Connect with us

ALEGERI EUROPENE 2019

Sesiune plenară în Strasbourg. Ce subiecte au pe agendă deputații europeni cu aproape 100 de zile înainte de alegerile europarlamentare

Published

on

Săptămâna aceasta are loc cea de-a doua sesiune plenară (11-14 februrie) din anul 2019 la Strabourg cu aproximativ 100 de zile înainte de alegerile europarlamentare. Europarlamentarii vor dezbate  teme importante aflate pe ordinea de zi, precum: Viitorul Europei, Protecție Civilă, Acordul de liber schimb dintre UE și Singapore, Investiții Regionale, Analizarea atentă a investițiilor străine, Micșorarea comisioanelor pentru plățile transfrontaliere din UE aflate în afara zonei euro, Combaterea percepției negative la adresa comunității rome.

CaleaEuropeană.ro va transmite LIVE și va relata prin corespondență cele mai importante evenimente ale sesiunii plenare.

Agenda sesiunii plenare:

1.Dezbatere despre viitorul Europei cu Prim-ministrul Italiei, Giuseppe Conte

Deputații vor avea un schimb de opinii asupra viitorului Europei cu Prim-ministrul Italiei, Giuseppe Conte, marți la ora 17.00 (18.00 ora României). 

2. Protecție civilă – punerea în comun a resurselor pentru o mai bună reacție în fața dezastrelor

Modernizarea mecanismului european de protecție civilă, ale cărui limite au fost testate în timpul incendiilor forestiere, furtunilor și inundațiilor din 2017-2018, va fi supusă la vot marți. Noile reglementări, convenite informal cu Consiliul în decembrie, vor ajuta statele membre să poată răspunde mai rapid și mai eficient în fața dezastrelor naturale și celor provocate de om, printr-o modalitate mai eficientă de punere în comun a instrumentelor de protecție civilă.

Parlamentul propune de asemenea înființarea unei rezerve de resurse „RescEU”, cum ar fi avioane-cisternă folosite în incendiile forestiere, pompe de mare capacitate, spitale de campanie și echipe medicale de urgență, ce pot fi activate în orice caz de urgență. RescEU va interveni atunci când statele membre nu au suficiente resurse pentru a putea răspunde unui dezastru.

3. Acordul de liber schimb dintre UE și Singapore supus aprobării

Parlamentul va decide miercuri dacă va aproba acordurile de liber schimb și de protecție a investițiilor dintre UE si Singapore. Servind drept model pentru acorduri de schimb ulterioare între UE și țările din sud-estul Asiei, acest acord de liber schimb va elimina practic toate tarifele între cele două părți pe parcursul următorilor cinci ani. Acordul va oferi posibilitatea de liber schimb în domeniul serviciilor, va proteja produsele unice europene si va deschide piața de achiziții din Singapore companiilor europene. Acordul include o consolidare a drepturilor muncii și de protecție a mediului.

4.UE trebuie să continue investițiile în toate regiunile pentru a stimula coeziunea economică și socială

Deputații vor vota asupra regulilor UE de finanțare pentru perioada 2021-2027 și intenționează să se opună reducerii fondurilor dedicate regiunilor. Proiectul de rezoluție ce conține noi obiective menite să sprijine inovarea, digitalizarea, tranziția energetică, educația și accesul la asistență medicală pe întregul teritoriu european va fi dezbătut miercuri dimineața și votat la ora prânzului.

Regulile de finanțare și suma totală trebuie menținute la nivelul actual, în conformitate cu cifrele propuse de Comisia pentru dezvoltare regională, cu un buget total de €378.1 miliarde (cu 14% mai mult decât propunerea Comisiei de €330.6 miliarde) pentru perioada 2021-2027.

5. UE va analiza mai atent investițiile străine directe

Parlamentul va vota joi asupra creării primului instrument la nivelul UE menit să verifice investițiile străine directe pe criterii de securitate pentru a proteja sectoarele strategice În timp ce UE rămâne deschisă investițiilor, este nevoie de verificarea investițiilor străine directe din exterior pentru a nu pune în pericol interesele strategice ale UE.

Propunerea protejează astfel industriile strategice, precum furnizarea de apă, transport sau comunicații, și tehnologii printre care semiconductorii, inteligenta artificială și robotica.

