NATO
Spania ar putea bloca adoptarea noii ținte de cheltuieli pentru apărare a NATO: Ar fi nerezonabilă și contraproductivă
Published
4 weeks agoon

Premierul spaniol Pedro Sánchez a transmis joi un mesaj ferm secretarului general al NATO, Mark Rutte, în care respinge propunerea de a majora cheltuielile de apărare ale statelor membre la 5% din PIB, calificând obiectivul drept „nerezonabil”, informează Politico.
Într-o scrisoare citată de Politico, Sánchez afirmă că „Spania nu poate să își asume un obiectiv specific de cheltuieli raportat la PIB” în cadrul summitului NATO care va avea loc săptămâna viitoare la Haga, în Olanda.
„Pentru Spania, asumarea unei ținte de 5% nu doar că ar fi nerezonabilă, ci și contraproductivă, deoarece ne-ar îndepărta de un nivel optim de cheltuieli și ar împiedica eforturile UE de consolidare a ecosistemului său de securitate și apărare”, a scris premierul spaniol.
Spania a fost în 2023 cel mai mic contributor la apărare din cadrul alianței NATO, cu cheltuieli sub pragul actual de 2% din PIB. Totuși, în aprilie, guvernul Sánchez a anunțat o creștere cu 10,5 miliarde de euro a bugetului apărării în 2025, pentru a îndeplini ținta de 2%.
În scrisoarea transmisă lui Rutte, premierul spaniol a cerut „o formulă mai flexibilă” pentru noua țintă de cheltuieli, una care să o lase opțională sau să excludă Spania de la aplicare. „Suntem pe deplin angajați față de NATO”, a subliniat Sánchez, „dar atingerea unei ținte de 5% ar fi incompatibilă cu statul nostru social și cu viziunea noastră despre lume”. În opinia sa, o astfel de cheltuială ar necesita reduceri ale serviciilor publice și renunțări la investițiile pentru tranziția verde.
Potrivit estimărilor guvernamentale, atingerea pragului de 5% ar presupune pentru Spania o majorare anuală a bugetului apărării cu 80 de miliarde de euro – aproape jumătate din ceea ce statul cheltuiește pentru pensii.
Spania estimează că pentru a-și acoperi nevoile reale de apărare, ar fi necesar un buget echivalent cu 2,1% din PIB.
Planul discutat în cadrul NATO presupune ca 3,5% din PIB să fie direcționat către cheltuieli directe de apărare (tancuri, avioane, sisteme antiaeriene, trupe), iar restul de 1,5% să acopere infrastructura de sprijin (poduri, porturi, căi ferate, aeroporturi), necesară pentru mobilizarea rapidă a forțelor și pregătirea societăților pentru un posibil atac.
Polonia și statele baltice – Estonia, Letonia și Lituania – și-au anunțat deja sprijinul pentru noul prag de 5%, iar Mark Rutte a declarat că „majoritatea aliaților sunt pregătiți să susțină obiectivul”. De asemenea, la începutul lunii iunie, Suedia și Țările de Jos au declarat că își propun să îndeplinească noul obiectiv.
Totuși, Spania nu este singura țară care ezită. Belgia, Canada și Italia se confruntă la rândul lor cu dificultăți majore în a-și majora rapid bugetele de securitate. Noua țintă de cheltuieli trebuie aprobată în unanimitate de statele membre NATO.
Rămâne de stabilit și termenul-limită pentru atingerea noii ținte. Inițial, a fost avansat anul 2032, dar Rutte a avertizat că Rusia ar putea fi pregătită să lanseze un atac asupra teritoriului NATO până în 2030, accelerând astfel presiunea pentru un angajament rapid.
Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

