SUA
SUA se declară profund preocupate de agravarea crizei umanitare în Gaza. Solicită Israelului să depună eforturi pentru a permite accesul ajutoarelor în Fâșie, amenințând cu restricții privind sprijinul militar
Published
1 year agoon
By
Teodora Ion
Administrația Biden a lansat un nou mesaj de avertizare la adresa Guvernului israelian, căruia îi cere să rezolve criza umanitară din Gaza în termen de 30 de zile sau riscă restricții privind ajutorul militar american, informează Politico Europe.
Într-o scrisoare adresată duminică ministrului israelian al apărării Yoav Gallant și ministrului israelian al afacerilor strategice Ron Dermer, secretarul de stat Antony Blinken și secretarul apărării Lloyd Austin au avertizat că SUA sunt profund alarmate de agravarea crizei umanitare din Fâșia Gaza și au cerut mai multe acțiuni din partea Israelului pentru a permite accesul ajutoarelor pe teritoriu, a declarat marți purtătorul de cuvânt al Consiliului Național de Securitate John Kirby.
Afirmațiile lui Kirby confirmă informațiile difuzate de CNN. Potrivit unei copii a scrisorii obținute de postul de televiziune, cei doi oficiali au solicitat ”acțiuni urgente și susținute din partea guvernului dumneavoastră în această lună pentru a inversa această traiectorie”.
Scrisoarea din 13 octombrie acordă Israelului 30 de zile pentru a-și demonstra angajamentul de a aborda o serie de preocupări ale SUA, un termen care ar urma să expire după alegerile prezidențiale din noiembrie.
În cazul în care Israelul nu reușește, acesta ar putea risca să se confrunte cu obstacole suplimentare în calea accesului la finanțarea militară externă a SUA.
Nu este clar cât de multe progrese ar trebui să facă Israelul în acest interval de timp pentru a liniști administrația Biden.
În scrisoare, Blinken și Austin descriu acțiuni specifice pentru ca Israelul să amelioreze riscul crescut de foamete din teritoriu, inclusiv să permită intrarea a cel puțin 350 de camioane pe zi în Gaza prin cele patru puncte de trecere majore ale teritoriului înainte de iarnă. De asemenea, cei doi doresc ca SUA și Israelul să creeze un nou canal de comunicare pentru a discuta incidentele legate de civili, care ar trebui să înceapă să fie utilizat până la sfârșitul acestei luni.
De asemenea, administrația dorește ca Israelul să pună în aplicare perioade de pauză în Gaza pentru a permite grupurilor umanitare să distribuie provizii și să ofere vaccinuri în următoarele patru luni.
Israelul trebuie, de asemenea, să permită populației din zona umanitară Al-Mawasi din Gaza să se deplaseze spre interior înainte de iarnă și să îmbunătățească securitatea convoaielor și deplasărilor umanitare.
Lucrătorii umanitari au făcut obiectul unor lovituri din partea armatei israeliene, chiar și atunci când au notificat în prealabil Forțele de apărare ale Israelului cu privire la deplasările lor.
Dar această scrisoare vine în contextul în care Israelul a amenințat că va lansa o operațiune de asediu în nordul Gazei pentru a elimina militanții Hamas care au revenit în acea zonă a enclavei distruse de război. ONU a avertizat că, de la 1 octombrie, alimentele nu au mai intrat în Gaza de nord. Aceste afirmații au determinat vicepreședintele Kamala Harris să solicite Israelului să intensifice eforturile umanitare.
Divulgarea scrisorii are loc, de asemenea, în urma unui atac aerian israelian din weekend împotriva Spitalului Martirilor Al-Aqsa din centrul Gazei. Imagini cu urmările atacului, despre care Israelul susține că a fost o ”lovitură precisă asupra teroriștilor care operau într-un centru de comandă și control” din apropierea spitalului, au circulat pe internet, arătând civili arzând de vii în corturi.
Purtătorul de cuvânt al Pentagonului, Sabrina Singh, a declarat că scrisoarea a fost trimisă într-un moment în care ”ajutorul umanitar întârzie încă să ajungă în Gaza”. Singh a adăugat că Statele Unite ”doresc să vadă măsuri concrete luate pentru a aborda situația umanitară din Gaza”.
Kirby a subliniat că scrisoarea ”nu a fost concepută ca o amenințare” și că această scrisoare face parte din discuțiile în curs cu guvernul israelian cu privire la situația umanitară din Gaza.
”Nu este prima dată când comunicăm acest lucru Israelului, dar sperăm că nu va trebui să o facem din nou”, a continuat Kirby.
Cu toate acestea, este puțin probabil ca SUA să pună în aplicare amenințările de a suspenda finanțarea militară externă pentru Israel. În ultimul an, Israelul a sfidat ultimatumurile SUA și a primit puține pedepse din partea aliatului său.
Chiar săptămâna aceasta, SUA au anunțat, de asemenea, că vor desfășura un sistem Terminal High Altitude Area Defense în Israel (împreună cu trupe americane care să îl opereze), oferind o îmbunătățire majoră a capacităților defensive ale Israelului.
Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

