europeni consideră că „vocea lor contează în UE”. În ciuda diferențelor dintre statele membre, acest procent reprezintă o creștere totală de 10 % în ultimii zece ani, însă situația poate fi îmbunătățită.

Europa trebuie schimbată și eficientizată în raport cu preocupările cetățenilor, pornind de la ceea ce s-a realizat deja. Astfel, prin votul asupra componenței noului Parlament European cetățenii își pot face vocea auzită.

Mai jos veți găsi toate informațiile necesare pentru informarea oricărui cetățean al UE cu privire la pregătirea și desfășurarea alegerilor pentru Parlamentul European. Informațiile prezentate vor fi actualizate în următoarele luni și pot fi urmărite pe site-ul www.alegerile-europene.eu

CE TREBUIE SĂ ȘTIȚI

Ce este Parlamentul European?

Deputații în Parlamentul European sunt aleși o dată la cinci ani. Parlamentul reprezintă interesele cetățenilor UE la nivel european și este singura adunare transnațională din lume aleasă prin vot direct. Parlamentul alege președintele Comisiei Europene și numește comisarii (în calitate de colegiu), care trebuie să îi dea seamă pentru acțiunile lor. El adoptă legi pentru protecția noastră și bugete în numele nostru. Parlamentul ne reprezintă în străinătate și dă curs petițiilor noastre. Discursul deputaților dă formă agendei politice și sociale, susținând valorile consacrate în Tratatul privind Uniunea Europeană.Parlamentul European

Începând cu 1 iulie 2014, Parlamentul European este alcătuit din 751 de deputați, așa cum este prevăzut în Tratatul de la Lisabona.

Foto: Parlamentul European

 

Ce sunt grupurile politice din Parlamentul European?

Deși sunt aleși fiecare în țara lor, deputații din Parlamentul European formează grupuri politice bazate pe o platformă și o identitate comune, ceea ce le crește influența. Normele parlamentare impun ca fiecare grup să aibă cel puțin 25 de deputați și să reprezinte cel puțin un sfert din statele membre ale Uniunii. Partidele politice din statele membre își confirmă, în general, adeziunea la un grup existent, însă alteori își declară intenția de a forma sau de a se afilia la un grup nou încă de la începutul alegerilor, conducând adesea campania împreună, cel puțin într-o anumită măsură. În prezent, în Parlamentul European sunt opt grupuri.

Foto: Parlamentul European

Ce sunt candidații cap de listă (Spitzenkandidaten)?

Începând din 2014, partidele politice au fost încurajate să-și aleagă un candidat cap de listă, care să fie în prim-planul campaniei lor electorale peste tot în UE și să fie candidatul lor oficial la președinția Comisiei Europene.Pe baza rezultatelor alegerilor europene, unul dintre candidații „cap de listă” este ales Președinte al Comisiei de către Parlamentul European, după ce este propus în mod oficial de către șefii de stat și de guvern, care vor lua în considerare rezultatele alegerilor europene.

Așa s-a întâmplat pentru prima dată în 2014, când candidatul „cap de listă” al Partidului Popular European, Jean-Claude Juncker, a fost numit Președintele Comisiei. Înaintea alegerilor din 2014, cinci partide politice europene și-au desemnat candidații „cap de listă”.  Astfel, prin votul lor la alegerile europene, cetățenii au putut să hotărască cine va fi responsabil de propunerea și aplicarea politicilor UE.

Partidele europene își desemnează candidații „cap de listă” pentru alegerile din 2019

Majoritatea partidelor politice europene și-au desemnat candidații „cap de listă” la congresele din toamna și iarna anului 2018. Ei își vor prezenta și susține programele politice despre viitorul Europei în dezbateri în direct organizate în cursul campaniei din 2019. Anul acesta, cinci partide politice europene și-au desemnat candidați ,,cap de listă”, însă doar doi dintre ei au șanse reale în cursa pentru ocuparea funcției de Președinte al Comisiei Europene. Este vorba despre Manfred Weber, desemnat de Partidul Popular European (PPE) și Frans Timmermans, desemnat de către Partidul Socialiștilor Europeni (PES).

Un partid politic european funcționează la nivel european, alcătuit din partide naționale din statele membre, cu parlamentari aleși în cel puțin un sfert din statele membre. Noi norme privind finanțarea partidelor politice europene și a fundațiilor politice europene au fost aprobate în aprilie 2018. Mai multe despre procedura numirii candidaților „cap de listă”.