You may like
La inițiativa României, Consiliul UE a impus sancțiuni împotriva a șapte persoane și trei entități responsabile de acțiuni destabilizatoare la adresa R. Moldova
Noi pași pentru întărirea Parteneriatului Strategic România-Polonia, stabiliți de miniștrii de externe Oana Țoiu și Radoslaw Sikorski
Măsurile fiscal-bugetare adoptate și cele în pregătire, discutate de premierul Bolojan cu agenția de rating S&P: Urmează măsuri pentru eficientizarea companiilor de stat și gestionarea resurselor publice
Șefa diplomației române Oana Țoiu, la prima reuniune cu omologii din UE: Presiune sporită asupra Rusiei prin noi sancțiuni, avansarea aderării R. Moldova la UE și sprijin pentru Ucraina
Banca Centrală Europeană a lansat un concurs pentru designul viitoarelor bancnote euro. Doritorii sunt invitați să își depună candidatura până la 18 august
Ministrul Dragoș Pîslaru: România nu va pierde niciun euro din componenta nerambursabilă a PNRR. Lucru revalidat de Bruxelles
NATO
Noi pași pentru întărirea Parteneriatului Strategic România-Polonia, stabiliți de miniștrii de externe Oana Țoiu și Radoslaw Sikorski
Published
2 hours agoon
July 15, 2025
Ministrul afacerilor externe Oana Țoiu a avut o întrevedere marți, la Bruxelles, cu omologul polonez, Radosław Sikorski, discuțiile relevând nivelul excelent al relației bilaterale, cu accent pe întărirea Parteneriatului Strategic România-Polonia şi a componentelor comerciale şi de apărare, informează MAE într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.
Cei doi oficiali și-au arătat determinarea de a continua coordonarea pe dimensiunea securității regionale, cu accent pe întărirea Flancului Estic al NATO, şi au mulțumit pentru contribuția militarilor români, prin detaşamentul de apărare antiaeriană din cadrul prezenței înaintate din Polonia, și a militarilor polonezi din cadrul brigăzii multinaționale de la Craiova.
În ceea ce privește consolidarea securității europene, cei doi oficiali au punctat nevoia de a continua sprijinul multidimensional în regiune și de a crește presiunea la adresa Federației Ruse. În acest sens, au reiterat susținerea pentru adoptarea cât mai rapidă a celui de-al 18-lea pachet de sancțiuni de către Uniunea Europeană.
Ministrul român a subliniat angajamentul comun al celor două state de a reduce veniturile obținute de Federația Rusă din energie, prin utilizarea plafonului prețului petrolului, sancționarea suplimentară a navelor „flotei fantomă” a Rusiei și a actorilor implicați și prin măsuri suplimentare care vizează transportul maritim al exporturilor de origine rusă.
Ministrul Oana Țoiu a exprimat interesul pentru valorificarea oportunităților oferite de fondurile europene pentru a participa, în mod coordonat, la reconstrucția Ucrainei, și parteneriatele potențiale între companiile din România și cele din Polonia. Oficialii au agreat linii viitoare de lucru privind integrarea mediului de afaceri în proiecte strategice comune, pornind de la un schimb de bune practici în asigurarea și garantarea investițiilor mediului privat în vecinătatea Uniunii Europene. În plan mai extins, ministrul român a punctat valoarea adăugată a băncilor naționale de dezvoltare în mai buna utilizare a instrumentelor financiare europene, sens în care a propus inițierea unui dialog pe această temă.
A fost, totodată, reiterat interesul comun pentru promovarea valorilor europene în vecinătatea UE, ca instrument de combatere a utilizării de către Rusia de narative maligne, cu inițiative concrete de cooperare, precum susținerea finanțării europene destinate unor proiecte cu impact tangibil, la nivelul populației (spre exemplu mass-media în limba română ca parte a unui efort mai amplu al Poloniei).
Alte elemente de calendar și invitații către delegații din Polonia menționate în întâlnire de partea română: summit-ul NATO pentru industrie din noiembrie, găzduit de România la București, și summit-ul orașelor, pentru extinderea UE, din septembrie, de la Timișoara. De asemenea, cei doi miniștri și-au exprimat interesul pentru o nouă reuniune trilaterală România-Polonia-Turcia până la finalul acestui an.
Întâlnirea a avut loc în marja Consiliului Afaceri Externe.
INTERNAȚIONAL
Trump nu mai consideră NATO o alianță învechită și afirmă că n-a terminat-o cu Putin. Zelenski, discuții cu Trump și Rutte despre baterii Patriot și alte livrări de arme
Published
11 hours agoon
July 15, 2025
Președintele american Donald Trump și cel ucrainean Volodimir Zelenski au avut luni o convorbire telefonică în care liderul de la Kiev s-a arătat recunoscător pentru că Statele Unite și-au arătat disponibilitatea de a proteja viețile ucrainenilor prin ajutor militar suplimentar care să fie achiziționat de celelalte țări membre ale NATO. Totodată, Zelenski a avut o convorbire telefonică cu secretarul general al NATO, Mark Rutte, cel care s-a aflat alături de Trump la Casa Albă când liderul american și-a exprimat dezamăgirea față de Rusia și a avertizat cu privire la consecințe economice grave în cazul în care nu va exista un acord pentru a pune capăt războiului din Ucraina în 50 de zile.
“Am vorbit cu președintele SUA. A fost o conversație foarte bună. Vă mulțumesc pentru dorința de a sprijini Ucraina și de a continua să lucrăm împreună pentru a opri crimele și a stabili o pace durabilă și justă. Președintele Trump a împărtășit detalii despre întâlnirea sa cu secretarul general al NATO. Este important că avem o relație atât de bună și că țările Alianței lucrează pentru a crește cheltuielile de apărare. Am discutat cu președintele despre mijloacele și soluțiile necesare pentru a oferi o mai bună protecție oamenilor împotriva atacurilor rusești și pentru a ne consolida pozițiile. Suntem pregătiți să lucrăm cât mai productiv posibil pentru a obține pacea. Am convenit să vorbim mai des la telefon și să ne coordonăm pașii și în viitor. Vă mulțumim, domnule președinte! Mulțumesc, America!”, a scris Zelenski, pe rețeaua socială X.