You may like

UE majorează cu 25 milioane de euro sprijinul pentru Vecinătatea Estică în 2026, pentru a compensa retragerea finanțării americane pentru societatea civilă din regiune, inclusiv din R. Moldova

SUA nu mai au multe opțiuni pentru a sancționa Rusia, transmite Marco Rubio

Miniștrii de externe din G7 subliniază „nevoia urgentă a unui armistițiu” în Ucraina: Linia de contact actuală ar trebui să fie punctul de plecare pentru negocieri

Parteneriatul Strategic România-SUA și angajamentul SUA pentru flancul estic, discutat de oficialii români cu ambasadorul american la NATO în marja exercițiului militar “Dacian Fall”

România în era “independenței solidare”: Un nou concept strategic, cu loialitate față de aliați și în parteneriat cu națiunea română, pentru a fi “principala putere a Europei de Sud-Est și a doua mare putere estică după Polonia”

România și SUA discută deja mai multe idei de proiecte economice în pregătirea vizitei la Casa Albă, anunță Nicușor Dan
SUA
SUA nu mai au multe opțiuni pentru a sancționa Rusia, transmite Marco Rubio
Published
3 days agoon
November 13, 2025By
Teodora Ion
Statele Unite nu mai au multe opțiuni pentru a sancționa Rusia, după ce luna trecută a impus măsuri punitive împotriva celor mai mari giganți petrolieri ai Kremlinului, a declarat secretarul american Marco Rubio, informează Politico Europe.
„Ei bine, nu mai avem multe sancțiuni pe care să le aplicăm, adică am lovit marile companii petroliere, ceea ce toată lumea a cerut”, a declarat Rubio înaintea unei reuniuni a miniștrilor de externe din G7.
Luna trecută, SUA au impus sancțiuni asupra Rosneft și Lukoil și filialelor acestora, în încercarea de a reduce veniturile Rusiei din petrol – principala sursă de finanțare a războiului din Ucraina – și de a împinge Moscova la masa negocierilor, în încercarea de a pune capăt agresiunii Kremlinului.
Sancțiunile intră în vigoare pe 21 noiembrie, dar mai multe țări se gândesc deja să solicite derogări. Ungaria a obținut deja o prelungire de un an din partea SUA.
„Sancțiunile trebuie aplicate, așa că știți că nu impunem sancțiuni și apoi nu le aplicăm. Suntem interesați să le aplicăm”, a adăugat Rubio.
Succesul sancțiunilor depinde în ultimă instanță de progresul aplicării lor. Unul dintre mecanismele de aplicare este sancționarea flotei fantomă a Rusiei– sute de petroliere care transportă ilegal petrol rusesc sancționat în întreaga lume.
„Flota fantomă a apărut pentru că eu cred că europenii pot face ceva în privința flotei fantomă, având în vedere că multe dintre aceste acțiuni se desfășoară în zone mult mai apropiate de ei”, a spus Rubio.
UE a impus 19 pachete de sancțiuni împotriva Rusiei, lovind în sectorul GNL, bancar și al tranzacționării criptomonedelor din Rusia, restricționând și mai mult flota fantomă care transportă clandestin mărfuri sancționate și multe altele, cu scopul de a reduce economia de război a Rusiei.
Guvernul ucrainean a declarat că știe că există și alte sancțiuni care pot fi impuse și că este gata să colaboreze cu partenerii pentru a le arăta.
„În ceea ce privește declarația lui Rubio referitoare la epuizarea opțiunilor de sancțiuni… există cu siguranță opțiuni mai obiective. Mai multe companii petroliere mari, bănci și flote/infrastructură. Și componente și apărare. Și plăți. Și Arctica”, a declarat Vladyslav Vlasiuk, trimisul special al președintelui ucrainean Volodimir Zelenski.
Canada se alătură astfel Uniunii Europene și Statelor Unite, care au impus recent sancțiuni contra sectorului energetic al Rusiei.
NATO
Parteneriatul Strategic cu SUA, NATO și UE rămân “pilonii politicii noastre externe” în noua strategie de apărare, asigură Nicușor Dan
Published
4 days agoon
November 12, 2025