6. Deputații vor vota asupra micșorării comisioanelor pentru plățile transfrontaliere din UE aflate în afara zonei euro

Băncile ar trebui să perceapă comisioane egale pentru plăți transfrontaliere în euro și plăți interne, și să ofere mai multă transparență privind comisioanele de conversie monetară. În votul de joi, deputații intenționează să pună capăt discriminării suferite de utilizatorii de servicii de plăți din UE dar care nu aparțin zonei euro.

În timp ce consumatorii din zona euro beneficiază de „spațiul unic de plăți în euro” (SEPA), cei care se află în afara acesteia continuă să plătească comisioane mai mari pentru plățile transfrontaliere în euro. Noile măsuri, convenite deja la nivel informal cu Consiliul UE, vor proteja de asemenea consumatorii împotriva tarifelor excesive și arbitrare asociate schimburilor valutare și vor asigura informații asupra sumei de plată atât în moneda locală, cât și în moneda utilizată de contul lor.

Foto: Agenda Sesiunii Plenare

7. Mai multe eforturi pentru combaterea percepției negative la adresa comunității rome

PE va cere UE și statelor membre să depună mai multe eforturi în lupta împotriva atitudinilor “anti-țigănești” și să implementeze măsuri concrete pentru promovarea incluziunii romilor. Deputații vor vota marți o rezoluție ca urmare a dezbaterii din plen care a avut loc pe 30 ianuarie. Textul provizoriu denunță încălcările sistematice ale drepturilor omului la care este supusă în continuare comunitatea romă din UE. Deputații își exprimă de asemenea îngrijorarea față de problemele cu care se confruntă romii în domeniile educației, ocupării forței de munca, locuințelor și accesului la asistență medicală.

Alte subiecte pe ordinea de zi:

Rapoarte ale deputaților români Rapoarte ale deputaților români

Oceanul Arctic – plan pe termen lung pentru prevenirea pescuitului nereglementat; raportor Norica Nicolai (ALDE, România); vot marți.

Proiectului de recomandare Bosnia și Herțegovina – deputații își exprimă îngrijorarea asupra ritmului lent al reformelor legate de integrarea europeană; raportor Cristian Dan Preda (EPP, România); dezbatere marți, vot miercuri.

CaleaEuropeană.ro va transmite LIVE și va relata printr-o corespondență specială, dedicată prezentării programului de lucru al președinției României la Consiliul UE, cele mai importante evenimente ale sesiunii plenare.

Diana Zaim este foto jurnalist, premiată în cadrul #România@10EU, concurs de fotografie organizat cu ocazia a 10 ani de la aderarea la Uniunea Europeană. Studentă la secția germano-portugheză în cadrul Universității din București și pasionată de promovarea valorilor europene, Diana este parte a comunității Model European Union, inițiative care au ca scop aprofundarea cunoașterii cu privire la rolul și funcționarea Uniunii Europene.

Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

ALEGERI EUROPENE 2019

Comisarul Corina Crețu: ”Banii europeni au îmbunătățit direct calitatea vieții bucureștenilor din Sectorul 3”

Published

on

© Corina Cretu/ Facebook

Comisarul european pentru politică regională Corina Crețu a apreciat marți beneficiile pe care le-au adus fondurile europene în direcția îmbunătățirii calității vieții în București.

Într-o conferinţă de presă comună cu primarul Sectorului 3, Robert Negoiţă, comisarul european a avut cuvinte de apreciere la adresa Primăriei Sectorului 3 privind atragerea fondurilor europene pentru reabilitarea termică a blocurilor și a punctat că  ”banii europeni au îmbunătățit direct calitatea vieții bucureștenilor din Sectorul 3”.

”Sectorul 3 este, de departe, campion în atragerea fondurilor europene pentru reabilitare termică, ceea ce a îmbunătățit direct calitatea vieții cetățenilor. Rezultatul este vizibil chiar în factura de energie pe care fiecare bucureștean o plătește, costurile aferente fiind mult diminuate. Astfel de proiecte sunt exemple cât se poate de clare ale modului în care românii beneficiază de apartenența la Uniunea Europeană”, a declarat Corina Crețu, candidat din partea formațiunii Pro România la alegerile pentru Parlamentul European.