I spoke with @POTUS. It was a very good conversation. Thank you for the willingness to support Ukraine and to continue working together to stop the killings and establish a lasting and just peace.
President Trump shared details about his meeting with the @SecGenNATO. It’s…
— Volodymyr Zelenskyy / Володимир Зеленський (@ZelenskyyUa) July 14, 2025
Potrivit lui Zelenski, secretarul general al NATO Mark Rutte l-a informat într-o conversație ulterioară despre întâlnirea de la Washington cu președintele Trump și despre detaliile cooperării dintre Europa și SUA pentru a continua și consolida sprijinul pentru Ucraina.
“Apreciem disponibilitatea de a furniza Patriots suplimentare, iar SUA, Germania și Norvegia lucrează deja împreună în acest sens. Vor exista, de asemenea, livrări de alte arme pentru a proteja viețile poporului nostru și pentru a respinge atacurile rusești. Este important să sporim presiunea asupra Rusiei de dragul păcii și pentru a salva vieți”, a subliniat liderul ucrainean.
I spoke with @SecGenNATO Mark Rutte. Another very good conversation. Mark informed about today’s meeting in Washington with President Trump and about the details of cooperation between Europe and the U.S. to continue and strengthen support for Ukraine.
We appreciate the…
— Volodymyr Zelenskyy / Володимир Зеленський (@ZelenskyyUa) July 14, 2025
Într-un interviu acordat în exclusivitate pentru BBC după întâlnirea cu secretarul general al NATO, Donald Trump a declarat că este dezamăgit, dar nu a terminat discuțiile cu Vladimir Putin.
Președintele american a fost întrebat dacă are încredere în liderul rus și a răspuns: „Nu am încredere în aproape nimeni”.
Trump a vorbit la câteva ore după ce a anunțat că intenționează să trimită arme în Ucraina și a avertizat că va impune Rusiei tarife severe dacă nu va exista un acord de încetare a focului în 50 de zile.
Într-un interviu acordat din Biroul Oval, președintele a susținut, de asemenea, NATO, pe care a descris-o la un moment dat ca fiind învechită, și și-a afirmat sprijinul pentru principiul apărării comune al organizației.
Când a fost întrebat de BBC dacă a terminat-o cu Putin, președintele a răspuns: “Sunt dezamăgit de el, dar nu am terminat cu el. Dar sunt dezamăgit de el”.
Presat cu privire la modul în care Trump îl va convinge pe Putin să „oprească vărsarea de sânge”, președintele american a răspuns sarcastic și iritat.
„Lucrăm la asta. Vom avea o conversație grozavă. Voi spune: „Asta e bine, cred că suntem aproape de a obține acest lucru”, iar apoi el va dărâma o clădire din Kiev”, a continuat el.
Conversația a trecut la NATO, pe care Trump a criticat-o anterior ca fiind „depășită”.
Întrebat dacă mai crede că NATO este o alianță învechită, el a răspuns: “Nu. Nu. Cred că NATO devine acum opusul acestui lucru”, deoarece alianța „își plătește propriile facturi”.
INTERNAȚIONAL
Trump dă un ultimatum Rusiei: Acord cu Ucraina în 50 de zile sau “tarife foarte severe”. SUA vor trimite “arme de top” achiziționate de aliații NATO în sprijinul Ucrainei
Published
1 day agoon
July 14, 2025
Președintele american Donald Trump și-a exprimat luni dezamăgirea față de Rusia și a avertizat cu privire la consecințe economice grave în cazul în care nu va exista un acord pentru a pune capăt războiului din Ucraina în 50 de zile.
Comentariile sale, făcute în Biroul Oval în timpul unei întrevederi cu secretarul general al NATO Mark Rutte, vin pe fondul creșterii tensiunilor dintre Statele Unite și Rusia.
Între timp, emisarul special al Washingtonului pentru Ucraina a sosit la Kiev pentru a discuta despre securitate și sancțiuni împotriva Moscovei.
Vizita lui Keith Kellogg este așteptată să dureze aproximativ o săptămână și ea urmează anunțului lui Donald Trump că SUA vor trimite rachete de apărare aeriană Patriot în Ucraina.
Donald Trump și-a dezvăluit „declarația majoră” așteptată cu privire la Rusia, amenințând Moscova cu tarife „foarte, foarte severe” dacă nu se ajunge la un acord pentru a pune capăt războiului cu Ucraina în termen de 50 de zile, informează Deutsche Welle.
“Vom face tarife secundare. Dacă nu avem un acord în 50 de zile, este foarte simplu. Și vor fi la 100%, și așa stau lucrurile”, a declarat Trump reporterilor la Casa Albă.
Trump a făcut anunțul în timp ce stătea cot la cot cu secretarul general al NATO, Mark Rutte, în Biroul Oval, spunând că este foarte nemulțumit de Rusia.
„Folosesc comerțul pentru o mulțime de lucruri”, a adăugat el. „Dar este grozav pentru a rezolva războaie”.
În context, el a anunțat trimiterea de arme către Alianța Nord-Atlantică pentru a sprijini Ucraina în războiul său împotriva Rusiei.
„Vom produce arme de top și acestea vor fi trimise către NATO”, a declarat Trump, adăugând că costul armelor va fi acoperit de Alianță, și nu de contribuabilii americani.
„Este vorba despre echipamente militare în valoare de miliarde de dolari care vor fi achiziționate din Statele Unite și care vor ajunge la NATO. Și care vor fi distribuite rapid pe câmpul de luptă”, a spus Trump.
Rutte a declarat că Ucraina va primi „un număr masiv” de arme în cadrul acordului, inclusiv baterii antirachetă Patriot.
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a discutat deja cu emisarul american Keith Kellogg despre „consolidarea apărării antiaeriene a Ucrainei, producția comună” de arme și noi sancțiuni contra Rusiei.
Întâlnirea dintre cei doi a precedat vizitele la Washington ale secretarului general al NATO, Mark Rutte, și ministrului german al apărării, Boris Pistorius, cu Donald Trump dezvăluind că Statele Unite vor trimite sisteme de apărare aeriană Patriot Ucrainei pentru a o ajuta să lupte împotriva invaziei Rusiei.
Concrete & Design Solutions
INCAS - Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Aerospațială „Elie Carafoli”