NATO, Uniunea Europeană și parteneriatul strategic cu Statele Unite rămân “pilonii politicii noastre externe”, a afirmat miercuri președintele Nicușor Dan, într-o conferință de presă susținută la Palatul Cotroceni în care a lansat în dezbatere publică Strategia Națională de Apărare a Țării, al cărei concept central este “independența solidară”.
Întrebat de CaleaEuropeană.ro dacă noua strategie națională de apărare va păstra această triadă ca fundament al politicii externe a României, președintele a precizat că “este de la sine înțeles.
“O să verific dacă este frazat exact în felul ăsta sau în sensul ăsta, dar răspunsul meu este că-i de la sine înțeles, că aceștia sunt pilonii politicii noastre externe“, a completat Nicușor Dan.
Șeful statului a mai declarat că îi va mulțumi personal președintelui american Donald Trump pentru cuvintele “amabile față de români și de statul român”, precizând că poziția recentă a liderului de la Casa Albă confirmă că retragerea forței rotaționale americane din România “nu a fost un gest politic, ci a fost un gest pur operațional”.
Președintele a evidențiat și tendința pozitivă a dialogului politic româno-american în perspectiva vizitei sale în Statele Unite.
“În ceea ce privește relația României cu Statele Unite, dincolo de aceste afirmații, vreau să vă spun că ea, cum am spus de mai multe ori, partea economică este foarte importantă pentru noi și în pregătirea acelei vizite în Statele Unite au existat mai multe contacte și mai multe idei de proiecte care au fost discutate la nivel de miniștri în aceste ultime săptămâni“, a adăugat Nicușor Dan.
Președintele Nicușor Dan a lansat, miercuri, în dezbatere publică Strategia Națională de Apărare a Țării, al cărei concept central este “independența solidară”. Într-o conferință de presă susținută la Palatul Cotroceni, șeful statului a subliniat că noua strategie, care va fi discutată în CSAT la 24 noiembrie și prezentată în Parlament la 26 noiembrie, este prezentată din perspectiva apărării cetățeanului care locuiește în România și nu din perspectiva apărării statului.
Nicușor Dan a indicat că “strategia diferă de cele care au fost până acum prin faptul că ordinea internațională este pusă în discuție”, nominalizând războiul din Ucraina, creșterea tendinței de regrupare a statelor guvernate autoritar, diminuarea capacității organismelor internaționale de a păstra ordinea internațională bazată pe reguli, evoluția tehnologică, protecționismul economic și radicalizarea și creșterea tendințelor antidemocratice care sunt întreținute de actori statali.
“Trecând la ce trebuie să facă România, o să mă refer mai puțin, o să găsiți în textul scris referințe la partea internațională. Evident, trebuie să păstrăm parteneriatele, trebuie să ne manifestăm interesele în cadrul Uniunii Europene, în cadrul NATO, parteneriatul cu Statele Unite. Astea sunt lucruri care, evident, rămân constante ale politicii noastre”, a detaliat președintele.
ROMÂNIA
Nicușor Dan îi mulțumește lui Trump pentru cuvintele amabile față de România: Confirmă că reașezarea forțelor SUA a fost un gest pur operațional, nu politic
Published
4 days agoon
November 12, 2025
Președintele Nicușor Dan a afirmat miercuri că îi va mulțumi personal președintelui american Donald Trump pentru cuvintele “amabile față de români și de statul român”, precizând că poziția recentă a liderului de la Casa Albă confirmă că retragerea forței rotaționale americane din România “nu a fost un gest politic, ci a fost un gest pur operațional”.
“Vreau să-i mulțumesc președintelui Trump pentru aceste cuvinte foarte amabile față de români și față de statul român. O să fac asta și personal când o să avem ocazia“, a spus șeful statului, într-o conferință de presă susținută la Palatul Cotroceni în care a lansat în dezbatere publică Strategia Națională de Apărare a Țării, al cărei concept central este “independența solidară”.
Nicușor Dan a indicat că poziția președintelui american la adresa României “confirmă că acea retragere a forței rotaționale nu a fost un gest politic, ci a fost un gest pur operațional“.
