Înaltul Reprezentat al UE, Josep Borrell, și-a exprimat vineri dorința de a întoarce pagina în criza franco-americană care a dus la o răcire a relațiilor dintre Statele Unite și Uniunea Europeană și a salutat o cooperare transatlantică consolidată, informează AFP, citat de Agerpres.

”Nu o să fim masochişti şi să tot insistăm asupra problemelor noastre, trebuie să le depăşim şi să privim spre viitor. A fost un incident, au existat unele neînţelegeri, a existat o lipsă de comunicare, toate acestea au fost deja spuse”, a declarat Josep Borrell reporterilor la o zi după întâlnirea cu omologul său american Antony Blinken, în cadrul căreia cei doi au decis să lanseze dialoguri strategice UE-SUA privind securitatea și apărarea și regiunea Indo-Pacifică, o dovadă a depășirii crizei submarinelor.

Citiți și:

Antony Blinken și Josep Borrell au decis să lanseze dialoguri strategice UE-SUA privind securitatea și apărarea și regiunea Indo-Pacifică

Statele Unite, Australia şi Marea Britanie au anunţat pe 15 septembrie un parteneriat strategic pentru a contracara China, AUKUS, incluzând furnizarea de submarine nucleare americane către Canberra. 

În consecință, Australia a decis să anuleze contractul de achiziţionare a unor submarine franceze cu propulsie convenţională în favoarea navelor americane cu propulsie nucleară, lucru ce a declanșat nemulțumirea Parisului, care, în 2016, a semnat un contract în valoare de 56 miliarde de euro pentru a furniza Australiei 12 submarine cu propulsie clasică.

Furia Franței față de acest gest calificat o ”lovitură în spate” s-a materializat prin rechemarea la Paris a ambasadorilor săi de la Washington și Canberra și anularea unei întrevederi a miniștrilor apărăii francez și britanic, ce urma să aibă loc la Londra.

În această dispută, Uniunea Europeană a făcut scut în fața Parisului, care a fost tratat ”inacceptabil”, iar gestul SUA  a fost calificat ca fiind unul  ”lipsit de loialitate” de către președinții Comisiei Europene și Consiliului European, Ursula von der Leyen și Charles Michel.

Revenind la masa discuțiilor, președinții Emmanuel Macron și Joe Biden au convenit să lanseze un proces de consultări pentru a evita situații precum criza provocată de alianța AUKUS, declarație salutată de secretarul de stat al SUA, Antony Blinken, și Înaltul Reprezentat al UE, Josep Borrell.

Dovadă a detensionării situației stă faptul că Parisul a luat hotărârea ca ambasadorul francez la Canberra să revină la post, anunț salutat de guvernul australian, chiar dacă nu a fost specificat la ce dată va reveni ambasadorul Jean-Pierre Thébault. 

Pregătind terenul pentru discuțiile viitoare, secretarul de stat american Antony Blinken a avut o întrevedere cu președintele Emmanuel Macron și cu omologul francez, Jean-Yves Le Drian, pentru a ”contribui la restabilirea încrederii între Franţa şi Statele Unite”, state membre NATO între care s-a iscat un diferend care nu ar trebui ”să provoace o fractură în cadrul Alianţei, nici să submineze forţa legăturii transatlantice“, potrivit sfaturilor secretarului general al NATO, Jens Stoltenberg, la finalul unei reuniuni cu consilierii pe probleme de securitate națională ai celor 30 de ţări. 

Washingtonul și Parisul sunt conștienți că recâștigarea încrederii ”va necesita timp și acțiuni”, iar un prim pas către reclădirea acesteia va fi făcut în această lună, când Biden și Macron se vor întâlni în Europa, la summitul G20 de la Roma, ce va avea loc pe 30-31 octombrie. 

Mandatul de secretar general adjunct al NATO deținut în prezent de Mircea Geoană a fost prelungit cu un an de către actualul secretar general al organizației, Jens Stoltenberg.

Fostul ministru de externe al României ar fi trebuit să se întoarcă de la post în 2022, dar, prin decizia secretarului general al NATO, Jens Stoltenberg, mandatul va fi prelungit până în 16 octombrie 2023.

Mircea Geoană s-a declarat “onorat de decizia Secretarului General Jens Stoltenberg de a-mi prelungi mandatul cu încă un an, până în octombrie 2023”, spunând că va putea astfel să contribuie “la negocierea, adoptarea și implementarea noului Concept Strategic și a agendei NATO 2030“.