Foto: Parlamentul European

Partidul Popular European (PPE)

Partidul Popular European (PPE) l-a desemnat pe Manfred Weber (CDU,Germania) drept candidat „cap de listă” pentru alegerile europene, în cadrul congresului partidului care a avut loc la Helsinki în data de 8 noiembrie.

Foto: Calea Europeană

Weber, în vârstă de 46 de ani, și-a început cariera politică în Parlamentul regional în 2002 și a fost ales în Parlamentul European în 2004. Începând cu anul 2014, a ocupat funcția de președinte al grupului PPE.

Candidatul a obținut diploma de inginer fizician la Universitatea de Științe Aplicate din München.

@ManfredWeber

Contact media: Marion Jeanne

Partidul Socialiştilor Europeni (PES)

Fiind singurul candidat „cap de listă” al Partidului Socialiștilor Europeni (PES), Frans Timmermans, în vârstă de 57 de ani, a fost nominalizat oficial de către membrii congresului de la Lisabona, în perioada 7-8 decembrie 2018.

Foto: European Parliament

Timmermans (PvdA, Olanda) deține în prezent funcția de prim-vicepreședinte al Comisiei Europene. El a fost ales pentru prima dată în Parlamentul olandez în 1998. Din 2007 până în 2010 a fost secretar de stat pentru Afaceri Europene, iar din 2012 până în 2014 a deținut funcția de ministru al afacerilor externe în cabinetul lui Mark Rutte. Domnul Timmermans deține o diplomă în limba și literatura franceză de la Universitatea Radboud.

@timmermansEU

Contact media: Tim McPhie 

Care este miza?

Participarea la vot la alegerile europene înseamnă să vă exprimați punctul de vedere cu privire la direcția pe care UE trebuie să o urmeze în următorii cinci ani în materie de comerț internațional, securitate, protecția consumatorilor, combaterea schimbărilor climatice, creșterea economică sau migrație. Eurodeputații nu influențează doar procesul legislativ, dar urmăresc și activitatea altor instituții europene.

Cu toții suntem implicați

Fiecare dintre noi are motivele sale de a merge la vot.  Dacă aveți nevoie să fiți motivați, Parlamentul European vă pune la dispoziție această prezentare generală pe care o puteți împărtăși cunoscuților dumneavoastră. Europa ne aparține tuturor, iar participarea la vot este primul pas prin care puteți contribui la dezvoltarea democrației europene. Dacă doriți să vă implicați, vă puteți înscrie pe https://www.dedataastavotez.eu/. 

Foto: Parlamentul European

„De data asta votez!” este acțiunea de comunicare instituțională, nepartizană a Parlamentului European, independentă de orice partid politic și ideologie. Obiectivul acțiunii de comunicare este de a promova angajamentul democratic în alegerile europene. Parlamentul European, ca instituție, nu susține niciun partid politic și niciun candidat.Pentru a crește gradul de conștientizare cu privire la importanța votului, sunt organizate o serie de evenimente pe această temă în toată Europa. Pentru a afla ce se întâmplă în regiunea dumneavoastră, accesați https://romania.dedataastavotez.eu/

De asemenea, dacă doriți să vă dedicați câteva ore pe lună pentru a consolida participarea cetățenească, vă puteți implica: https://www.dedataastavotez.eu/join_the_team

Persoana de contact pentru evenimentele organizate în România este doamna Valentina Unguroiu, la contact-ro@dedataastavotez.eu.

Pentru a afla mai multe informații referitoare la impactul Uniunii Europene asupra mai multor aspecte ale vieții noastre, puteți descărca aplicația „Citizens’ App” sau accesa site-ul interactiv, multilingv, Ce face Europa pentru mine, realizat de Serviciul de Cercetare al Parlamentului European (EPRS). Acest site prezintă sute de fișe ușor de citit, de o pagină, care arată exemple de schimbări pozitive în viața oamenilor, realizate cu contribuția UE. Utilizatorii pot găsi cu ușurință informații specifice despre ceea ce face Europa pentru regiunea lor, profesia lor sau modalitatea lor preferată de a-și petrece timpul.

Foto: Parlamentul European

 

Care sunt regulile de vot în statele membre?