La inițiativa României, Consiliul UE a impus sancțiuni împotriva a șapte persoane și trei entități responsabile de acțiuni destabilizatoare la adresa R. Moldova

România își menține angajamentul pentru Ucraina, în strânsă coordonare cu NATO și UE, îi transmite ministrul apărării ambasadorului ucrainean la București

Noi pași pentru întărirea Parteneriatului Strategic România-Polonia, stabiliți de miniștrii de externe Oana Țoiu și Radoslaw Sikorski

Măsurile fiscal-bugetare adoptate și cele în pregătire, discutate de premierul Bolojan cu agenția de rating S&P: Urmează măsuri pentru eficientizarea companiilor de stat și gestionarea resurselor publice

Șefa diplomației române Oana Țoiu, la prima reuniune cu omologii din UE: Presiune sporită asupra Rusiei prin noi sancțiuni, avansarea aderării R. Moldova la UE și sprijin pentru Ucraina

Comisia Europeană va continua colaborarea strânsă cu R. Moldova în vederea integrării, i-a asigurat vicepreședinta Henna Virkkunen pe Maia Sandu și Dorin Recean

Banca Centrală Europeană a lansat un concurs pentru designul viitoarelor bancnote euro. Doritorii sunt invitați să își depună candidatura până la 18 august

Eurodeputatul Gheorghe Falcă: Vot important în Comisia TRAN pe dosare strategice pentru bugetul UE 2026 și mobilitate militară. România poate atrage fonduri europene pentru infrastructură și securitate