“Reașezarea, cum a spus săptămâna trecută și secretarul general NATO, a fost o chestiune operațională de reașezare a forțelor americane în Europa”, a subliniat el.
Președintele a evidențiat și tendința pozitivă a dialogului politic româno-american în perspectiva vizitei sale în Statele Unite.
“În ceea ce privește relația României cu Statele Unite, dincolo de aceste afirmații, vreau să vă spun că ea, cum am spus de mai multe ori, partea economică este foarte importantă pentru noi și în pregătirea acelei vizite în Statele Unite au existat mai multe contacte și mai multe idei de proiecte care au fost discutate la nivel de miniștri în aceste ultime săptămâni“, a adăugat Nicușor Dan.
Președintele Donald Trump și secretarul apărării Pete Hegseth au apărat decizia guvernului Statelor Unite de a repoziționa o parte dintre trupele americane din România, în condițiile în care Bucureștiul caută o inversare a acestei măsuri, avertizând asupra continuării amenințărilor la flancul estic al NATO.
Donald Trump a răspuns vineri unor întrebări din partea presei în timpul unei întâlniri cu premierul ungar Viktor Orbán la Casa Albă, fiind întrebat de ce Pentagonul reduce prezența trupelor din România la doar câteva săptămâni după ce afirmase că Statele Unite nu își vor retrage trupele din Europa.
„Facem schimbări. Mutăm — este același număr, numărul total, dar mutăm oamenii dintr-un loc în altul. Îmi plac românii. Cred că sunt oameni minunați. Avem o relație bună cu România”, a declarat Trump.
Trupe americane vor rămâne staționate în România, dar vor exista unele modificări în modul de rotație a militarilor, a declarat și șeful Pentagonului, Pete Hegseth.
Hegseth a precizat că decizia a fost coordonată cu Casa Albă, cu NATO și cu Comandamentul European al SUA.
„Face parte din viziunea noastră asupra Europei. Vor rămâne trupe în România, dar se schimbă modul în care facem rotațiile și numărul acestora…”, a spus Hegseth, adăugând că decizia a fost coordonată cu secretarul general al NATO, Mark Rutte, cu Comandamentul European al SUA și că aliații „au fost notificați în prealabil”.
În urmă cu două săptămâni, România și aliații din NATO au fost informați de decizia Statelor Unite privind redimensionarea trupelor americane din Europa, ca parte a conceptului Global Posture Review, exercițiul periodic de evaluare a prezenței și implicării militare americane la nivel global.
Măsura a stârnit imediat reacții critice din partea președinții Comisiilor pentru Forțele Armate din Congresul american. Astfel, senatorul republican Roger Wicker, președintele Comisiei pentru Forțele Armate din Senat, și reprezentantul republican Mike Rogers, au emis o declarație comună în care își exprimă îngrijorarea față de anunțul Pentagonului privind încetarea rotației brigăzii americane din România, considerând că decizia „pare necoordonată și în contradicție directă cu strategia președintelui”.
Joia trecută, un grup de 20 de membri ai Congresului SUA au redactat o scrisoare către Pentagon, solicitând inversarea acestei decizii.
„Retragerea a sute de soldați de pe flancul estic al NATO, în timp ce războiul din Ucraina continuă, subminează speranța bipartizană de a vedea încheierea conflictului în termenii Ucrainei. Această decizie oferă muniție propagandistică Kremlinului, care încearcă să sugereze că SUA se retrag din Europa tocmai când Ucraina și aliații europeni au cea mai mare nevoie de sprijinul american”, se arată în scrisoarea dată publicității în timp ce secretarul general al NATO, Mark Rutte, se afla în România. Într-un interviu pentru CaleaEuropeană.ro, Rutte a precizat că decizia SUA de a repoziționa forțe militare “nu are nicio legătură cu România” și că Statele Unite rămân complet implicate în România și în NATO.
Concrete & Design Solutions
INCAS - Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Aerospațială „Elie Carafoli”