Este important să aveți în vedere anumite detalii privind legislația electorală, precum vârsta minimă de votare sau votul în diaspora, care diferă de la țară la țară. Pe site-ul alegerilor europene veți găsi informații despre cum puteți vota, știri și rezultatele alegerilor din 2019.

Spre exemplu, în România, urnele se deschid duminică, 26 mai 2019

Alegătorii sunt arondați unei secții de votare, în funcție de domiciliu sau reședință. Listele de alegători sunt întocmite în avans.

Totuși, votul la altă secție de votare este posibil. Conform Art. 13(1) şi (6) din Legea nr. 33/2007 privind organizarea şi desfăşurarea alegerilor pentru Parlamentul European, cu modificările şi completările ulterioare, alegătorii (români sau din alt stat membru) pot vota la orice altă secție de votare decât aceea unde sunt arondați, dacă în ziua votului se află în altă localitate decât cea de reședință. Președintele secției de votare trebuie sa-i înregistreze pe listele suplimentare de alegători.

Cetățenii români care locuiesc într-o altă țară din UE au dreptul să voteze fie pentru candidații din România în secțiile de votare organizate în cadrul ambasadelor sau consulatelor, fie pentru candidații din țara de reședință.

Pentru mai multe detalii, urmăriți infograficul de mai jos

Foto: Parlamentul European

Alegeri naționale planificate în jurul alegerilor europene

  • Estonia Alegeri legislative: 3 martie
  • Slovacia Alegeri prezidențiale: 9 martie
  • Finlanda Alegeri legislative: 14 aprilie
  • Lituania Alegeri prezidențiale: 12 mai
  • Belgia Alegeri legislative și regionale: 26 mai

Câți membri din România sunt aleși pentru Parlamentul European?
În 2019, alegătorii vor alege 33 de membri pentru Parlamentul European, unul în plus față de alegerile din 2014.

Cum vor fi aleși membrii Parlamentului European în România?

Conform legislației europene, toate țările trebuie să utilizeze un sistem de vot care să asigure o reprezentare proporțională, ceea ce înseamnă că numărul de deputați aleși de la fiecare partid politic depinde de numărul de voturi obținut de partid.

România folosește un sistem de liste închise, care nu permite modificarea numărului de ordine a candidaților pe listă.

Cine sunt candidații? Pentru ce partide politice pot vota?

Partidele politice ori candidații independenți care vor să candideze la alegerile pentru Parlamentul European trebuie să se înregistreze la autoritatea națională electorală cu cel puțin 60 de zile înainte de data alegerilor. Lista completă a candidaților va fi disponibilă pe pagina autorităților, după ce perioada de înscriere se încheie: http://www.roaep.ro/legislatie/legislatie-electorala/alegerea-parlamentului-european/

PREGĂTIRI PENTRU ALEGERILE EUROPENE – DATE CHEIE
  • Ultima plenară a actualului Parlament
Activitatea celei de a 8-a legislaturi a Parlamentului European ia sfârșit pe 18 aprilie 2019. În perioada 23-26 mai, cetățenii din toate state membre își vor alege, prin vot direct, deputații care vor forma noul Parlament.

În următoarele sesiuni plenare, Parlamentul, în forma sa actuală (751 de deputați din 28 de state membre), va dezbate și vota cu privire la propuneri legislative esențiale, inclusiv măsuri de urgență pentru a evita orice efect puternic negativ asupra cetățenilor în urma retragerii Regatului Unit din UE. Mai mult, dezbaterile pe tema „Viitorul Europei” susținute de deputați în plenul Parlamentul European cu liderii UE vor continua până în ultima sesiune.

Negocierile în curs cu statele membre asupra propunerilor legislative vor fi suspendate la finele lunii februarie. Dacă nu se va ajunge la un acord, Parlamentul poate vota asupra poziției sale și poate încheia prima lectură, urmând ca următorul Parlament să continue lucrările.

  • Retragerea Regatului Unit din UE

În 29 martie 2019, Regatul Unit va înceta să mai fie membru al Uniunii Europene, iar mandatele celor 72 de deputați britanici se vor încheia.

Pentru a intra în vigoare, acordul de retragere a Regatului Unit din Uniunea Europeană va necesita aprobarea Parlamentului European cu o majoritate simplă a voturilor exprimate (Articolul 50 alineatul (2) din Tratat). Puteți afla aici mai multe informații despre dezbaterile și rezoluțiile Parlamentului cu privire la Brexit.