”Prin politica de coeziune s-au făcut și se fac investiții importante în București, care ajută în mod nemijlocit la dezvoltarea economică și, drept consecință, la creșterea standardului de viață din Capitală. Proiectele puse în aplicare prin fondurile europene atrase au crescut eficiența energetică a blocurilor de locuințe, precum și a clădirilor publice în Sectorul 3”, a mai adăugat Corina Crețu.

Corina Crețu a felicitat regiunea București-Ilfov, despre care a spus că este cel mai important motor al economiei naționale. În ceea ce privește fondurile europene atrase, sunt 90 de proiecte care urmăresc creșterea eficienței energetice a 48.000 de apartamente din București. ”În mod specific, Sectorul 3 este beneficiarul principal al acestor investiții importante, cu 76 de proiecte selectate”, a mai adăugat comisarul european.

”Bazându-ne pe experiența de până acum, e important să existe o cooperare strânsă între municipalitate, sectorare și județul Ilfov, pentru a ne asigura că Bucureștiul beneficiază din plin de oportunitățile următoarei perioade de programare, 2021 – 2027. Comisia Europeană a propus o alocare de 30,6 miliarde pentru investiții în România, ceea ce reprezintă o oportunitate importantă pentru România și pentru capitală. În acest sens, Bucureștiul trebuie să înceapă pregătirea investițiilor următoare, iar autoritățile să gândească strategic viitoarele proiecte”, a conchis Corina Crețu.

Alături de Victor Ponta, Corina Crețu deschide lista candidaților PRO România pentru Parlamentul European.

Continue Reading

ALEGERI EUROPENE 2019

Manfred Weber, promisiune majoră împotriva Rusiei și a Angelei Merkel: Dacă voi ajunge președinte al Comisiei Europene, voi face tot posibilul pentru a bloca gazoductul Nord Stream 2

Published

on

©️ Calea Europeană/ Diana Zaim

Candidatul PPE la funcția de președinte al Comisiei Europene, Manfred Weber, a declarat marți că va face tot ce poate pentru a opri proiectul gazoductului Nord Stream 2 dacă va ajunge în fruntea executivului european, transmite DPA, citând un interviu acordat de acesta pentru cotidianul polonez Polska Times.

Aflat la Atena pentru a-și prezenta un plan în 12 puncte privind viziunea sa la șefia Comisiei Europene, Weber a declarat că nu ar fi în interesul Uniunii Europene să îşi crească dependenţa de gazul rusesc. Prin conducta Nord Stream 2, pe sub Marea Baltică, ar urma să se transporte anual 55 de miliarde de metri cubi de gaze naturale din Rusia în Germania.

Sunt împotriva acestui proiect. El nu este în interesul Uniunii Europene, deoarece va crește dependența sa de materiile prime rusești. Și avem nevoie de o mai mare independență față de gazul rusesc. Ca șef al Comisiei Europene, voi folosi toate prevederile pentru a bloca Nord Stream 2. (…) Voi face totul ca să se întâmple”, a promis acesta.

Manfred Weber a făcut declarații similare și în luna martie, atunci când s-a aflat la București pentru a participa la Summitul liderilor locali și regional din PPE, unde și-a prezentat programul politic pentru Europa.

Sunt de părere că trebuie oprit proiectul Nord Stream 2. În astfel de vremuri în care negocierile cu Rusia sunt atât de complicate încât nu ar trebui să facem astfel de proiecte. Până la urmă, este un proiect politic, nu unul economic și trebuie să ne asigurăm că acesta nu va fi pus în practică”, a afirmat atunci Manfred Weber, membru al Uniunii Creștin Sociale din Bavaria și actual lider al grupului PPE în Parlamentul European, acesta fiind susținut chiar de cancelarul german Angela Merkel în candidatura sa la președinția Comisiei Europene, pentru care a fost învestit la Congresul PPE de la Helsinki din noiembrie 2018.