Gheorghe Falcă propune un Plan Național de Dezvoltare care să dubleze cele 70 miliarde de euro alocate României din viitorul buget multianual al UE

Comisia Europeană ia în calcul introducerea unui „micro-impozit la nivelul UE” pe alimentele procesate. Banii generați ar fi utilizați pentru programe de sănătate

Zelenski va semna un acord cu Grecia pentru importul de gaze naturale, estimat la 2 mld. de euro, și se așteaptă la „un acord istoric” cu Franța pentru apărare aeriană

Peste 80% dintre lucrătorii disponibilizați în UE își găsesc un nou loc de muncă în mai puțin de 18 luni prin Fondul European de Ajustare la Globalizare

Premierul landului Saxonia consideră că este în interesul Germaniei să reia importurile de energie din Rusia: Relațiile economice ne sporesc și securitatea

Bolojan face apel la combaterea falsificării istoriei, la 38 de ani de la revolta anticomunistă din Brașov care “a arătat lumii că dictatura nu poate înfrânge dorința de libertate a românilor”

Miniștrii de externe ai României și Ucrainei au discutat despre “minoritatea națională română din Ucraina și drepturile sale la educație” în limba maternă

Bugetul UE pentru 2026 prioritizează coeziunea și mediul. Securitatea și apărarea, la fundul sacului

UE majorează cu 25 milioane de euro sprijinul pentru Vecinătatea Estică în 2026, pentru a compensa retragerea finanțării americane pentru societatea civilă din regiune, inclusiv din R. Moldova

Acord la Bruxelles asupra bugetului UE pentru 2026. Victor Negrescu: România își consolidează rolul în arhitectura europeană de securitate cibernetică
V. Ponta: Discuţiile din Parlament privind bugetul încep la 14 ianuarie

Mapamond: Care vor fi principalele evenimente ale anului 2013

Angela Merkel: “Mediul economic va fi mai dificil în 2013”
9 mai, o triplă sărbătoare pentru români: Ziua Europei, a Independenţei României şi sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial

Barometru: Cluj-Napoca înregistrează cea mai ridicată calitate a vieții din România, alături de Oradea și Alba Iulia