  • Dezbaterea candidaților cap de listă

Pe 15 mai la ora 21.00 (urmează a fi confirmat), Parlamentul European va găzdui dezbaterea candidaților cap de listă în sala plenară din Bruxelles. Dezbaterea va fi organizată și transmisă de către Eurovision – Uniunea Europeană de Radio și Televiziune. Jurnaliștii acreditați vor putea urmări dezbaterea în sala plenară și în săli special amenajate în acest scop.

  • Zilele alegerilor în Bruxelles

Facilități media și audio-vizuale vor fi deschise pentru jurnaliștii acreditați pe parcursul săptămânii alegerilor și în ziua imediat următoare serii finale a alegerilor (23-27 mai). Duminică 26 mai, sala plenară va fi în mijlocul acțiunii pentru sondajele de opinie naționale, pentru rezultatele parțiale, pentru proiecțiile componenței viitorului Parlament, cât și pentru declarații ale candidaților.

ALTE INFORMAȚII CU PRIVIRE LA ALEGERILE EUROPENE DIN 23-26 MAI PUSE LA DISPOZIȚIA CETĂȚENILOR DE CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN

Sondaje de opinie în toate statele membre
Parlamentul publică periodic sondaje Eurobarometru prin care sunt monitorizate așteptările și preocupările cetățenilor, precum și intențiile de vot.

serie de sondaje Eurobarometru dedicate Parlamentului măsoară interesul europenilor pentru alegerile din 2019 și opiniile lor referitoare la proiectul european. Analize post-electorale detaliate vor completa aceste sondaje pentru a înțelege mai bine comportamentul de vot al cetățenilor.

Sondajele din aprilie și septembrie 2018 arată creșterea susținerii pentru UE

Sondajele Parlamentului European din 2018 confirmă creșterea constantă a susținerii cetățenilor pentru Uniunea Europeană. Realizat în septembrie 2018, cu participarea a peste 27.000 cetățeni din cele 28 de state membre, a arătat următoarele:

  • 62% dintre cetățeni cred că apartenența tarii lor la UE este un lucru bun, în timp ce două treimi dintre respondenți (68%) sunt convinși că tara lor beneficiază de statutul de membru al UE. Este cel mai bun rezultat în această privință din 1983.
  • 66% dintre europenii participanți la sondaj ar vota ca tara lor să rămână membru al UE (majoritatea în toate statele membre), doar 17 % ar opta pentru a părăsi Uniunea, iar 17% sunt indeciși.
  • 41% dintre respondenți știu deja data următoarelor alegeri europene, iar 51% sunt interesați de acestea.

Foto: Parlamentul European

Prioritățile pe care participanții la sondaj ar dori să le vadă pe agenda de dezbateri a campaniei electorale au evoluat în ultimele 6 luni. Imigrația este în topul listei de priorități în septembrie, (50%), urmată de economie (47%) și șomajul în rândul tinerilor (47%), în timp de combaterea terorismului s-a mutat de pe locul unu pe locul patru în lista de priorități (44%).

Următorul sondaj Eurobarometru va fi publicat pe 10 aprilie

Sondaje electorale și prognoze asupra compoziției următorului Parlament

De asemenea, începând cu 18 februarie, serviciile Parlamentului vor publica prognoze asupra compoziției următorului Parlament, inclusiv cifre pentru fiecare țară, în baza evoluției intențiilor de vot. Înainte de alegeri, sondaje privind intențiile de vot vor fi publicate odată la două săptămâni și apoi săptămânal în luna care precede alegerile, într-o secțiune specială a acestui briefing de presă.

Zilele provizorii de publicare:

  • 18 și 27 februarie
  • 14 și 28 martie
  • 11 și 29 aprilie
  • 8, 16 și 21 mai

Conţinut multimedia şi servicii audiovizuale gratuite pentru presă

Deoarece Parlamentul European consideră că rolul presei este esențial pentru informarea cetățenilor cu privire la procesul privind organizarea și desfășurarea alegerilor europarlamentare, acesta pune la dispoziția mass-media o gamă largă de instrumente și servicii multimedia gratuite și actualizate pentru a facilita accesul presei la informații despre activitățile PE în pregătirea alegerilor europene.