Această decizie ar urma să separe mandatul lui Geoană de cel al lui Stoltenberg, care este scadent la 30 septembrie 2022, moment în care acesta va împlini opt ani în funcție, urmând a deveni al doilea cel mai longeviv secretar general din istoria NATO, după olandezul Joseph Luns (1971-1983). O decizie privind noul secretar general al NATO ar urma să fie luată la summitul de la Madrid din 29-30 iunie 2022, când aliații vor adopta următorul Concept Strategic, iar cursa negocierilor între statele aliate a început.

Mircea Geoană a fost numit secretar general adjunct al NATO la data de 17 octombrie 2019, după o decizie anunțată de Jens Stoltenberg la data de 17 iulie 2019.

Geoană a devenit, astfel, românul aflat în cea mai înaltă poziție ocupată vreodată în ierarhia Alianței Nord-Atlantice și prima persoană din Europa Centrală și de Est care ocupă această funcție.

“Sunt bucuros să anunț numirea lui Mircea Geoană drept următorul secretar general adjunct. Este un avocat ferm al legăturii transatlantice și va aduce o experiență îndelungată în calitate de om de stat și diplomat acestui post. El va fi primul român care va deține această poziție de rang înalt”, a transmis Jens Stoltenberg cu acea ocazie.

În cadrul NATO, Mircea Geoană este președintele Board-ului de inovare al Alianței.

Mircea Geoană este fondatorul și președintele Institutului Aspen România. A fost anterior președinte al Senatului României (2008-2011), ministru al Afacerilor Externe (2000-2004) și ambasador al României în Statele Unite (1996-2000).

În perioada în care Geoană a fost ambasador al României în SUA, Washington-ul și Bucureștiul au lansat Parteneriatului Strategic bilateral, iar Emil Constantinescu a devenit primul și singurul președinte român care s-a adresat Congresului SUA.

Numirea lui Geoană în această poziție are loc în același an în care NATO aniversează șapte decenii de la înființare, iar România 15 ani de când este membru al Alianței.

Mai mult, în calitate de ministru de Externe al României în perioada 2000-2004, Mircea Geoană a reprezentat țara noastră la ceremonia de arborare pentru prima dată a drapelului național la sediul NATO, la 2 aprilie 2004.

Miniștrii și reprezentanții Uniunii Europeane, României și ai altor 30 de state, printre care Germania, Franța, Canada au adoptat o declarație comună, la inițiativa SUA, prin care își exprimă îngrijorarea cu privire la faptul că ” fenomenul ransomware reprezintă o amenințare tot mai mare la adresa securității globale, cu consecințe economice și de securitate grave.”

Potrivit unui comunicat al MAE remis CaleaEuropeană.ro, declarația, consfințită la finalul evenimentului ”Inițiativa internațională privind combaterea fenomenului ransomware” care a avut loc în perioada 13-14 octombrie, sub coordonarea Casei Albe, relevă creșterea alarmantă a fenomenului ransomware, ale cărui efecte cantitative și calitative pot afecta o gamă largă de infrastructuri IT&C cu valențe critice, servicii sociale, viața privată a cetățenilor și chiar dezvoltarea economică. Caracterul global și complex al fenomenului impune atât consolidarea capacităților și a rezilienței statelor și societăților, cât și acțiune coordonată la nivel internațional.

”Diminuarea efectelor acțiunilor de ransomware necesită eforturi de consolidare a rezilienței rețelelor și sistemelor informatice, măsuri concrete de compromitere a fluxurilor financiare ilicite aferente acestor acțiuni, operații coordonate de diminuare a capacităților actorilor responsabili și angajament diplomatic susținut în promovarea unei conduite responsabile a statelor, în special în gestionarea amenințărilor care provin din propriul teritoriu”, este precizat în documentul mai sus amintit.

Evenimentul privind combaterea fenomenului ransomware s-a desfășurat în format videoteleconferință, pe parcursul a două zile. În cadrul acestuia, participanții au evaluat diferite formule de consolidare a cooperării, a schimbului de experiență, informații și bune practici în vederea prevenirii, detectării, gestionării și răspunsului la astfel de acțiuni.

Ministerul Afacerilor Externe a fost reprezentat în cadrul segmentului plenar al reuniunii de către secretarul de stat pentru afaceri globale și strategii diplomatice, Cornel Feruță. În cadrul panelului tematic dedicat securității rețelelor și rezilienței, a participat Gl.bg. Anton Rog, directorul Centrului Național Cyberint, din cadrul Serviciului Român de Informații.

România abordează domeniul securității cibernetice ca o dimensiune importantă a securității naționale și contribuie constant la eforturile desfășurate la nivel internațional, regional și în cadrul Uniunii Europene.

La nivelul cooperării bilaterale cu SUA, cooperarea în domeniul securității cibernetice se desfășoară în cadrul unui grup de lucru, care activează sub egida Parteneriatului Strategic România-SUA.