16% din populația UE (75 de milioane) a suferit de deprivare materială și socială anul trecut, dar de departe cea mai mare rată s-a înregistrat în România, unde jumătate de cetățeni au resimțit lipsuri materiale de bază, potrivit Oficiului European de Statistică.
Aceștia nu și-au putut permite cel puțin cinci lucruri din această listă:
-o săptămână de vacanță departe de casă;
-s-au confruntat cu cheltuieli neașteptate;
-nu au putut evita arieratele (în ipotecă, chirie, factura utilităților, rate sau achiziții în rate)
-o masă ce conține carne, pui, sau pește cel puțin o dată pe zi;
-păstrarea caldă a locuinței în mod constant;
-un autoturism;
-înlocuirea mobilei uzate;
-înlocuirea hainelor uzate cu unele noi;
-două perechi de pantofi corespunzători;
-cheltuirea unei mici sume de bani pentru el/ea săptămânal;
-desfășurarea regulată a unor activități de agrement;
-luarea mesei împreună cu prietenii/familia cel puțin o dată pe lună;
-asigurarea unei conexiuni la internet.
Statele în care în 2016 s-a înregistrat cea mai mare rată de deprivare materială și socială sunt România, Bulgaria și Grecia.
În anul 2016, în România (50%) și Bulgaria (48%) a fost înregistrată cea mai ridicată rată a lipsei materiale și sociale, aplicată la aproximativ jumătate din populație, urmată de țări în care 1 din 3 persoane au fost afectate: Grecia (36%) , Ungaria (32%) și Lituania (29%).
Spre deosebire, statele membre nordice și Luxemburg au raportat cele mai scăzute părți din privarea materială și socială: 3% în Suedia, 4% în Finlanda, 5% în Luxemburg și 6% în Danemarca.
În toate statele membre ale UE, rata privării materiale și sociale este mai ridicată în rândul persoanelor cu un nivel de educație scăzut (secundar inferior sau mai puțin). 1 din 4 persoane (25%) cu nivel scăzut de educație în UE suferă de deprivare materială și socială, în timp ce această rată scade la 1 din 7 (14%) pentru cei cu studii medii superioare și cu 1 la 20 (5% ) în rândul persoanelor cu studii superioare (terțiare).
–