Studio Agora

Foto: Studio TV al Parlamentului European în Bruxelles/Parlamentul European-Centrul de Presă

   

Printre aceste instrumente sunt opțiuni de streaming și embedding, acces la camera și studio de înregistrare pentru TV și radio.

  • Conținut multimedia

Jurnaliștii au acces la resurse importante de conținut multimedia de calitate foarte bună și gata pentru utilizare – de la comunicate de presă la subiecte de știri la video, infografice, fotografii. Puteți găsi aici mai multe despre aceste resurse.

  • Serviciile audio – video

Parlamentul pune la dispoziţie transmisii live ale şedinţelor plenare şi ale reuniunilor comisiilor, prin satelit sau online, la calitate care permite atât difuzare online cât şi radio – TV. Acestea sunt disponibile în Centrul Multimedia. Sunt la dispoziţie, de asemenea, servicii şi echipamente precum studio-uri radio şi TV, echipe ENG şi reportaje foto. Toate aceste informaţii se găsesc aici.

  • Informații de background

Serviciul de Cercetare al Parlamentului European (EPRS) oferă publicului larg informații independente și obiective despre toate domeniile europene.

Studiile, briefingurile și fișele tehnice ale EPRS sunt disponibile pe paginile web ale EPRS și într-o aplicație mobilă.

De asemenea, baza de date cu grafice a EPRS oferă o colecție gratuită de grafice, ilustrații, tabele și hărți cu date statistice (trebuie însă menționat Serviciul de cercetare al Parlamentului European ca sursă a acestora). Imaginile au fost create de EPRS pe baza unor informații statistice din sursele menționate în grafic.

  • Acreditare și Contacte utile pentru jurnaliştii care acoperă activităţile Parlamentului European

Detalii pentru jurnaliști despre posibilitatea de înregistrare la dezbaterea candidaților „cap de listă” din 15 mai și/sau despre accesul în incinta Parlamentului European în timpul zilelor electorale și în timpul nopții vor fi făcute publice aici

Serviciul purtătorului de cuvânt, precum și ofițerii de presă ai fiecărui stat membru din cadrul Serviciului de Presă al PE pot fi contactați aici.

 

CE URMEAZĂ DUPĂ ALEGERILE EUROPENE?

În zilele imediat următoare anunțării rezultatelor, deputații noului Parlament formează grupuri politice. Distribuția forțelor politice în noul Parlament poate determina constituirea unor noi alianțe și crearea unor noi grupuri. La prima sa ședință plenară, noul Parlament își alege președintele. Parlamentul alege apoi noul președinte al Comisiei Europene și, ulterior, examinează și aprobă întreaga Comisie.

Formarea următorului Parlament

Începând cu 27 mai, noii deputați aleși vor începe negocierile pentru a forma grupurile politice. Un număr de 25 de deputați provenind din cel puțin un sfert din statele membre este necesar pentru formarea unui grup politic.

Pe 2 iulie va începe a noua legislatură a Parlamentului, iar deputații se vor întâlni pentru sesiunea constitutivă din Strasbourg. Deputații își vor alege Președintele, cei 14 Vicepreședinți și 5 Chestori, și vor decide asupra numărului și componenței comisiilor parlamentare.

Numărul deputaților în Parlamentul European după Brexit și după alegerile din 2019 se va reduce la 705.

În februarie 2018, deputații europeni au votat reducerea numărului de locuri pentru următoarele alegeri europene din mai 2019. Ținând seama de plecarea celor 73 de deputați britanici, deputații europeni doresc să reducă numărul de locuri din Parlamentul European de la 751 la 705. Această reducere determină  o marjă disponibilă pentru viitoare posibile extinderi ale Uniunii.

Foto: Parlamentul European

Formarea următoarei Comisii

Statele membre vor numi un candidat pentru postul de Președinte al Comisiei Europene, în conformitate cu rezultatele alegerilor europene. Mai mult, Parlamentul trebuie să-și dea acordul asupra noului Președinte al Comisiei prin majoritate absolută a voturilor (jumătate plus unu din numărul total al deputaților). În cazul în care candidatul nu obține majoritatea necesară, statele membre trebuie să propună un alt candidat în termen de o lună (Consiliului European hotărând cu majoritate calificată). Mai multe informații.

