Premierul spaniol Pedro Sánchez a transmis joi un mesaj ferm secretarului general al NATO, Mark Rutte, în care respinge propunerea de a majora cheltuielile de apărare ale statelor membre la 5% din PIB, calificând obiectivul drept „nerezonabil”, informează Politico.
Într-o scrisoare citată de Politico, Sánchez afirmă că „Spania nu poate să își asume un obiectiv specific de cheltuieli raportat la PIB” în cadrul summitului NATO care va avea loc săptămâna viitoare la Haga, în Olanda.
„Pentru Spania, asumarea unei ținte de 5% nu doar că ar fi nerezonabilă, ci și contraproductivă, deoarece ne-ar îndepărta de un nivel optim de cheltuieli și ar împiedica eforturile UE de consolidare a ecosistemului său de securitate și apărare”, a scris premierul spaniol.
Spania a fost în 2023 cel mai mic contributor la apărare din cadrul alianței NATO, cu cheltuieli sub pragul actual de 2% din PIB. Totuși, în aprilie, guvernul Sánchez a anunțat o creștere cu 10,5 miliarde de euro a bugetului apărării în 2025, pentru a îndeplini ținta de 2%.
În scrisoarea transmisă lui Rutte, premierul spaniol a cerut „o formulă mai flexibilă” pentru noua țintă de cheltuieli, una care să o lase opțională sau să excludă Spania de la aplicare. „Suntem pe deplin angajați față de NATO”, a subliniat Sánchez, „dar atingerea unei ținte de 5% ar fi incompatibilă cu statul nostru social și cu viziunea noastră despre lume”. În opinia sa, o astfel de cheltuială ar necesita reduceri ale serviciilor publice și renunțări la investițiile pentru tranziția verde.
Potrivit estimărilor guvernamentale, atingerea pragului de 5% ar presupune pentru Spania o majorare anuală a bugetului apărării cu 80 de miliarde de euro – aproape jumătate din ceea ce statul cheltuiește pentru pensii.
Spania estimează că pentru a-și acoperi nevoile reale de apărare, ar fi necesar un buget echivalent cu 2,1% din PIB.
Planul discutat în cadrul NATO presupune ca 3,5% din PIB să fie direcționat către cheltuieli directe de apărare (tancuri, avioane, sisteme antiaeriene, trupe), iar restul de 1,5% să acopere infrastructura de sprijin (poduri, porturi, căi ferate, aeroporturi), necesară pentru mobilizarea rapidă a forțelor și pregătirea societăților pentru un posibil atac.
Polonia și statele baltice – Estonia, Letonia și Lituania – și-au anunțat deja sprijinul pentru noul prag de 5%, iar Mark Rutte a declarat că „majoritatea aliaților sunt pregătiți să susțină obiectivul”. De asemenea, la începutul lunii iunie, Suedia și Țările de Jos au declarat că își propun să îndeplinească noul obiectiv.
Totuși, Spania nu este singura țară care ezită. Belgia, Canada și Italia se confruntă la rândul lor cu dificultăți majore în a-și majora rapid bugetele de securitate. Noua țintă de cheltuieli trebuie aprobată în unanimitate de statele membre NATO.
Rămâne de stabilit și termenul-limită pentru atingerea noii ținte. Inițial, a fost avansat anul 2032, dar Rutte a avertizat că Rusia ar putea fi pregătită să lanseze un atac asupra teritoriului NATO până în 2030, accelerând astfel presiunea pentru un angajament rapid.
