Spania a îndemnat UE să încalce unul dintre cele mai mari tabuuri ale sale și să oblige guvernele să devină răspunzătoare pentru datoriile comune – pentru a dubla puterea de cumpărare a blocului.
Guvernul de centru-stânga de la Madrid a cerut ca schema de împrumut comun a UE, utilizată în mod limitat începând cu 2021 pentru a finanța programele de redresare post-Covid și care urmează să expire anul viitor, să fie extinsă ca modalitate permanentă de redimensionare a bugetului multianual al Uniunii Europene.
În timp ce ideea unei datorii mai mari pare să fie populară în Spania, Franța sau Italia, aceasta a fost amplu combătută de Germania și de alte țări din Europa de Nord, care nu doresc să suporte costurile unor împrumuturi mai mari efectuate de alte guverne.
În contextul în care Uniunea Europeană este pe cale să dea startul discuțiilor referitoare la forma pe care o va lua viitorul buget multianual, guvernul spaniol și-a stabilit deja prioritățile înainte de prima reuniune oficială a comisarilor europeni de marți seara, care vor avea sarcina dificilă de a schița versiunea de buget pentru 2028-2034.
”Un mecanism comun bazat pe împrumuturi finanțate prin credite comune ar susține investițiile strategice și ar finanța bunurile publice europene”, a scris guvernul într-un document informal consultat de Politico.
Spania este prima mare țară europeană care a prezentat oficial cum ar trebui să arate următorul buget pe șapte ani al UE. Comisia este așteptată să își prezinte propunerea în această vară.
Bugetul total al UE se ridică în prezent la 1,2 trilioane de euro, ceea ce, anual, reprezintă mai puțin de un procent din producția sa economică totală.
O idee și mai controversată promovată de Spania constă în amânarea rambursării datoriei de 300 de miliarde de euro a UE pentru a încerca să îmbunătățească fluxul de numerar. Măsura este menită să creeze mai mult spațiu pentru ca executivul european să finanțeze prioritățile comune, inclusiv tranziția ”către o economie verde” care, potrivit Spaniei, merită mai mulți bani.
”Această reprogramare va atenua presiunile fiscale pe termen scurt, va asigura lichiditatea pe piața obligațiunilor UE și va permite continuarea investițiilor pentru viitorul model economic european”, se arată în document.
Dar așa-numitele țări frugale consideră această idee ca fiind o pantă alunecoasă către crearea unei ”uniuni fiscale” în care Comisia preia definitiv responsabilitatea împrumuturilor în numele celor 27 de membri ai săi.
Comisarul european pentru buget a respins această opțiune în cursul audierii sale de către comisiile de specialitate ale Parlamentului European.
În schimb, el a sugerat introducerea unor taxe la nivelul UE pentru a rambursa datoria post-Covid a blocului.
În 2021, Comisia a propus noi taxe pe emisiile de carbon interne și externe, precum și pe profiturile multinaționalelor; împreună, măsurile ar trebui să genereze 36 de miliarde de euro anual începând din 2028.
Guvernele naționale s-au opus însă acestei idei pe motiv că veniturile sunt deja percepute la nivel național.
În documentul său, Spania susține noi taxe la nivelul UE care ”nu diminuează veniturile existente ale statelor membre”, ci mai degrabă măresc dimensiunea bugetului UE.
Pentru a permite și mai multe cheltuieli, Madridul a sugerat utilizarea unei părți din cele 422 de miliarde de euro din Mecanismul european de stabilitate, fondul de salvare a zonei euro, pentru a face față consecințelor economice ale invaziei ruse din Ucraina.
Uniunea Europeană se află într-o cursă contracronometru pentru recuperarea decalajului de competitivitate în raport cu alte puteri globale precum Statele Unite sau China.
Aceste eforturi care necesită fonduri au determinat-o pe președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, să anunțe la finalul lunii ianuarie prima inițiativă majoră a noului său mandat, Busola Competitivității, care stabilește o abordare și o selecție de măsuri emblematice pentru a transpune în realitate fiecare dintre imperativele identificate de fostul premier italian și președinte al BCE Mario Draghi în raportul privind competitivitatea UE:
- eliminarea decalajului în materie de inovare
- o foaie de parcurs comună pentru decarbonizare și competitivitate
- reducerea dependențelor excesive și creșterea securității
Cei trei piloni sunt completați de cinci factori orizontali favorizanți, care sunt esențiali pentru a sprijini competitivitatea în toate sectoarele:
- simplificare
- reducerea barierelor din calea pieței unice
- finanțarea competitivității
- promovarea competențelor și a locurilor de muncă de calitate
- o mai bună coordonare a politicilor la nivelul UE și la nivel național
Unele țări membre au mers mai departe și au propus Uniunii Europene să comande un raport de tip Draghi privind competitivitatea sectorului bancar pentru a concura cu băncile rivale din Statele Unite sau China.