Foto: Parlamentul European

Continue Reading

ALEGERI EUROPENE 2019

Sondaj INSCOP: PSD și PNL, aproape la egalitate în intenția alegătorilor români cu 100 de zile înainte de scrutinul pentru Parlamentul European din 23-26 mai

Published

on


Ultimul sondaj INSCOP Research relevă că PSD și PNL se află aproape la egalitate în intenția de vot pentru alegerile europarlamentare. Sondajul a fost realizat în perioada 21 ianuarie – 5 februarie 2019, la cererea Fundației Konrad Adenauer, se arată într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Comparativ cu luna noiembrie 2018, se remarcă o scădere cu 2,9% a celor care declară că sigur nu vor vota, în contextul în care apropierea alegerilor pentru Parlamentul European duce la creșterea interesului pentru scrutinul din mai.

În ceea ce privește opțiunile de vot ale românilor, la întrebarea generică – Dacă duminica viitoare s-ar organiza alegeri pentru Parlamentul European, și ar candida următoarele partide, cu candidaţii cărui partid sau alianţă aţi vota?29,7% dintre respondenți nu s-au hotărât cu cine vor vota, 11,7% declară ferm că nu vor merge la vot, iar 4,1% nu știu sau nu au răspuns la această întrebare.

Dintre românii care își exprimă o opțiune de vot, reprezentând 54,5% din eșantion, 27,8% intenționează să voteze cu PSD, iar 26,7% cu PNL. Urmează USR cu 10%, ALDE cu 9,2% și PLUS cu 7%. De precizat că sondajul a fost demarat înainte de finalizarea negocierilor dintre USR și PLUS pentru formarea Alianței 2020, motiv pentru care cele două formațiuni au fost testate separat. Ar mai depăși pragul electoral Pro România, care este cotată cu 6,6% din intenția de vot, și UDMR care ar obține 5,1%. Pentru PMP și-au exprimat intenția de vot doar 4,4% dintre respondenți, în timp ce 1,5% au ales PNȚCD și 0,8% DEMOS.

Comparativ cu luna noiembrie 2018, procentele cu care este cotat PSD rămân aproape neschimbate  (27,4% în noiembrie, față de 27,6% în ianuarie – februarie), în timp ce PNL câștigă 2,6 procente din intenția de vot. Celelalte partide nu înregistrează evoluții majore.

Opțiunile de vot publicate în cadrul acestui studiu sociologic reflectă opiniile alegătorilor raportate la un eșantion reprezentativ de aproape 55% din populația cu drept de vot rezidentă în România. La alegerile europarlamentare din luna mai 2019, intenția de vot va fi influențată suplimentar de numeroși factori precum activitatea partidelor politice, evenimente de impact pe agenda publică, lista finală de candidați pe care o va prezenta fiecare partid, prezența efectivă la urne în ziua votului sau volumul voturilor din afara țării.

Conform datelor prezentate, cel puțin șase partide și alianțe politice românești au șanse ridicate de a trece pargul electoral și a trimite reprezentanți în Parlamentul European.

Sondajul Inscop Research a fost realizat în perioada 21 ianuarie – 5 februarie 2019, la cererea Fundației Konrad Adenauer pe baza unui chestionar aplicat de operatorii de interviu la domiciliul respondenţilor. Volumul eșantionaului, de tip multi-stratificat, probabilistic, a fost de 1080 persoane, reprezentativ pentru populația neinstituționalizată a României, cu vârsta de 18 ani și peste. 
Disponibilitatea românilor de a se prezenta la urne la alegerile europarlamentare din luna mai a fost măsurată pe o scală de la 1 la 10, în care nota 1 înseamnă ”sigur nu voi vota”, iar nota 10 înseamnă ”sigur voi vota”. 11,7% dintre respondenți au ales varianta 1, 3,7% varianta 2, 4,4% varianta 3, 3,7% varianta 4. Varianta 5 a fost aleasă de 7,9% dintre respondenți, în timp ce pentru varianta 6 au optat 5,4% dintre români, pentru varianta 7 7,5%, iar pentru varianta 8 11,2%. 10,3% dintre respondenți au ales varianta 9, în timp ce doar 26,1% au declarat că vor merge sigur să voteze. 8,2% reprezintă non-răspunsuri.
Prezentarea grafică a datelor poate fi descărcată aici.

Continue Reading
Advertisement

Facebook

Advertisement

Trending