De la 1 ianuarie 2026, Ucraina va fi integrată în zona de „roaming ca acasă” a UE

Vicepreședintele PE, Victor Negrescu, speră că misiunea parlamentară pe care o va conduce la Washington va contribui la deblocarea situației comerciale UE-SUA: Europa trebuie să fie pregătită în fața oricărui scenariu

V. Ponta: Discuţiile din Parlament privind bugetul încep la 14 ianuarie

Mapamond: Care vor fi principalele evenimente ale anului 2013

Angela Merkel: “Mediul economic va fi mai dificil în 2013”

9 mai, o triplă sărbătoare pentru români: Ziua Europei, a Independenţei României şi sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial

Barometru: Cluj-Napoca înregistrează cea mai ridicată calitate a vieții din România, alături de Oradea și Alba Iulia

Ambasadorul SUA Adrian Zuckerman: România va deveni cel mai mare producător și exportator de energie din Europa

Huffington Post: România a fost condusă din 1989 de “o clică incompetentă de escroci foşti comunişti”

Premierul Italiei, Mario Monti, a demisionat

Președintele Klaus Iohannis a promulgat legea care interzice pentru 10 ani exportul de buștean în spațiul extracomunitar

Acord fără precedent în istoria UE: După un maraton de negocieri, Angela Merkel, Mark Rutte, Klaus Iohannis și ceilalți lideri au aprobat planul și bugetul de 1,82 trilioane de euro pentru relansarea Europei

Macron: Forța Expediționară Comună Franco-Britanică va fi extinsă la 50.000 de soldați și ar putea fi nucleul acțiunii de stabilizare în Ucraina post-conflict

UE nu dorește să se decupleze de China, dar își va apăra întotdeauna interesele, subliniază Ursula von der Leyen, prezentându-le eurodeputaților trei priorități pentru o relație bazată pe predictibilitate și fiabilitate

Prelungirea PNRR presupune un proces decizional complet inițiat de CE și nu este fezabilă din perspectiva timpului, afirmă noul ministru al Investițiilor și Proiectelor Europene

Bogdan Ivan anunță că a transmis oficial Comisiei Europene proiectul pentru construirea unei giga-fabrici de inteligență artificială în România: Devenim un hub regional al tehnologiilor emergente

Luca Niculescu anunță lansarea unei campanii prin care le explică românilor „într-un limbaj clar, prietenos și interesant” aderarea României la OCDE: „Va însemna că vom juca în prima ligă a economiilor mondiale”

Predoiu: Legăturile economice și comerciale româno-germane au ajuns la cel mai înalt nivel din ultimii 20 de ani

UE nu susține o schimbare de regim în Iran și insistă asupra unei soluții diplomatice: Securitatea durabilă nu se construiește prin acțiune militară

Premierul Spaniei le cere scuze cetățenilor pentru scandalul de corupție din Partidul Socialist: Sunt „profund indignat”. Trebuie să existe toleranță zero față de corupție

Zelenski, după trilaterala cu Maia Sandu și Nicușor Dan: Împreună cu România vom ajuta Moldova să reziste influenței distructive a Rusiei

Sebastian Burduja i-a transmis comisarului european pentru Energie că închiderea centralelor pe cărbune în 2026 nu este fezabilă în lipsa unor alternative solide: Ar vulnerabiliza sistemul energetic național
Trending
- JUSTIȚIE1 week ago
Nicușor Dan îl numește pe profesorul Dacian Dragoș, personalitate recunoscută în drept european, în funcția de judecător al Curții Constituționale. A fost expert în echipa României la litigiul Roșia Montană
- EDITORIALE1 week ago
Iulian Chifu: Trecerea Rubiconului. Putin îl împinge pe Trump să sancționeze Rusia și să sprijine decisiv Ucraina
- ENERGIE1 week ago
Ministerul Energiei lansează în toamnă un nou apel de proiecte pentru a susține tranziția verde a sectorului agroalimentar
- COMISIA EUROPEANA1 week ago
Ursula von der Leyen își apără mandatul în fața “marionetelor” Rusiei care au depus moțiune de cenzură în PE: Nu voi “permite niciodată extremiștilor să rescrie istoria”
- POLITICĂ1 week ago
Sondaj INSCOP: Peste o treime dintre români sunt în dezacord cu activitatea lui Nicușor Dan. 53,2% au o evaluare pozitivă a activității președintelui