Ambasadorul SUA Adrian Zuckerman: România va deveni cel mai mare producător și exportator de energie din Europa

Huffington Post: România a fost condusă din 1989 de “o clică incompetentă de escroci foşti comunişti”

Premierul Italiei, Mario Monti, a demisionat

Președintele Klaus Iohannis a promulgat legea care interzice pentru 10 ani exportul de buștean în spațiul extracomunitar

Acord fără precedent în istoria UE: După un maraton de negocieri, Angela Merkel, Mark Rutte, Klaus Iohannis și ceilalți lideri au aprobat planul și bugetul de 1,82 trilioane de euro pentru relansarea Europei

Zelenski va semna un acord cu Grecia pentru importul de gaze naturale, estimat la 2 mld. de euro, și se așteaptă la „un acord istoric” cu Franța pentru apărare aeriană

Șefa diplomației UE: Folosirea activelor rusești înghețate este cea mai clară soluție pentru finanțarea Ucrainei

Bolojan: Vom lucra îndeaproape cu guvernul de la Chișinău. Aderarea la UE, singura opțiune de a răspunde aspirațiilor de viitor și de a crește nivelul de trai în R. Moldova

INTERVIU | Siegfried Mureșan: UE a pierdut din competitivitate față de alte regiuni ale lumii. Creșterea competitivității trebuie să devină o prioritate pentru a menține un standard de viață ridicat

INTERVIU | Siegfried Mureșan, negociator-șef al PE, despre direcția negocierilor interinstituționale și mizele României în viitorul buget al UE (2028–2034): coeziunea și agricultura, pilonii de neclintit ai noului cadru financiar

EXCLUSIVE | NATO Secretary General: America is completely invested in NATO and Romania. The Eastern Sentry starts in the Black Sea because it’s of vital strategic importance to NATO

Noul Guvern al R. Moldova a depus jurământul de învestire. Președinta Maia Sandu: Trebuie să valorificăm „fereastra istorică de oportunitate oferită de integrarea europeană”

Inovația farmaceutică: motor de competitivitate – România în dialog cu Europa, pentru un acces mai bun al pacienților români la terapiile inovative

ARPIM facilitează dialogul cu Europa pentru a valorifica inovația în sănătate: Industria farmaceutică inovatoare – sector strategic pentru acces la tratamente moderne și dezvoltare economică durabilă

România, angajată să asigure o redresare economică sustenabilă. Bolojan: Ne-am propus să atingem anul acesta o țintă de deficit de 8,4%, iar în 2026 de 6%, pentru a ne recâștiga credibilitatea în fața piețelor și a Comisiei Europene
Trending
SĂNĂTATE1 week agoRețeaua Europeană a Centrelor Oncologice Integrate, lansată oficial la Paris.”Certificarea europeană a Institutului Oncologic din Cluj-Napoca ne poate duce la un nivel superior în lupta împotriva cancerului”, afirmă Patriciu Achimaș-Cadariu
EUROPARLAMENTARI ROMÂNI1 week agoINTERVIU | Siegfried Mureșan, negociator-șef al PE, despre direcția negocierilor interinstituționale și mizele României în viitorul buget al UE (2028–2034): coeziunea și agricultura, pilonii de neclintit ai noului cadru financiar
EUROPARLAMENTARI ROMÂNI1 week agoINTERVIU | Siegfried Mureșan: UE a pierdut din competitivitate față de alte regiuni ale lumii. Creșterea competitivității trebuie să devină o prioritate pentru a menține un standard de viață ridicat
ROMÂNIA3 days agoProfesorul universitar Sorin Costreie, de la Universitatea din București, va fi noul consilier pentru educație al președintelui Nicușor Dan
COMUNICATE DE PRESĂ6 days agoFundația Progress invită părinții și copiii pasionați de știință și robotică în 15 noiembrie la Târgul Național de Știință CODE Kids 2025 organizat la Politehnica București