Proiectul Nord Stream 2 a tulburat din nou apele, atât în interiorul Uniunii Europene, cât și la nivelul relației transatlantice. În luna februarie, președinția României la Consiliul UE și Parlamentul European au încheiat acordul privind revizuirea directivei pentru importul de gaze naturale, un text legislativ care stipulează ”principiile legislației UE în materie de energie vor fi aplicate tuturor conductelor de gaz din și înspre țările terțe”.

Potrivit propunerii, regulile UE privind piața gazului vor fi aplicate conductelor care provin sau care sunt direcționate către țările terțe, în condițiile în care dosarul directivei a tensionat alianța franco-germană din cauza afacerii gazoductului Nord Stream 2 dintre Germania și Rusia și prin care Polonia, România și alte state est-europene au căutat și au reușit să întărească regulile europene, norme care nu blochează proiectul ruso-german, dar prin care se asigură că țările terțe precum Rusia să nu poată ocoli legislația UE.

La momentul respectiv, cancelarul Angela Merkel a vorbit la telefon cu premierul Viorica Dăncilă pentru a opri evoluția acestui text în defavoarea proiectului energetic ruso-german, însă acest lucru nu s-a înfăptuit.

Ulterior, Merkel a anunțat că parteneriatul franco-german este cel care a făcut posibil un compromis. Apoi, de la prezidiul Conferinței de Securitate de la München, Angela Merkel s-a referit ”Rusia, stat partener” și nu a ocolit nici problema sensibilă a dependenței europene de gazul rusesc.

O moleculă de gaz rusesc rămâne o moleculă de gas rusesc, fie că este transportat via Ucraina sau via Marea Baltică”, a spus cancelarul german, referindu-se că această problemă merge dincolo de dezbaterea privind Nord Stream 2.

Discuția de pe marginea construcției gazoductului Nord Stream 2, deși reprezintă o afacere bilaterală ruso-germană, a devenit o problemă europeană și euro-atlantică. Astfel, tot la München, replica indirectă pentru Angela Merkel a venit din partea vicepreședintelui SUA, Mike Pence.

Nu putem asigura securitatea aliaților noștri în Occident în timp ce ei sunt dependenți de Est”, a afirmat Pence atunci.

De altfel, reamintim că și tensiunile de la summitul NATO de anul trecut dintre Donald Trump și Angela Merkel au avut la bază declarații anterioare ale președintelui american cu privire la faptul că Germania ”este prizoniera Rusiei” în contextul înțelegerii Nord Stream 2.

 

Continue Reading

ALEGERI EUROPENE 2019

Nathalie Loiseau, candidatul cap de listă al partidului lui Emmanuel Macron la europarlamentare, s-a aflat în 1984 pe o listă a extremei drepte la alegerile studenţeşti

Published

on

Candidatul cap de listă al partidului lui Emmanuel Macron la alegerile europene, Nathalie Loiseau, a recunoscut marţi “o adevărată prostie” după polemica declanşată de prezenţa ei, în 1984, pe o listă a extremei drepte la alegerile studenţeşti, relatează AFP.

“Să te afli pe o listă unde sunt oameni de extremă dreaptă, este o adevărată prostie, este o greşeală a tinereţii, o regret”, a declarat candidata partidului La Republique en Marche (LREM) pentru France Info, scrie Agerpres.

Nathalie Loiseau, fost ministru al afacerilor europene, a fost întrebată despre dezvăluirile site-ului de informaţii Mediapart potrivit cărora, în ianuarie 1984, a candidat în alegeri la universitatea de Ştiinţe politice din Paris, pe lista “comisiei paritare” a Uniunii studenţilor de dreapta (UED), sindicat născut din cenuşa GUD (Grupul uniunii pentru apărare, sindicat al studenţilor de extremă dreapta în prezent dizolvat).

Loiseau, cea care a renunțat luna trecută la poziția de ministru pentru a candida la alegerile europene, s-a remarcat recent prin faptul că a declarat că şi-a numit pisica „Brexit” pentru că aceasta este indecisă, făcând aluzie la incertitudinea care caracterizează procesul de retragere a Marii Britanii din UE.

Aceasta principala candidată a La Republique En Marche, partidul preşedintelui francez Emmanuel Macron, la alegerile europarlamentare şi va concura direct cu lidera de extremă-dreapta Marine Le Pen.

Continue Reading
Advertisement

Facebook

Advertisement

Trending